Grile Nutritie Examen PDF

Disciplina: NUTRIŢIE ŞI ALIMENTAŢIE 1. Ce mineral se găseşte în glanda tiroidă până la 80% din cantitatea existentă în organism? a. Co; b. Cu; c. I. 2. Pentru sinteza matricei oaselor este necesar: a. Mn; b. Ca; c. Se. 3. Pentru formarea cojii oului se...

Disciplina: NUTRIŢIE ŞI ALIMENTAŢIE 1. Ce mineral se găseşte în glanda tiroidă până la 80% din cantitatea existentă în organism? a. Co; b. Cu; c. I. 2. Pentru sinteza matricei oaselor este necesar: a. Mn; b. Ca; c. Se. 3. Pentru formarea cojii oului se utilizează Ca: a. din hrană 2/3; b. din hrană 3/4; c. din oase 1/3. 4. Funcţiile Fe-ului sunt: a. transportor de gaze (O2, CO2); b. component al hemoglobinei din eritrocite; c. menținerea echilibrului acido-bazic. 5. Influenţă asupra greutăţii oului are: a. acidul propionic; b. acidul linoleic; c. toţi AGV. 6. Conţinutul mediu al proteinelor în azot este: a. 6,25%; b. 16%; c. 8%. 7. Dintre „pierderile” de energie, la rumegătoare cele mai însemnate sunt prin: a. urină; b. gaze de fermentaţie; c. fecale. 8. Digestibilitatea energiei este influenţată, în primul rând de conţinutul nutreţurilor în: a. proteine; b. lipide; c. celuloză. 9. Rol antioxidant în organism are vitamina: a. K; b. E; c. C. 10. Substanţele goitrogene inhibă utilizarea în organism a: a. Ca; b. I; c. P. 11. Taurinele îşi acoperă necesarul de energie prin intermediul AGV în proporţie de minim: a. 10%; b. 30%; c. 60%. 12. Peroza la păsări este cauzată de carenţa în: a. Mn; b. Ca; c. Cu. 13. Seleniul are în organismul animal funcţii asemănătoare cu vitamina: a. A; b. E; c. K. 14. Alimentaţia flushing este indicată pentru: a. găini; b. scroafe; c. oi. 15. Mineralele sunt împărţite în două grupe în funcţie de: a. importanţa lor în organism; b. activitatea lor în organism; c. cantitatea în care se găsesc în nutrețuri. 16. Care este minimul de proteine asigurat de microorganismele din rumen? a. 35%; b. 50%; c. 65%. 17. Carenţă în Ca determină: a. rahitism; b. alopecie; c. scăderea apetitului. 13 18. Ce vitamină mai este denumită antiseroftalmică sau antiinfecţioasă? a. B12; b. C; c. A. 19. Printre efectele microorganismelor din rumen se numără: a. sinteză proteină; b. sinteză glucide; c. sinteză vitamine. 20. Cerinţele de energie/kg lapte sunt influenţate mai mult de conţinutul acestuia în: a. proteine; b. glucide; c. grăsimi. 21. Prezenţa PNA în nutreţurile administrate păsărilor influenţează negativ digestibilitatea: a. proteinelor; b. amidonului; c. lipidelor. 22. Cerinţele de energie pentru 1 kg de lapte cu 4% grăsime sunt de: a. 1 UFL; b. 0,44 UFL; c. 740 kcal ENL. 23. Cerinţele de proteină pentru 1 kg de lapte cu 3,1% proteine sunt de: a. 48 g PDI; b. 52 g PDI; c. 44 g PDI. 24. Cerinţele de energie la porci, păsări şi peşti se exprimă în: a. EB; b. EM; c. EN. 25. Cerinţele de energie la rumegătoare se calculează pe baza: a. EB; b. EM; c. EN. 26. Cerinţele de energie pentru reproducătorii masculi sunt superioare cerinţelor de întreţinere cu: a. 40-50%; b. 2-25%; c. nu sunt diferenţe. 27. Care este substratul principal utilizat ca sursă de energie la peşti? a. glucidele; b. lipidele; c. aminoacizii. 28. Energia brută este relevantă pentru estimarea valorii energetice a nutreţurilor? a. da; b. nu; c. da dacă este asociată cu conţinutul în proteine. 14 29. Ce mineral este necesar pentru sinteza cistinei? a. Ca; b. Mn; c. S. 30. Glucidele au o concentrație în energie: a. mai mică decât proteinele; b. mai mare decât proteinele; c. mai mică decât lipidele. 31. Comparativ cu taurinele, la cabaline digestibilitatea energiei este: a. mai mare; b. mai mică; c. la fel. 32. O dată cu înaintarea în vârstă a animalelor caloricitatea sporului: a. creşte; b. scade; c. nu se modifică. 33. O dată cu înaintarea în vârstă, la bovine, cerinţele în proteine, a. cresc; b. scad; c. nu se modifică. 34. Exprimate în EN cerinţele de energie pe kg0,75 sunt mai mari la: a. taurine; b. suine; c. nu sunt deosebiri. 35. Cantitatea de SU ingerată dintr-un nutreţ depinde de conţinutul acestuia în: a. PB; b. NDF; c. ADF. 36. In grupa nutrețurilor concentrate în proteină intră: a. semințele de oleaginoase b. șroturile c. semințele de cereale 37. Factorul major care influenteaza compoziția si valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi este: a. Compozitia floristică b. Faza de vegetație c. Fertilizarea 38. O pășune bună are următoarea compoziție floristică: a. 60-80% graminee și 40-20% leguminoase b. 50% graminee și 50% leguminoase c. 60-80% leguminoase și 40-20% graminee 39. Faza de vegetație optimă de recoltare a lucernei este: a. Înainte de înflorire b. Început înflorire c. Înflorire deplină 15 40. Ce nutreț de volum ar putea fi considerat concentrat în energie, datorită concentrației lui mari în energie (raportat la SU): a. Silozul de porumb b. Sfecla furajeră c. Fânul natural 41. pH-ul optim în nutrețul murat este: a. 3.8-4.2 b. 2-3 c. 5.5-6.5 42. Pentru stimularea fermentațiilor lactice se folosesc diferiți agenți de conservare (inoculanți), cum sunt: a. Adaosuri nutritive (zaharuri solubile, surse de N neproteic) b. Culturi de bacterii lactice c. Acizi (minerali sau organici) 43. Tulburările determinate de utilizarea nutrețului murat pot fi: a. Intoxicții cu plante toxice b. Micotoxicoze ( ergotism, listerioza) c. Acidoze d. Cetoze 44. Perderile din timpul producerii fânului sunt deteriminate de: a. Procesele de respirație din timpul uscării b. Pierderile mecanice, prin căderea frunzelor și ruperea tulpinilor c. Procesele de fermentație a fânului în depozit 45. Fânul de lucernă este dezechilibrat: a. energo-proteic b. în minerale (Ca/P) c. pigmenți/vitamine 46. Lucerna deshidratată, se poate folosi și în alimentația: a. scroafelor b. puilor de carne, pentru colorarea carcaselor c. găinilor ouătoare, pentru colorarea gălbenușului 47. Paiele, au o digestibilitate redusă, chiar și la rumegatoare, pentru că: a. au un conținut redus în proteină b. au un conținut ridicat în celuloza brută, în alcătuirea căreia se află o proporție mare de lignină c. au un conținut ridicat în pigmenți carotenoizi 48. Alegeți metodele folosite pentru procesarea semințelor de cereale: a. extrudarea b. măcinarea c. aplatizarea 49. Semințele de orz, utilizate în alimentația porcului la îngrășat influențează favorabil: a. Proporția de proteină în carcasă b. Calitatea cărnii și a grăsimii c. Creșterea în lungime a porcului 16 50. La ce categorie de animale grăsimile din hrană au efect ,,extra-caloric? a. porci b. ovine c. păsări 51. La monogastrice, limita de includere a șrotului de floarea în rații este condiționată doar de conținutul lui în: a. aminoacizi cu sulf b. minerale c. celuloză 52. Sarea nu se administrează separat, ca bulgari de lins, la: a. păsări b. ovine c. caprine 53. Cantitatea de substanţă uscată ingerată la vaci este mai puţin influenţată de: a. producţia de lapte b. starea fiziologică c. sistemul de intreținere 54. Proporţii mai ridicate de grăsimi în hrană sunt necesare şi suportate la: a. taurine b. porcine c. păsări 55. Cerinţele de energie pentru un kg lapte de vacă cu 4% grăsime sunt de: a. 0,48 UFL b. 4,8 UFL c. 0,44 UFL 56. Timpanismul în urma consumului de lucernă, este datorat prezenţei în aceasta a: a. dextrinelor b. saponinelor c. celulozei 57. Valoarea nutritivă creşte pe măsura înaintării în vârstă a plantei la: a. lucernă b. raigras c. porumb 58. Cerinţele de proteină pentru un kg lapte de vacă sunt apreciate la: a. 4,4 g PDI b. 48 g PDI c. 4,8 g PDI 59. Cel mai redus conţinut în proteină şi aminoacizi esenţiali il au seminţele de: a. orz b. secara c. porumb 60. Proteina specifică din seminţele de porumb este: a. globulina b. zeina c. avidina 17 61. Ingestibilitatea nutreţurilor raportată la greutatea corporală este: a. mai mare la ovine decât la bovine b. egală la bovine si ovine c. mai mică la ovine decât la bovine 62. Alimentaţia de tip flushing crește prolificitate la: a. vaci b. oi c. scroafe 63. Ce element mineral poate fi stimulator de creștere la suine si toxic la ovine? a. Seleniu b. Siliciu c. Cupru 64. Ingestibilitatea nutreţurilor este limitată mai ales de conţinutul lor în: a. proteine b. grăsimi c. pereţi celulari 65. Care dintre compartimentele gastrice este mai dezvoltat la rumegătoare: a. prestomacele b. intestinul c. cecumul 66. Rația suplimentara administrata vacilor de lapte este alcătuita din: a. fan b. nutrețuri concentrate c. fan si nutrețuri concentrate 67. Digestia in reticulo-rumen este influențată de următorii factori: a. motilitatea rumenală b. constanța componenței si calității rației c. structura fizica a nutrețurilor 68. Stabilizarea echilibrului bacterian favorabil digestiei substanțelor nutritive in rumen se realizează in: a. 5 zile b. o luna c. 10-14 zile 69. Sursele de energie recomandate păsărilor sunt reprezentate in primul rând de: a. boabele de porumb si grăsimi b. șroturi c. orz si grâu 70. La ce categorie de păsări regăsim cele mai mari cerințe de energie si proteina? a. găini in perioada de ouat b. pui broiler de găină-demaraj c. pui broiler de găină- finisare