Grilă Sociologie Organizații PDF

Dimensiunile structurii formale ale organizației sunt: A. Mărimea, Cifra de afaceri și Numărul de angajați B. Complexitatea, Formalizarea și Centralizarea C. Tipul de conducere, Tipul de organizație și Mărimea organizației ANSWER: B Măsura în care sarcinile atribuite, procedurile de desfășurare...

Dimensiunile structurii formale ale organizației sunt: A. Mărimea, Cifra de afaceri și Numărul de angajați B. Complexitatea, Formalizarea și Centralizarea C. Tipul de conducere, Tipul de organizație și Mărimea organizației ANSWER: B Măsura în care sarcinile atribuite, procedurile de desfășurare a activității și alte aspecte prescrise ale operațiunilor organizaționale sunt codificate, devenind relativ permanente într-o înregistrare scrisă, se numește: A. Meritocrație B. Centralizare C. Formalizare ANSWER: C Se referă la modul în care sarcinile de lucru efectuate într-o organizație sunt subdivizate în diferite locuri de muncă și grupuri: A. Complexitatea orizontală B. Complexitatea verticală C. Complexitatea spațială ANSWER: A Atunci când majoritatea deciziilor sunt luate pe cale ierarhică, o organizație este considerată a fi: A. Formalizată B. Centralizată C. Complexă ANSWER: B Poate fi măsurată prin „numărarea pozițiilor de muncă dintre directorul executiv și angajații care lucrează în producție" (Pugh et al., 1968, p. 78): A. Complexitatea spațială B. Complexitatea orizontală C. Complexitatea verticală ANSWER: C O organizație în care sursa majoră de luare a deciziilor a fost delegată de către managerii ierarhici către personalul subordonat, este considerată: A. Descentralizată B. Centralizată C. Complexă ANSWER: A Măsura în care organizațiile au diferite sedii în locații fizice diferite se mai numește și: A. Complexitate verticală B. Complexitate spațială C. Complexitate orizontală ANSWER: B Complexitatea \... este mai mare dacă numărul locațiilor în care o organizație are birouri sau fabrici este mai mare: A. Orizontală B. Verticală C. Spațială ANSWER: C Gradul în care responsabilitatea și puterea de decizie într-o organizație sunt deținute de câteva elite sau sunt distribuite pe scară largă între diferiți membri ai organizației, reprezintă: A. Grad de complexitate B. Grad de centralizare C. Grad de formalizare ANSWER: B Cele 3 tipuri de tehnologie de producție, conform lui Woodward, sunt: A. Loturilor mici, loturilor mari, continuă B. De mediere, cu legături lungi, intensivă C. Matriceală, de produs, funcțională ANSWER: A Cele 3 forme principale de organizare întâlnite în organizații sunt: A. Formalizată, Centralizată, Birocratizată B. Locală, Națională, Multinațională C. Matriceală, Funcțională, De produs ANSWER: C Conform lui Weber, tipurile de autoritate din cadrul organizațiilor sunt: A. Laissez-faire, Democratică, Autocratică B. Tradițională, Rațional-legală, Carismatică C. De sus în jos, De jos în sus, Democratică ANSWER: B Cele cinci mari caracteristici de personalitate, sunt: A. Extraversiunea, Conștiinciozitatea, Stabilitatea emoțională, Agreabilitatea, Intelectul B. Introversiunea, Conștiința, Inteligența, Caracterul agreabil, Inteligența emoțională C. Extraversiunea, Conștiinciozitatea, Inteligența emoțională, Inteligența socială, Agreabilitatea ANSWER: A Conform lui Vroom și Yetton, cele patru stiluri de luare a deciziilor sunt: A. Participativ, Democratic, Autocratic, Laissez-faire B. Consultativ, Participativ, Lassez-faire, Autoritar C. Autoritar, Consultativ, Prin delegare, Participativ ANSWER: C Principalele dimensiuni ale mediului unei organizații sunt: A. Dimensiunea, Transparența, Concentrarea, Distanța față de organizație, Concurența B. Stabilitatea, Gradul de aglomerare, Coeziunea, Gradul de rarefiere, Nivelul de ostilitate C. Capacitatea, Eterogenitatea, Stabilitatea, Concentrarea, Consensul în domeniu, Turbulența ANSWER: C Studiul organizațiilor ca fiind construite în funcție de clasificări precum complexitatea, tipul de producție, mediul înconjurător etc., se încadrează în paradigma: A. Contingenței B. Dependenței de resurse C. Costului de tranzacționare ANSWER: A Paradigma care studiază efectele definițiilor sociale cu privire la modul în care organizațiile „ar trebui" să arate sau să funcționeze, se numește: A. Ecologiei populației B. Instituțională C. Contingenței ANSWER: B O organizație multinațională are: A. Un grad ridicat de centralizare B. Un grad ridicat de complexitate spațială C. Sediul în Statele Unite ale Americii ANSWER: B Paradigma prin care sunt explicate schimbările pe scară largă care caracterizează grupuri de organizații sau populații organizaționale, se numește: A. Paradigma ecologiei populației B. Paradigma instituțională C. Paradigma contingenței ANSWER: A Atunci când, într-o organizație, majoritatea deciziilor sunt luate de către director, această organizație este: A. Centralizată B. Tradițională C. Autoritară ANSWER: A Care este unul dintre motivele principale pentru care studiem organizațiile, potrivit cursului? A. Pentru a le putea evita complet în viața de zi cu zi B. Pentru că ele modelează în mod semnificativ viețile oamenilor, de la naștere până la moarte C. Pentru că nu mai există alte fenomene sociale demne de studiat ANSWER: B Ce se înțelege prin „externalități" în contextul activităților organizaționale? A. Rezultatele unei tranzacții economice care îi afectează pe cei ce nu au participat la tranzacție și ale căror interese nu au fost avute în vedere B. Toate beneficiile obținute de angajați în urma activității lor C. Pierderile suferite exclusiv de proprietarii firmei ANSWER: A La ce nivel de analiză se studiază modul în care motivele și nevoile personale ale angajaților influențează procesele și rezultatele organizaționale? A. Nivelul grupurilor mici din organizație B. Nivelul organizațional C. Nivelul individual ANSWER: C De ce este esențială înțelegerea organizațiilor pentru schimbarea unor aspecte cheie ale societății? A. Pentru că organizațiile funcționează complet independent de societate B. Pentru că modificarea organizațiilor este primul pas în a transforma practicile și valorile sociale C. Pentru că legislația nu mai joacă niciun rol în schimbarea socială ANSWER: B Cum pot organizațiile influența în mod negativ viața unei comunități? A. Prin crearea de oportunități constante de angajare B. Prin stabilirea unor reguli clare de funcționare internă C. Prin decizii care duc la declin economic sau prin impact negativ asupra mediului ANSWER: C Care sunt cele trei dimensiuni ale structurii organizaționale care au primit cea mai mare atenție în cercetările timpurii? A. Complexitatea, formalizarea și centralizarea B. Rentabilitatea, tehnologia și cultura C. Vârsta organizației, marja de profit și stadiul de viață al produselor ANSWER: A Ce înțelegem prin „formalizare" în analiza structurilor organizaționale? A. Gradul în care toți membrii organizației sunt implicați în procesul decizional B. Măsura în care regulile, procedurile și sarcinile sunt codificate în documente scrise C. Numărul de subdiviziuni și divizii dintr-o organizație ANSWER: B Care dintre următoarele descrie corect „complexitatea orizontală"? A. Măsura în care organizația are multe niveluri ierarhice B. Gradul în care există dispersie geografică a unităților organizației C. Gama de specializări și subdiviziuni ale muncii pe același nivel ierarhic ANSWER: C Ce a constatat Joan Woodward în cercetările sale despre structura organizațională? A. Că există o singură structură „universal optimă" pentru toate organizațiile B. Că eficiența unei structuri depinde de tehnologia și caracteristicile de bază ale organizației C. Că majoritatea firmelor vechi nu își pot modifica structura formală ANSWER: B În viziunea lui Burns și Stalker, forma mecanicistă de organizare este caracterizată prin: A. Flexibilitate ridicată, roluri de lucru redefine constante și decizii larg distribuite B. Complexitate scăzută, formalizare puțină și descentralizare totală C. O ierarhie clară, sarcini și responsabilități bine definite și un control de sus în jos al deciziilor ANSWER: C Care este principala diferență între abordările bazate pe sisteme închise și cele bazate pe sisteme deschise în explicarea structurii organizaționale? A. Abordările bazate pe sisteme închise se concentrează pe factori de mediu extern, în timp ce abordările bazate pe sisteme deschise se concentrează doar pe caracteristicile interne B. Abordările bazate pe sisteme închise pun accentul pe caracteristicile și relațiile interne ale organizației, iar cele bazate pe sisteme deschise iau în considerare influențele externe și mediul (piața, concurența etc.) C. Abordările bazate pe sisteme închise analizează doar structura informală, iar cele pe sisteme deschise doar structura formală ANSWER: B De ce, conform cercetărilor lui Woodward, nu există o singură structură „universal optimă" pentru toate organizațiile? A. Pentru că managerii iau întotdeauna decizii subiective și arbitrare B. Pentru că factorul noroc (hazard) determină majoritatea configurațiilor structurale C. Pentru că tehnologia și alte caracteristici (dimensiune, mediu) influențează tipul de structură adecvat fiecărei organizații ANSWER: C Care este una dintre premisele centrale ale teoriei instituționale cu privire la structură? A. Structura este întotdeauna rezultatul unor calcule stricte de eficiență B. Anumite elemente de structură ajung să fie privite ca legitim și „corect" să existe într-o organizație, fiind adoptate pe scară largă chiar și dacă nu sunt necesare practic C. Structura organizațională nu este niciodată influențată de factori externi ANSWER: B Cum explică teoreticienii instituționali fenomenul de „imitare" (mimetic) în adoptarea unor structuri organizatorice? A. Organizațiile care sunt eficiente își schimbă radical structura la fiecare câteva luni B. În perioade de incertitudine, organizațiile tind să copieze modele de succes ale altor organizații, crezând că acestea conferă legitimitate C. Imitarea apare doar în firmele de familie, care nu au experiență managerială ANSWER: B Potrivit studiilor citate în curs, de ce companiile japoneze cu operațiuni în SUA păstrează, de obicei, trăsături structurale caracteristice culturii japoneze? A. Pentru că tehnologia americană le împiedică să se reorganizeze B. Pentru că americanii preferă să preia cultura japoneză la locul de muncă C. Pentru că sediul (țara de origine) exercită o influență culturală puternică, păstrând astfel formele de structură și practici caracteristice Japoniei ANSWER: C Care este principala diferență între autoritate și alte forme de putere în organizații, conform cursului? A. Autoritatea nu are niciodată legătură cu poziția formală, ci doar cu personalitatea B. Autoritatea presupune acceptarea legitimă a dreptului de a da ordine, în timp ce alte forme de putere se bazează pe controlul resurselor, pe influențe informale etc. C. Autoritatea și puterea sunt sinonime în toate situațiile ANSWER: B Ce reprezintă conceptul de „control al contingențelor strategice" în contextul puterii organizaționale? A. Capacitatea unei părți de a controla condițiile esențiale pentru succesul organizației (importanță, incertitudine, lipsa substituțiilor) B. O metodă de reducere a conflictelor prin delegarea deciziilor către terți C. Totalitatea procedurilor standard de raportare în cadrul companiei ANSWER: A Conform explicațiilor din curs, când devine cel mai probabil ca un conflict să apară între subunități (departamente) ale unei organizații? A. Când departamentele nu au nicio legătură și funcționează complet independent B. Când departamentele au obiective, abordări și nevoi diferite, dar sunt totuși interdependente în realizarea sarcinilor C. Când resursele sunt abundente și nu există nicio competiție pentru ele ANSWER: B Cum pot fi rezolvate conflictele profesioniști--organizații, potrivit cursului? A. Prin desființarea pozițiilor profesionale și înlocuirea lor cu personal administrativ fără studii de specialitate B. Prin oferirea de autonomie profesioniștilor și recunoașterea expertizei lor, precum și prin structurarea „scărilor duble" de carieră C. Prin impunerea unor reguli stricte care anulează competențele profesioniștilor în domeniul lor ANSWER: B Care dintre următoarele descrie cel mai bine procesul de „post-conflict" în organizații, conform cursului? A. O perioadă în care, după un conflict, organizația nu mai trebuie să se aștepte la alte probleme B. Stadiul în care problemele de bază pot rămâne nerezolvate, iar conflictul poate reizbucni sau se pot forma noi alianțe C. Momentul în care conflictul este soluționat complet și definitiv, fără posibilitate de reapariție ANSWER: B Ce deosebește leadershipul de conceptul mai general de putere, conform textului? A. Leadershipul presupune doar restricționarea preferințelor adepților B. Leadershipul implică influență și schimbarea preferințelor adepților, nu doar suspendarea acestora C. Leadershipul se referă exclusiv la funcții manageriale în organizații ANSWER: B Care este una dintre funcțiile majore ale liderilor de vârf, potrivit lui Selznick? A. Să coordoneze exclusiv detaliile tehnice de producție B. Să definească misiunea și rolul organizației, adaptându-le pe măsură ce lumea se schimbă C. Să se ocupe în principal de plata salariilor angajaților ANSWER: B Ce concluzionează, în general, studiile despre relația dintre un stil de leadership participativ și satisfacția subordonaților? A. Leadershipul participativ este asociat, de obicei, cu o satisfacție mai mare a subordonaților B. Leadershipul participativ este direct corelat cu o reducere a satisfacției la locul de muncă C. Leadershipul participativ nu are niciun efect asupra satisfacției subordonaților ANSWER: A Cum explică Gamson și Scotch tendința de a se schimba managerul (antrenorul) în cazul unor echipe sportive cu performanțe slabe? A. Managerul are întotdeauna o influență decisivă asupra performanței, deci schimbarea rezolvă rapid toate problemele B. Schimbarea managerului este un ritual de „țap ispășitor" -- o măsură simbolică pentru a da impresia de acțiune și a reduce anxietatea C. Managerul este, în realitate, cel mai puțin responsabil de performanța echipei ANSWER: B Ce sugerează cercetările lui Lieberson și O'Connor cu privire la impactul leadershipului la nivel de vârf asupra performanțelor organizației? A. Conducerea este singurul factor care determină succesul în marja de profit și vânzări B. Factorii externi (contextul economic, poziția în industrie) au un rol mai important decât conducerea în explicarea performanței C. Leadershipul are întotdeauna efecte majore și imediate în orice organizație ANSWER: B Ce înțelege Herbert Simon prin „raționalitate limitată"? A. Că indivizii pot analiza în mod perfect toate opțiunile înainte de a lua o decizie B. Că indivizii au o capacitate cognitivă redusă și aleg soluții „suficient de bune", nu neapărat optime C. Că preferințele indivizilor nu se modifică niciodată ANSWER: B Ce semnificație are procesul de „satisfacere" în luarea deciziilor, potrivit lui Simon? A. A alege întotdeauna varianta care maximizează profitul B. A alege prima alternativă care îndeplinește criteriile minime, fără a căuta opțiuni perfect optime C. A considera în mod obligatoriu toate soluțiile posibile pentru a lua decizia finală ANSWER: B Cum se explică „modelul coșului de gunoi" (garbage can) propus de Cohen, March și Olsen? A. Deciziile sunt întotdeauna rezultatul unor analize metodice și ordonate B. Deciziile apar dintr-o combinație aleatorie de probleme, soluții, participanți și ocazii de luare a deciziilor C. Organizațiile nu se confruntă cu incertitudine și preferințe neclare în procesul decizional ANSWER: B Conform lui Thompson, în ce condiții în organizații apar strategii de decizie de tip „compromis"? A. Atunci când există certitudine totală atât în privința cauzei-efect, cât și a preferințelor B. Atunci când relațiile cauză-efect sunt clare, dar există divergențe în preferințele privind rezultatele C. Când nu există niciun conflict, iar toți membrii sunt de acord cu scopurile ANSWER: B De ce poate fi important „controlul asupra agendei" în procesul decizional organizațional? A. Pentru că ordinea de zi nu influențează în niciun fel rezultatul discuțiilor B. Pentru că stabilirea temelor și a priorității lor poate modela discuțiile și limita opțiunile de decizie C. Pentru că participarea angajaților la ședințe nu depinde de subiectele de pe agendă ANSWER: B Ce importanță atribuie Barnard procesului de comunicare în organizații, conform cursului? A. Îl consideră un factor secundar comparativ cu sarcinile de producție B. Îl plasează în centrul teoriei organizației, fiind esențial pentru structură și extindere C. Crede că organizarea eficientă poate funcționa și fără comunicare între membri ANSWER: B Ce se înțelege prin supraîncărcarea comunicării (communication overload)? A. Situația în care informația ajunge doar la un număr limitat de persoane B. Cantitatea de informații depășește capacitatea receptorilor de a o procesa, ducând la omitere și erori C. Creșterea beneficiilor organizaționale atunci când mesajele circulă liber ANSWER: B Care este unul dintre efectele posibile ale comunicării orizontale deficitare între subunitățile organizației? A. Creșterea nivelului de cooperare automată între departamente B. Reducerea completă a conflictelor interne C. Dificultăți în coordonarea activităților și potențiale conflicte nerezolvate ANSWER: C Ce reprezintă procesul de „filtrare" în contextul supraîncărcării comunicării? A. Eliminarea integrală a mesajelor mai puțin importante fără a fi citite B. Stabilirea unor priorități pentru a decide care mesaje trebuie procesate cu prioritate C. Refuzul total de a primi informații din partea subordonaților ANSWER: B De ce nu este întotdeauna benefică „o comunicare mai mare și mai exactă" în organizații? A. Pentru că nu există costuri asociate cu transmiterea informațiilor B. Pentru că fluxul de informații poate genera supraîncărcare, distorsiuni și filtrări neadecvate C. Pentru că organizațiile nu se bazează pe luarea deciziilor colective ANSWER: B Care a fost unul dintre motivele pentru care primele studii despre organizații au acordat puțină atenție mediului extern? A. Se credea că factorii externi nu au nicio influență reală asupra organizațiilor B. Erau mai ușor de modificat și controlat factorii interni ai organizației C. Teoriile economice anterioare nu recunoșteau în totalitate existența mediului ANSWER: B Ce semnifică dimensiunea „stabilitate" a mediului? A. Măsura în care organizațiile pot stabili toate obiectivele interne cu ușurință B. Gradul de predictibilitate și ritmul cu care apar schimbări importante în cerere, tehnologie etc. C. Înclinația organizației spre realizarea de profituri înalte ANSWER: B Cum pot condițiile demografice din societate influența organizațiile, potrivit cursului? A. Schimbările în componența populației pot modifica atât structura forței de muncă, cât și bazele de clienți B. Transformările demografice nu au un efect real asupra practicilor organizaționale C. Doar organizațiile de mari dimensiuni sunt afectate de schimbările demografice ANSWER: A Care este un exemplu de „strategii ale mișcărilor sociale" care pot afecta mediul juridic al organizațiilor? A. Crearea de departamente de marketing foarte creative în companii concurente B. Impulsionarea adoptării de legi noi sau modificarea legilor existente referitoare la nediscriminare și drepturile angajaților C. Propunerea de salarii egale în toate departamentele indiferent de competențe ANSWER: B Cum pot influența „gate keeper-ii" maniera în care o organizație își percepe mediul? A. Ei filtrează informația care intră, afectând ce aspecte externe sunt considerate relevante B. Ei se ocupă exclusiv de chestiuni legate de buget C. Organizarea activităților lor nu are efect asupra interpretării factorilor externi ANSWER: A Care era obiectivul principal pentru care a fost inițiată teoria ecologiei populației? A. Să explice schimbările majore ale organizațiilor individuale B. Să explice modul în care managerii evaluează costurile de tranzacționare C. Să explice schimbările la scară largă ce caracterizează grupuri (populații) de organizații ANSWER: C Ce anume propune paradigma dependenței de resurse ca fiind o motivație cheie pentru factorii de decizie? A. Maximizarea profitului exclusiv B. Accesarea și menținerea fluxurilor de resurse și asigurarea autonomiei organizației C. Implementarea celor mai inovatoare tehnologii ANSWER: B În analiza costurilor de tranzacție, cum este denumit gradul în care un bun sau serviciu este creat special pentru o anumită relație de schimb? A. Concurență directă B. Specificitate a activelor C. Forță de piață ANSWER: B Ce afirmă logica principală a teoriei instituționale? A. Organizațiile funcționează pur și simplu prin calcule economice raționale B. Factorii de decizie sunt indiferenți la normele sociale și la mode C. Organizațiile adoptă structuri și practici care devin social considerate „corecte și adecvate" ANSWER: C Conform ecologiei populației, care este explicația curbei curbilinii a „dependenței de densitate" pentru înființarea de noi organizații? A. Inițial, creșterea densității sporește legitimitatea unei forme organizaționale, dar după un anumit prag crește competiția B. Odată ce există multe organizații, resursele devin nelimitate C. În populațiile cu densitate mare, nici legitimitatea, nici competiția nu contează ANSWER: A Care dintre următoarele reprezintă o dificultate majoră în abordarea obiectivelor organizaționale prin prisma abordării psihologice (a satisfacției participanților)? A. Ține cont prea mult de procesul de producție și ignoră preferințele indivizilor. B. Subestimează faptul că organizațiile pot avea efecte importante asupra mediului extern. C. Se concentrează pe modul în care organizațiile își alocă resursele interne pentru eficiență maximă. ANSWER: B Conform modelului sistem-resursă (Seashore și Yuchtman), succesul pe termen lung al unei organizații depinde cel mai mult de: A. Capacitatea de a-și atinge obiectivele oficiale exacte. B. Controlul pe care îl exercită factorii de decizie de vârf. C. Capacitatea de a obține și menține resurse valoroase din mediul înconjurător. ANSWER: C Unul dintre argumentele abordării părților interesate în evaluarea performanței este că: A. Performanța poate fi evaluată uniform, pentru toate organizațiile, cu un singur set de criterii. B. Fiecare parte interesată poate avea criterii diferite, iar eficacitatea poate fi înțeleasă doar prin prisma acestor perspective multiple. C. Doar obiectivele operaționale, stabilite de membrii organizației, contează în definirea performanței. ANSWER: B Principala lecție din exemplul Fundației March of Dimes (care a trebuit să își schimbe complet direcția după descoperirea vaccinului antipolio) este că: A. Reorganizarea majoră duce întotdeauna la scăderea eficienței. B. Obiectivele organizaționale pot rămâne fixe, chiar dacă scopul inițial este îndeplinit. C. Obiectivele organizaționale se pot transforma radical în timp, ca răspuns la condițiile externe. ANSWER: C De ce recomandă autorii abordărilor de tip părți interesate ca analiza eficacității organizaționale să includă o perspectivă evolutivă (schimbătoare în timp)? A. Pentru că obiectivele tuturor organizațiilor rămân neschimbate în timp. B. Pentru că părțile interesate rămân aceleași, însă își pierd interesul față de organizație. C. Pentru că preferințele și importanța relativă a părților interesate se pot modifica pe termen lung, influențând radical performanța. ANSWER: C Care dintre următoarele descrie mai bine noțiunea de "schimbare organizațională transformațională"? A. Implică ajustări marginale și progresive ale proceselor existente B. Presupune o modificare semnificativă a fundamentului identității și obiectivelor organizației C. Se referă la adoptarea unor rutine zilnice fără a redefini scopurile pe termen lung ANSWER: B Ce sugerează abordarea de învățare adaptivă cu privire la schimbarea organizațională? A. Organizațiile caută soluții în afara propriilor programe atunci când apare orice problemă minoră B. Organizațiile modifică incremental seturile de reguli și rutine după ce performanța nu mai atinge standardele dorite C. Organizațiile preferă acțiuni spontane și lipsite de reguli prestabilite pentru a încuraja rapiditatea schimbării ANSWER: B De ce poate fi dificil să se evalueze eficiența unei organizații numai în termeni de îndeplinire a obiectivelor sale oficiale? A. Pentru că obiectivele operaționale sunt mereu cu totul opuse celor oficiale B. Deoarece obiectivele oficiale sunt adesea enunțate într-o manieră abstractă și pot fi depășite de obiective operaționale reale C. Fiindcă managerii renunță deseori la stabilirea oricăror obiective clare ANSWER: B Cum explică studiile comparative din ecologia populației ideea că unele schimbări majore de domeniu pot crește șansele de supraviețuire ale unei organizații? A. Schimbările fundamentale distrug întotdeauna legitimitatea organizației și duc la eșec B. Evoluția mediului poate face ca schimbările mari să fie necesare, iar uneori aceste transformări pot duce la adaptare și performanțe mai bune C. Orice schimbare de domeniu neimportantă reduce costurile și crește profiturile automat ANSWER: B Care factor a contribuit la succesul transformării YMCA, potrivit studiului lui Zald? A. Concentrarea exclusivă pe un singur tip de resursă externă B. Structura federată și obiectivul inițial formulat suficient de larg, permițând ajustări succesive C. Evitarea oricăror modificări importante în ceea ce privește grupul-țintă de clienți ANSWER: B