Evenimente Demografice în România 2023 - Raport PDF

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorul ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Autori: Andoria IONIŢĂ - Director Marilena RĂDOI - Şef Serviciu Georgiana LOGOFĂTU - Consilier Dragoş MONDIRU - Expert Georgiana HAINAGIU - Expert Direcţia de Studii, Proiecţii Demografice şi Recensământul Populaţiei Tehnoredactare şi machetare: Georgiana LOGOFĂTU - Consilier Dragoş MONDIRU - Expert Direcţia de Studii, Proiecţii Demografice şi Recensământul Populaţiei G.I.S.: Daniel Celu VÎRDOL - Director Adjunct Direcţia Diseminare Informaţii Statistice Pre-press şi tipărire: Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice Coordonatori: Radu-Mugur OPREA - Director General Vitty-Cristian CHIRAN - Director Mihaela-Elena ŞTEFAN - Şef Serviciu Pre-press: Laurenţiu MUNTEANU - Consilier Foto: Vitty-Cristian CHIRAN Publicaţia electronică pe CD-rom: Daniela POPESCU - Consilier Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier Institutul Naţional de Statistică B-dul Libertăţii 16, sect. 5, Bucureşti Te l e f o n : 0 2 1 3 1 7 7 7 7 0 F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5 e-mail: [email protected] h t t p : / / w w w. i n s s e. r o INS 2024 Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică. Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau Vă rugăm justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi RECICLAŢI precisă a sursei. ISSN 2457 - 3078 ISSN-L 2457 - 306X Tiraj: 10 Tipărit la Editura Institutului Naţional de Statistică EVENIMENTE DEMOGRAFICE ÎN ANUL 2023 Datele prezentate în această publicaţie cu privire la evenimentele demografice au fost obţinute prin prelucrarea informaţiilor cuprinse în buletinele statistice pentru născuţi-vii, decedaţi, născuţi-morţi, căsătorii şi divorţuri. Unităţile furnizoare de date sunt: oficiile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale, judecătoriile şi notarii publici. CUPRINS pag. I Precizări metodologice..................................................................................... 5 II Aspecte privind evenimentele demografice în anul 2023.............................. 9 Natalitatea........................................................................................................... 9 Mortalitatea......................................................................................................... 13 Mortalitatea infantilă............................................................................................19 Mortinatalitatea................................................................................................21 Nupţialitatea........................................................................................................ 22 Divorţialitatea...................................................................................................... 25 III Tabele anexă......................................................................................................31 NATALITATEA 1 Născuţii-vii pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe, medii de rezidenţă şi sexe, în anul 2023............................................................................ 33 2 Născuţii-vii după grupa de vârstă a părinţilor, pe medii de rezidenţă, în anul 2023............................................................................................................ 34 3 Născuţii-vii după statutul ocupaţional al părinţilor, pe medii de rezidenţă, în anul 2023........................................................................................................ 36 4 Născuţii-vii după grupa de vârstă a mamei şi rangul născutului-viu, pe medii de rezidenţă, în anul 2023......................................................................... 38 5 Vârsta medie a mamei la naştere, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe şi medii de rezidenţă, în anul 2023........................................................... 41 6 Fertilitatea feminină după vârstă (în ani împliniţi) şi Indicatorul conjunctural al fertilităţii, pe medii de rezidenţă, în anul 2023................................................. 42 7 Născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe, medii de rezidenţă şi sexe, în anul 2023............................... 43 MORTALITATEA 8 Decesele după mediul de rezidenţă şi sexe, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2023........................................................................ 44 9 Decesele sub 1 an şi rata mortalităţii infantile, după mediul de rezidenţă şi sexe, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2023.................. 45 10 Decesele după grupa de vârstă, pe cauze de deces (18 grupe), în anul 2023.................................................................................................................... 46 11 Născuţii-morţi şi rata mortinatalităţii, după mediul de rezidenţă şi sexe, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2023................................ 48 12 Născuţii-morţi după grupa de vârstă a mamei, pe cauze de deces, în anul 2023.................................................................................................................... 49 13 Decesele persoanelor cu reşedinţa obişnuită în România, după mediul de rezidenţă şi sexe, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2023........................................................................................................50 NUPŢIALITATEA 14 Căsătorii şi rate de nupţialitate pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe şi medii de rezidenţă, în anul 2023........................................................... 51 15 Căsătorii după grupa de vârstă corelată a soţilor, pe medii de rezidenţă, în anul 2023............................................................................................................ 52 16 Căsătorii după rangul căsătoriei încheiate, pe medii de rezidenţă, în anul 2023........................................................................................................ 54 17 Căsătorii după rangul căsătoriei soţului, pe medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2023................................ 55 18 Căsătorii după rangul căsătoriei soţiei, pe medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2023................................ 58 19 Vârsta medie la căsătorie a bărbaţilor şi a femeilor după mediul de rezidenţă, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2023........... 61 20 Vârsta medie la prima căsătorie a bărbaţilor şi a femeilor după mediul de rezidenţă, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2023........... 62 DIVORŢIALITATEA 21 Divorţuri şi rate de divorţialitate pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe şi medii de rezidenţă, în anul 2023........................................................... 63 22 Divorţuri după grupa de vârstă corelată a soţilor, pe medii de rezidenţă, în anul 2023........................................................................................................ 64 23 Divorţuri după grupa de vârstă a soţului, pe medii de rezidenţă şi rangul divorţului, în anul 2023........................................................................................65 24 Divorţuri după grupa de vârstă a soţiei, pe medii de rezidenţă şi rangul divorţului, în anul 2023........................................................................................65 25 Divorţuri după grupa de vârstă a soţului, pe medii de rezidenţă şi durata căsătoriei, în anul 2023....................................................................................... 66 26 Divorţuri după grupa de vârstă a soţiei, pe medii de rezidenţă şi durata căsătoriei, în anul 2023....................................................................................... 67 27 Divorţuri după durata căsătoriei, pe cauza desfacerii căsătoriei şi din vina cui se desface căsătoria, în anul 2023................................................................ 68 28 Vârsta medie a soţilor la divorţ, pe medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2023....................................................... 70 Tabele CD-ROM Evenimente demografice în anul 2023 I PRECIZĂRI METODOLOGICE 1. Obiectivele cercetărilor statistice privind evenimentele demografice Informaţiile din domeniul evenimentelor demografice sunt de o importanţă vitală deoarece acestea influenţează în mod direct evoluţia sporului natural şi, deci, evoluţiile şi schimbările demografice din România, cu implicaţii deosebite asupra îmbătrânirii demografice. Aceste fenomene influenţează decisiv politicile sociale, în special din domeniul pieţei muncii, sistemului de sănătate, sistemului de educaţie şi a celui de protecţie socială. 2. Metoda de colectare a datelor Statisticile privind evenimentele demografice referitoare la natalitate, mortalitate, nupţialitate şi divorţialitate sunt obţinute prin cercetări statistice exhaustive bazate exclusiv pe date administrative. Oficiile de stare civilă din cadrul primăriilor municipale, orăşeneşti şi comunale completează datele din documentele administrative în buletine statistice demografice care sunt apoi transmise Direcţiilor teritoriale de statistică. În funcţie de fenomenul demografic înregistrat, această completare se efectuează: - odată cu înregistrarea născutului-viu în actul de stare civilă, pe baza certificatului constatator de naștere, eliberat de unitatea sanitară din localitatea unde a avut loc naşterea; - odată cu înregistrarea decesului în actul de stare civilă, pe baza certificatului constatator de deces eliberat de unitatea sanitară din localitatea unde a avut loc decesul; - odată cu înregistrarea căsătoriei în actul de stare civilă, pe baza certificatului de căsătorie eliberat de starea civilă din localitatea unde a avut loc căsătoria. Datele statistice privind divorţurile sunt colectate prin buletinele statistice de divorţ de la judecătorii, notarii publici şi de la primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale. La data de 26.10.2010 a fost publicată Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cunoscută şi sub denumirea de „Legea micii reforme în Justiţie”. Prin această lege au fost modificate unele dispoziţii legale din Codul Familiei referitoare la divorţ, fiind reglementat pentru prima dată divorţul pe cale administrativă care face posibilă constatarea desfacerii căsătoriei de către ofiţerul de stare civilă sau de un notar public. Oficiile de stare civilă din cadrul primăriilor transcriu datele statistice privind divorţurile din documentele administrative în buletinele statistice demografice care sunt apoi transmise Direcţiilor teritoriale de statistică. Direcţiile teritoriale de statistică primesc de la judecătorii buletinele statistice de divorţ completate cu date referitoare la căsătoriile desfăcute pe cale juridică. Fluxul prelucrării informaţiilor privind evenimentele demografice şi informaţiile despre persoanele care au trecut prin aceste evenimente demografice înregistrează următoarele faze: recepţie, verificarea integrităţii, identificarea datelor lipsă, inconsistente și neclare şi corectarea acestora, transpunerea în structuri informatice standard, transmiterea la Institutul Naţional de Statistică (INS), procesarea în vederea obţinerii datelor agregate, prezentarea rezultatelor cercetării în tabele 5 Evenimente demografice în anul 2023 statistice sintetice sau de detaliu, validarea tabelelor şi întocmirea notelor analitice şi metodologice pentru realizarea publicaţiei. Indiferent de fenomenul demografic observat, datele sunt prelucrate după momentul producerii fenomenelor demografice şi arondate geografic (pe judeţe şi medii de rezidenţă). Datele statistice privind născuţii-vii, născuţii morţi şi decedaţii sunt arondate geografic după domiciliul sau după reşedinţa obişnuită a persoanelor care au trecut prin aceste fenomene demografice, iar datele legate de căsătorii, respectiv divorţuri, după localitatea de domiciliu a soţilor, respectiv localitatea unde s-a încheiat căsătoria sau divorţul. 3. Periodicitate şi perioadă de referinţă Datele referitoare la evenimentele demografice (natalitate, mortalitate, nupţialitate şi divorţialitate) sunt înregistrate cu periodicitate lunară, cu informaţii pentru luna curentă şi transmise către Institutul Naţional de Statistică la 25 de zile de la sfârşitul lunii de referinţă. Prelucrarea acestora se realizează în 40 de zile de la sfârşitul lunii de referinţă. Datele prezentate în această publicaţie se referă la evenimentele demografice înregistrate în România în anul 2023, petrecute în țară sau în străinătate și înregistrate la oficiile de stare civilă din România și sunt repartizate pe luni după data producerii fenomenelor demografice. Datele absolute privind natalitatea şi mortalitatea au caracter semi-definitiv1. Datele privind căsătoriile şi divorţurile sunt definitive. Ratele de natalitate, mortalitate, nupţialitate şi divorțialitate pentru anul 2023 au fost calculate în funcţie de populaţia după domiciliu la 1 iulie 2023 și au caracter provizoriu1. Datele aferente anului 2022 sunt definitive. 4. Concepte de bază - note metodologice 4.1. Concepte de bază Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. Domiciliul nou-născutului este considerat a fi acelaşi cu domiciliul mamei la momentul producerii naşterii. Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios. Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate. 4.2. Natalitate Se consideră născut-viu produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii şi care, după această separare, prezintă un semn de viaţă (respiraţie, activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţii musculare dependente de voinţă). 1 Datele definitive urmează a fi diseminate cu caracter definitiv în luna ianuarie 2025. 6 Evenimente demografice în anul 2023 În numărul născuţilor-vii cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România sunt incluşi născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, domiciliul sau reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România. În numărul născuţilor-vii cu reşedinţa obişnuită în România sunt incluşi născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România. Repartizarea născuţilor-vii după luna naşterii s-a făcut după momentul producerii evenimentului demografic şi nu după data înregistrării acestuia la Oficiul de Stare Civilă.  Rangul născutului-viu reprezintă numărul de ordine al născutului-viu, în raport cu numărul total de născuţi-vii ai mamei.  Vârsta părinţilor este exprimată în ani împliniţi.  Situaţia juridică se referă la starea civilă a mamei la momentul conceperii născutului-viu.  Rata de natalitate reprezintă numărul de născuţi-vii dintr-un an raportat la populaţia la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de născuţi-vii la 1000 locuitori.  Rata generală de fertilitate reprezintă numărul născuţilor-vii dintr-un an raportat la populaţia feminină de 15 – 49 ani de la 1 iulie din statistica curentă a anului respectiv şi se exprimă în număr de născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15 – 49 ani).  Indicele conjunctural al fertilităţii (rata totală de fertilitate) reprezintă numărul mediu de copii pe care i-ar naşte o femeie în cursul vieţii sale fertile, în condiţiile fertilităţii anului respectiv. 4.3. Mortalitate Mortalitatea reprezintă componenta negativă a mişcării naturale, fiind fenomenul demografic al deceselor într-o populaţie dată şi într-o perioadă de timp determinată (de obicei un an). Evenimentul demografic al acestui fenomen este decesul. Decesul reprezintă încetarea definitivă a funcţiilor vitale după trecerea unui timp oarecare de la naştere. În numărul decedaţilor cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România sunt incluse persoanele care aveau, la data decesului, domiciliul sau reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România. În numărul decedaţilor cu reşedinţa obişnuită în România sunt incluse persoanele care aveau, la data decesului reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România.  Se consideră născut-mort produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei după o durată a sarcinii de peste 28 săptămâni şi care, după această separare, nu manifestă niciun semn de viaţă.  Cauza morţii născutului mort poate să fie o boală sau afecţiune a fătului sau a mamei care putea influenţa moartea fătului (cod P01 - Q992).  Rata de mortalitate reprezintă numărul persoanelor decedate dintr-un an calendaristic raportat la populaţia la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de decese la 1000 locuitori.  Rata mortalităţii infantile – reprezintă numărul de decese în vârstă sub 1 an dintr-un an raportat la numărul de născuţi-vii din acelaşi an şi se exprimă în număr de decese în vârstă sub 1 an la 1000 născuţi-vii din acelaşi an.  Rata mortalităţii infantile pe cauze de deces reprezintă numărul de decedaţi în vârstă de sub 1 an la care decesul a intervenit dintr-o anumită cauză ce revin la 1000 născuţi-vii (sau la 10000 născuţi-vii). 2 P01 – Q99 reprezintă codurile cauzelor de boală în conformitate cu Clasificarea Internaţională a Maladiilor (CIM), Revizia a-10-a, Organizaţia Mondială a Sănătăţii. 7 Evenimente demografice în anul 2023  Rata de mortinatalitate reprezintă numărul anual de născuţi-morţi dintr-un an calendaristic, raportat la numărul de născuţi (vii şi morţi) din acelaşi an calendaristic şi se exprimă în număr de născuţi-morţi la 1000 de născuţi (vii şi morţi) din anul respectiv. 4.4. Nupţialitate Fenomenul de nupţialitate defineşte masa căsătoriilor în limitele unei perioade de timp. În numărul căsătoriilor sunt incluse căsătoriile persoanelor care aveau, la data încheierii căsătoriei, domiciliul în România, precum şi căsătoriile persoanelor de cetăţenie română care se căsătoresc în străinătate şi care sunt înregistrate la oficiile de stare civilă din România.  Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.  Starea civilă anterioară a soţilor se referă la starea civilă a soţilor înainte de căsătoria actuală, aceasta putând fi: necăsătorit(ă), divorţat(ă) sau văduv(ă).  Vârsta la căsătorie este exprimată în ani împliniţi. Vârsta legală a soţilor la momentul încheierii căsătoriei este de 18 ani (conform Legii nr. 288/2007); pentru motive temeinice, minorul se poate căsători în temeiul unui aviz medical cu încuviinţarea părinţilor săi ori, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul.  Prima căsătorie este căsătoria încheiată de o persoană care nu a mai fost căsătorită şi care are vârsta legală de căsătorie.  Rata de nupţialitate reprezintă numărul căsătoriilor dintr-un an raportat la populaţia la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de căsătorii la 1000 locuitori. 4.5. Divorţialitate Fenomenul de divorţialitate defineşte masa divorţurilor în limitele unei perioade de timp. În numărul divorţurilor sunt incluse divorţurile persoanelor ale căror divorţuri s-au încheiat la judecătorii, stări civile sau notari publici, în conformitate cu Legea nr. 202/2010, precum şi divorţurile cetăţenilor români care au divorţat în străinătate (în care cel puţin unul dintre soţi are cetăţenia română) care au fost transcrise şi înregistrate la ofiiciile de stare civilă la care au fost încheiate căsătoriile în România.  Divorţul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti, a ofiţerului de stare civilă sau a unui notar public. Datele se referă la cererile de divorţ pentru care desfacerea căsătoriei a fost admisă.  Executarea hotărârii de divorţ- după rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, instanţa o comunică din oficiu Serviciului de Stare Civilă. Efectuarea menţiunii despre hotărârea de divorţ pe actul de căsătorie constituie o măsură publicitară, ce are ca scop de a face opozabilă faţă de terţi desfacerea căsătoriei. Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea judecătorească prin care s-a pronunţat divorţul a rămas irevocabilă. În cazul în care căsătoria este desfăcută de ofiţerul de stare civilă sau de notarul public, aceasta este desfăcută la data eliberării certificatului de divorţ.  Rata de divorţialitate reprezintă numărul divorţurilor dintr-un an raportat la populaţia la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de divorţuri la 1000 locuitori. 8 Evenimente demografice în anul 2023 II ASPECTE PRIVIND EVENIMENTELE DEMOGRAFICE ÎN ANUL 2023 NATALITATEA 1. Născuții-vii cu domiciliul sau cu reședința obișnuită în România1 În anul 2023, numărul născuților-vii înregistrați la oficiile de stare civilă din România a fost de 155418 născuți-vii, cel mai mic număr de născuți-vii din 19302 până în prezent. Față de anul 2022, în anul 2023 s-au înregistrat cu 26665 mai puțini născuți-vii. Tabel 1. Numărul născuților-vii cu domiciliul sau cu reședința obișnuită în România și rata natalității, pe medii de rezidență, în anul 2023 comparativ cu anul 2022 Rata natalității3 Mediul de Născuți-vii Diferențe± 2023 (născuți-vii la 1000 locuitori) rezidență față de 2022 20224 20231 2022 20235 Total 182083 155418 -26665 8,3 7,1 Urban 93989 77897 -16092 7,6 6,4 Rural 88094 77521 -10573 9,2 8,0 În anul 2023 mai mult de jumătate (51,6, respectiv 80204 copii) din totalul născuților-vii au fost băieți, iar raportul de masculinitate a fost de 107 băieți la 100 fete. Scăderea numărului de născuți-vii înregistrați în România s-a produs la nivelul ambelor medii de rezidență. În mediul rural s-au născut cu 376 mai puțini copii decât în urban și cu 10573 mai puțini decât în 2022. Rata natalității a fost, în anul 2023, de 7,1 născuți-vii la 1000 locuitori, în scădere față de cea din 2022 (când s-au înregistrat 8,3 născuți-vii la 1000 locuitori). Fig.1 Distribuția născuților-vii după grupa de vârstă a părinților, în anul 202316 TATA 6 50 ani şi peste 0,02% MAMA 0,8% 2,7% 45-49 ani 0,2% 8,7% 40-44 ani 3,3% 21,0% 35-39 ani 14,5% 28,9% 30-34 ani 26,3% 20,4% 25-29 ani 27,0% 9,7% 20-24 ani 19,5% 1,7% 15-19 ani 8,8% 0,004% sub 15 ani 0,4% 40 35 30 25 20 15 10 5 0 % 0 5 10 15 20 25 30 35 40 1 Datele pentru anul 2023 sunt semi-definitive. 2 Sursa: Baza de date TEMPO online; http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table și Anuarul demografic al României, Institutul Național de Statistică, 2015. Datele statistice privind născuții vii din perioada 1941-1945 nu sunt disponibile. 3 Ratele sunt calculate în funcție de populația după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an de referință. 4 Datele pentru anul 2022 sunt definitive. 5 Ratele pentru anul 2023 sunt provizorii. 6 Diferența până la 100% reprezintă procentul născuților-vii pentru care vârsta tatălui este nedeclarată. 9 Evenimente demografice în anul 2023 Distribuția născuților-vii după grupa de vârstă a părinților arată că 58,8% dintre nou-născuți (91332 copii) au avut mame cu vârste între 20 și 34 ani și tați cu vârste între 25 și 39 ani. În anul 2023, ponderea născuților-vii cu mame în vârstă de 30 de ani și peste a fost de 44,3%, comparativ cu 44,1% în anul 2022. Această pondere a fost, în anul 2023, mai ridicată în mediul urban, 53,8%, în comparație cu mediul rural, unde a fost de 34,7%. Din totalul născuților-vii, 104294 (67,1%) au fost născuți în cadrul căsătoriei, iar dintre aceștia 47088 (45,1%) au fost născuți în primii doi ani de căsătorie. În anul 2023, vârsta medie a mamei la naștere a fost de 28,9 ani (28,8 ani în anul 2022), iar vârsta medie la prima naștere a fost de 27,5 ani (27,6 ani în anul 2022). În mediul rural, vârsta medie a mamei la naștere a fost mai mică, 27,5 ani (25,4 ani la prima naștere), comparativ cu cea din mediul urban, unde vârsta medie la naștere a fost de 30,2 ani (29,2 ani la prima naștere). Fig.2 Ponderea născuților-vii după situația juridică, pe medii de rezidență, în anul 2023 Total Urban Rural 28,8% 32,9% 37,0% 67,1% 71,2% 63,0% Născuţi-vii în cadrul căsătoriei Alte situaţii Peste jumătate (56,1%) din numărul total al născuților-vii înregistrați la oficiile de stare civilă din România, în anul 2023, aveau mame salariate, iar 35,0% aveau mame casnice. Pe medii de rezidență, situația diferă semnificativ. Astfel, în mediul urban, 68,8% din mamele copiilor născuți în anul 2023 erau salariate, față de numai 43,4% în mediul rural, unde ponderea copiilor născuți de mame casnice este de 47,6% (față de numai 22,6% în mediul urban). În familiile în care ambii părinți sunt salariați s-au născut aproape jumătate dintre copii (76215 copii), iar în familiile în care tatăl este salariat și mama casnică s-au născut 26554 copii (17,1%). Puțin peste jumătate dintre născuții-vii din anul 2023 (76542 copii) au fost născuți de rangul I, iar 65431 copii (42,1%) au fost născuți-vii de rangul II și III. Ponderea născuților-vii de rangul I a fost superioară în mediul urban (54,3%) celei din mediul rural 10 Evenimente demografice în anul 2023 (44,2%). Din totalul celor 13445 născuți-vii de rangul IV și peste, mai mult de două treimi s-au născut în mediul rural. În anul 2023, cei mai mulți copii s-au născut în luna ianuarie (14452 născuți-vii) iar cei mai puțini în luna decembrie (10610 născuți-vii). Fig.3 Fertilitatea feminină7 după vârstă (în ani împliniți), pe medii de rezidență, în anul 2023 100 90 80 născuţi-vii la 1000 femei 70 60 50 40 30 20 10 0 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 Total Urban Rural vârsta (ani) Fertilitatea feminină a fost cuprinsă în anul 2023 între 41,4 născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în județul Suceava și 23,8 născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în județul Hunedoara. Rate scăzute ale fertilității (sub 30 născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă) s-au înregistrat și în județele: Argeș, Bacău, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Dolj, Galați, Gorj, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Satu-Mare, Teleorman, Tulcea, Vaslui și Vâlcea și în Municipiul București. În mediul rural, rata fertilității este superioară celei din mediul urban (35,4 față de 27,1 născuți vii la 1000 femei de vârstă fertilă). Rata natalității a fost, în anul 20238, de 7,1 născuți-vii la 1000 locuitori, mai ridicată în mediul rural (8,0 născuți-vii la 1000 locuitori) față de mediul urban (6,4 născuți-vii la 1000 locuitori). În profil teritorial, rata natalității s-a situat în anul 2023 între 9,7 născuți-vii la 1000 locuitori în județul Suceava și 5,1 născuți-vii la 1000 locuitori în județul Hunedoara. Dintre județele cu o natalitate ridicată (peste 8 născuți-vii la 1000 locuitori) se numără și județele: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Harghita, Ilfov, Mureș și Sălaj. Rate scăzute de natalitate (sub 7 născuți-vii la 1000 locuitori) s-au înregistrat și în județele Brăila, Caraș-Severin, Teleorman, Tulcea și Vâlcea. 2. Născuții-vii cu reședința obișnuită în România9 Din totalul de 155418 născuților-vii înregistrați în România în anul 2023, un număr de 153397 născuți-vii (98,7%) aveau reședința obișnuită în România, iar 2021 copii aveau reședința obișnuită în străinătate. Din totalul născuților-vii cu reședința obișnuită în România 51,6% au fost băieți, 7 Născuţi-vii la 1000 femei 15-49 ani; date provizorii. 8 Ratele pentru anul 2022 sunt provizorii. 9 Date semi-definitive. 11 Evenimente demografice în anul 2023 raportul de masculinitate fiind de 107 băieți la 100 fete. Din totalul născuților-vii cu reședința obișnuită în România, mai mult de jumătate aveau reședința în mediul urban (50,3%). Tabel 2. Numărul născuților-vii cu reședința obișnuită în România pe medii de rezidență și sexe, în anul 2023 Născuții-vii cu reședința din care: Mediul de rezidență obișnuită în România Total Masculin Feminin Total 153397 79153 74244 Urban 77232 39821 37411 Rural 76165 39332 36833 În anul 2023, dintre născuții-vii cu reședința obișnuită în România, 57,9% au avut ambii părinți cu vârsta sub 35 ani. Ponderea copiilor care aveau reședința obișnuită în România născuți de mame în vârstă de 30 de ani și peste a fost de 44,3%, iar ponderea născuților-vii cu tați din aceeași categorie de vârstă a fost de 62,3%. În anul 2023, aproape jumătate dintre născuții-vii cu reședința obișnuită în România (75729 născuți- vii) aveau ambii părinți salariați, respectiv 69,3% dintre copiii născuți cu reședința obișnuită în România aveau tatăl salariat (106284 născuți-vii) și 56,5% aveau mama salariată (86703). Ponderea copiilor născuți-vii cu reședința obișnuită în România ale căror mame erau casnice a fost, în anul 2023, de 34,9%. Pe medii de rezidență, dintre născuții-vii cu reședința obișnuită în mediul urban din România, 69,2% aveau mame salariate, față de 43,7% în mediul rural, iar 47,4% dintre cei cu reședința obișnuită în mediul rural aveau mame cu statut ocupațional de casnică, față de 22,5% în mediul urban. În timp ce, în mediul urban, 47605 născuți-vii cu reședința obișnuită în România (61,6%) aveau ambii părinți salariați, în mediul rural numai 28124 născuți-vii cu reședința în România (36,9%) aveau ambii părinți salariați. Ponderea născuților-vii de rangul I cu reședința obișnuită în România a fost de 49,1%, născuții-vii de rangul II au reprezentat 31,4%, iar a celor de rangul III a fost de 10,8%. Ponderea născuților-vii de rangul I cu reședința obișnuită în România a fost superioară în mediul urban (54,1%) celei din mediul rural (44,0%). La nivel european, în anul 202210, țările cu cea mai mare rată a natalității au fost Cipru cu 11,2 născuți- vii la 1000 locuitori, Franța cu 10,7 născuți-vii la 1000 locuitori, Irlanda cu 10,5 născuți-vii la 1000 locuitori și Suedia cu 10,0 născuți-vii la 1000 locuitori. Rata natalității din România (9,4 născuți-vii la 1000 locuitori), se situează peste media europeană (8,7 născuți -vii la 1000 locuitori). Țările europene cu cea mai mică rată a natalității au fost Italia (6,7 născuți-vii la 1000 locuitori), Spania (6,9 născuți-vii la 1000 locuitori) și Grecia (7,3 născuți-vii la 1000 locuitori). 10 Sursa datelor: Eurostat - La nivel european rata este calculată prin raportarea numărului născuților-vii cu reședința obișnuită în fiecare țară la populația rezidentă medie a fiecărei țări în anul de referință. Ultimul an pentru care sunt disponibile datele pe site-ul Eurostat. 12 Evenimente demografice în anul 2023 MORTALITATEA 1. Decedații cu domiciliul sau cu reședința obișnuită în România11 În anul 2023 au decedat 243392 persoane, cu 30134 persoane decedate mai puține decât în anul 2022, respectiv cu 9,9% mai puține în mediul urban, și cu 12,1 în mediul rural. Rata mortalității generale a fost de 11,1‰ în anul 2023 față de 12,4‰ în anul precedent, mai mare în mediul rural (12,6‰), față de mediul urban (9,9‰). Tabel 3. Numărul deceselor înregistrate în România și rata mortalității, pe sexe și medii de rezidență, în anul 2023 comparativ cu anul 2022 Rata mortalității Decese Diferențe (decese la 1000 (persoane) 2023 față Mediul de rezidență locuitori) de 2022 (± decese) 202213 202311 2022 202312 Total 273526 243392 -30134 12,4 11,1 Masculin 143479 127311 -16168 13,4 11,9 Feminin 130047 116081 -13966 11,6 10,4 Urban 134945 121602 -13343 10,9 9,9 Rural 138581 121790 -16791 14,4 12,6 Numărul persoanelor decedate scade în anul 2023, comparativ cu anul 2022, la aproape toate grupele de vârstă. Peste jumătate dintre decesele înregistrate în anul 2023 au fost în rândul persoanelor în vârstă de 75 ani și peste, în scădere cu 19179 persoane față anul precedent. Scăderi semnificative ale numărului de decese, față de anul 2022, s-au înregistrat și la următoarele grupe de vârstă: 70-74 ani (-2206 persoane decedate), 65-69 ani (-2504 persoane decedate) și 60-64 ani (-3328 persoane decedate). Valorile absolute înregistrate în anul 2023 ale numărului decedaților din primii ani de viață se mențin ridicate pentru grupa de vârstă 0-4 ani (1118 copii decedați), mai ales în primul an de viață (900 copii). 11 Date semi-definitive. 12 Date provizorii. 13 Evenimente demografice în anul 2023 Tabel 4. Numărul decedaților înregistrați în România, pe medii de rezidență și grupe de vârstă, în anul 2023 comparativ cu anul 2022 Grupa 2022 202313 Creștere/scădere (%) de vârstă Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total 273526 134945 138581 243392 121602 121790 -11,0 -9,9 -12,1 0-4 ani 1261 549 712 1118 479 639 -11,3 -12,8 -10,3 5-9 ani 137 54 83 128 62 66 -6,6 14,8 -20,5 10-14 ani 192 87 105 167 72 95 -13,0 -17,2 -9,5 15-19 ani 371 162 209 399 155 244 7,5 -4,3 16,7 20-24 ani 521 206 315 467 190 277 -10,4 -7,8 -12,1 25-29 ani 616 256 360 574 247 327 -6,8 -3,5 -9,2 30-34 ani 1136 550 586 1037 496 541 -8,7 -9,8 -7,7 35-39 ani 1824 851 973 1769 830 939 -3,0 -2,5 -3,5 40-44 ani 3590 1636 1954 3105 1504 1601 -13,5 -8,1 -18,1 45-49 ani 6294 2828 3466 5769 2628 3141 -8,3 -7,1 -9,4 50-54 ani 11670 5351 6319 9740 4456 5284 -16,5 -16,7 -16,4 55-59 ani 11544 5681 5863 11966 5900 6066 3,7 3,9 3,5 60-64 ani 20030 10533 9497 16702 8648 8054 -16,6 -17,9 -15,2 65-69 ani 29674 16722 12952 27170 15147 12023 -8,4 -9,4 -7,2 70-74 ani 34285 18792 15493 32079 17847 14232 -6,4 -5,0 -8,1 75 ani și 150381 70687 79694 131202 62941 68261 -12,8 -11,0 -14,3 peste 13 Date semi-definitive. 14 Evenimente demografice în anul 2023 În anul 2023, repartizarea persoanelor decedate după luna decesului relevă faptul că punctul de maxim al curbei de sezonalitate s-a înregistrat în luna ianuarie (24618 decese), iar minimul în luna septembrie (17798 decese). Figura 4. Decese după luna decesului, în anul 2023 comparativ cu anul 2022 30000 27000 24000 persoane 21000 18000 15000 2022 2023 În anul 2023, față de anul 2022, s-au menținut principalele trei cauze de deces înregistrate în anii anteriori: ponderea cea mai ridicată au avut-o bolile aparatului circulator (54,0%, din care 17,9% - boala ischemică a inimii și 13,0% - bolile cerebro-vasculare), tumorile (19,1%) și bolile aparatului respirator (8,8%), urmate de bolile aparatului digestiv (5,9%), leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe (3,5%) și bolile infecțioase și parazitare (2,2%), iar 6,5% dintre persoanele decedate au avut ca principală cauză de deces alte boli ale căror ponderi, în totalul deceselor, au fost cuprinse între 1,7% și 0,1%. 15 Evenimente demografice în anul 2023 Figura 5. Decesele după principalele cauze de deces, în anul 2023 comparativ cu anul 2022 2022 Bolile Altele 2023 Bolile aparatului 8,7% aparatului Altele circulator circulator 8,4% 55.1% 54.0% Bolile Bolile aparatului aparatului respirator respirator 10.8% 8.8% Leziuni traumatice şi Leziuni otrăviri traumatice şi 3.3% otrăviri Bolile aparatului Tumori 3.5% Bolile aparatului Tumori digestiv 16.8% digestiv 19.1% 5.6% 5.9% Principalele cauze de deces diferă sensibil între bărbați și femei: ponderea deceselor în rândul populației masculine a fost mai mare în cazul tumorilor (20,9%), bolilor aparatului respirator (9,8%), bolilor aparatului digestiv (7,3%), leziunilor traumatice, otrăvirilor și altor consecințe ale cauzelor externe (5,1%), bolilor infecțioase și parazitare (4,6%), inclusiv în cazul tuberculozei (0,4%). Bolile aparatului circulator (60,4%), în special boala ischemică a inimii (17,2%), bolile sistemului nervos (1,7 %), precum și bolile endocrine, de nutriție și metabolism (1,3 %), inclusiv diabetul zaharat (1,3%), au fost responsabile de un număr mai mare de decese în rândul populației feminine. Figura 6. Decesele după principalele cauze de deces pe sexe, în anul 2023 Masculin Bolile Feminin Bolile Altele Altele aparatului 8.7% aparatului circulator circulator 8,9% 60.4% 48.2% Bolile Bolie aparatului aparatului respirator respirator 9.8% 7.7% Bolile Bolile aparatului aparatului digestiv digestiv Leziuni Leziuni 7.3% 4.3% traumatice şi Tumori traumatice şi Tumori otrăviri 20.9% otrăviri 17.0% 5.1% 1.7% În anul 2023 mortalitatea maternă a fost de 13,5 decese la 100000 născuți-vii, înregistrând o creștere față de anul precedent (12,1 decese la 100000 născuți-vii). 16 Evenimente demografice în anul 2023 Tabel 5. Decesele după principalele cauze de deces și sexe, în anul 202314 comparativ cu anul 2022 Decedați de sex Decedați de sex Total decedați Creștere/ Creștere/ Creștere/ masculin feminin (persoane) scădere scădere Cauze de deces scădere (persoane) (persoane) (%) (%) (%) 2022 2023 2022 2023 2022 2023 TOTAL 273526 243392 -11,0 143479 127311 -11,3 130047 116081 -10,7 Bolile aparatului circulator 150841 131409 87,1 70442 61324 87,1 80399 70085 87,2 din care: Boala ischemică a inimii 50719 43460 85,7 25587 21887 85,5 25132 21573 85,8 Bolile cerebro-vasculare 37002 31757 -14,2 16744 14386 -14,1 20258 17371 -14,3 Tumori 45866 46405 1,2 26622 26663 0,2 19244 19742 2,6 Bolile aparatului respirator 29631 21497 -27,5 17377 12539 -27,8 12254 8958 -26,9 Bolile aparatului digestiv 15367 14249 -7,3 10075 9252 -8,2 5292 4997 -5,6 Leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor 9031 8400 -7,0 6973 6449 -7,5 2058 1951 -5,2 externe Bolile sistemului nervos 3729 3421 -8,3 1625 1461 -10,1 2104 1960 -6,8 Bolile aparatului genito-urinar 3981 4086 2,6 2020 2016 -0,2 1961 2070 5,6 Bolile infecțioase și parazitare 4937 5251 6,4 2741 2831 3,3 2196 2420 10,2 din care: Tuberculoza 756 703 -7,0 623 562 -9,8 133 141 6,0 Boli endocrine, de nutriție și 3826 3149 -17,7 1808 1478 -18,3 2018 1671 -17,2 metabolism din care: Diabetul zaharat 3530 2867 -18,8 1645 1334 -18,9 1885 1533 -18,7 Tulburări mentale și de 412 325 -21,1 297 245 -17,5 115 80 -30,4 comportament Sarcina, nașterea și lăuzia 22 21 -4,5 - - - 22 21 -4,5 Alte cauze de deces 5883 5179 -12,0 3499 3053 -12,7 2384 2126 -10,8 Față de o rată a mortalității la nivel național de 11,1‰, cele mai mici rate ale mortalității generale s-au înregistrat în județele Vâlcea (7,7‰) și Ilfov (8,3‰), iar cele mai ridicate rate ale mortalității s-au înregistrat în județele Giurgiu (14,4‰) și Teleorman (15,6‰). În Municipiul București rata generală a mortalității a fost de 10,0‰. În mediul urban, cele mai ridicate rate ale mortalității s-au 14 Datele pentru anul 2023 sunt semi-definitive. 17 Evenimente demografice în anul 2023 înregistrat în Brăila (13,2‰), Prahova (12,4‰) și Hunedoara (12,1‰), în timp ce în mediul rural cele mai mari rate ale mortalității au fost înregistrate în Teleorman (18,0‰) și Olt (17,5‰). La polul opus, Bistrița-Năsăud (7,0‰) și Vaslui(6,3‰), în mediul urban și Timiș (8,0‰) și Vâlcea (7,8‰), în mediul rural au înregistrat cele mai scăzute rate ale mortalității. 2. Decedații cu reședința obișnuită în România15 Din totalul persoanelor decedate în anul 2023 ale căror decese au fost înregistrate sau transcrise la oficiile de stare civilă din România, 242918 persoane au avut reședința obișnuită în România, iar 474 decedați au avut reședința obișnuită în străinătate. În anul 2023, din totalul persoanelor decedate care aveau reședința obișnuită în România, 52,3% au fost de sex masculin. Pe medii de rezidență, 49,4% din totalul decedaților rezidenți în România au avut reședința obișnuită în mediul urban. Tabel 6. Decesele persoanelor cu reședința obișnuită în România, pe medii de rezidență și sexe, în anul 2022 din care: Mediul de rezidență Total Masculin Feminin Total 242918 127058 115860 Urban 119906 62012 57894 Rural 123012 65046 57966 Printre principalele cauze de deces pentru persoanele care au avut reședința obișnuită în România, ponderea cea mai ridicată o au bolile aparatului circulator (54,1%), urmate de tumori (19,1%) și bolile aparatului respirator (8,8%). Ponderile cauzelor de deces în numărul total al decedaților cu reședința obișnuită în România sunt foarte apropiate de cele raportate pentru numărul decedaților cu domiciliul sau cu reședința obișnuită în România. De asemenea, distribuția pe sexe a acestor ponderi urmează distribuția pe sexe a ponderilor cauzelor de deces pentru decedații cu domiciliul sau cu reședința în România. Ponderea deceselor pe cauze a evidențiat, pentru unele cauze de deces, diferențe semnificative între femei și bărbați. Astfel, bolile aparatului circulator au reprezentat cauza a 60,4% din numărul deceselor populației feminine, în timp ce aceeași cauză a reprezentat 48,2% din numărul deceselor populației masculine. În același timp, tumorile au reprezentat cauza decesului a 21,0% din numărul deceselor populației masculine, aceeași cauză reprezentând 17,0% în cazul femeilor. La nivel european, România avea, în anul 202216, o rată a mortalității17 de 14,3 decese la 1000 locuitori care se situează peste media europeană (11,5 decese la 1000 locuitori), alături de țări precum Bulgaria (17,9 decese la 1000 locuitori), Letonia (16,4 decese la 1000 locuitori) și Lituania (15,1 decese la 1000 locuitori). Țările europene cu cele mai reduse rate ale mortalității sunt: Irlanda și Luxemburg (6,8 decese la 1000 locuitori), Cipru și Malta (8,0 decese la 1000 locuitori). 15 Date semi-definitive. 16 Ultimul an pentru care sunt disponibile datele pe site-ul Eurostat. 17 Sursa datelor: Eurostat - la nivel european rata este calculată prin raportarea numărului decedaților cu reședința obișnuită în fiecare țară la populația rezidentă medie a fiecărei țări în anul de referință. Ratele sunt provizorii. 18 Evenimente demografice în anul 2023 MORTALITATEA INFANTILĂ 1. Decedații sub 1 an cu domiciliul sau cu reședința obișnuită în România18 În anul 2023 au decedat 900 copii în vârstă de până la 1 an, cu 120 mai puțini comparativ cu anul 2022, iar rata mortalității infantile a fost de 5,8 decedați în vârstă de sub 1 an la 1000 născuți-vii, față de 5,6 în anul precedent. Față de anul 2022, numărul deceselor sub 1 an a scăzut atât în mediul urban, unde s-a înregistrat o scădere de 81 decese, cât și în mediul rural unde scăderea a fost de 39 decese. În mediul rural, rata mortalității infantile (6,8 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii) s-a menținut mai mare decât în mediul urban (4,8 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii) ca și în anii precedenți. Pe sexe, s-a înregistrat o ”supramortalitate masculină” în cazul deceselor de până la un an, 6,4 decese la 1000 născuți-vii în cazul băieților, față de 5,2 decese la 1000 născuți-vii în cazul fetelor. În anul 2023, rata mortalității postneonatale (1–11 luni) a fost egală cu cea din anul 2022 (2,3 decedați de 1–11 luni la 1000 de născuți-vii), iar rata mortalității neonatale (sub 1 lună) a crescut față de cea din anul 2022 (3,4 decedați sub 1 lună la 1000 de născuți-vii, față de 3,3 decedați sub 1 lună la 1000 de născuți-vii). Tabel 7. Mortalitatea infantilă pe sexe și medii de rezidență, în anul 202318 comparativ cu anul 2022 Decedați sub 1 an (persoane) Decedați cu vârsta sub 1 lună Decedați în vârstă Total Total din care: de 0 - 6 zile de 1 - 11 luni 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 TOTAL 1020 900 599 535 383 343 421 365 Masculin 598 510 348 302 228 208 250 208 Feminin 422 390 251 233 155 135 171 157 Urban 454 373 275 222 170 145 179 151 Rural 566 527 324 313 213 198 242 214 Rata mortalității infantile (decese sub 1 an la 1000 născuți-vii) TOTAL 5,6 5,8 3,3 3,4 2,1 2,2 2,3 2,3 Masculin 6,4 6,4 3,7 3,8 2,4 2,6 2,7 2,6 Feminin 4,8 5,2 2,8 3,1 1,8 1,8 1,9 2,1 Urban 4,8 4,8 2,9 2,8 1,8 1,9 1,9 1,9 Rural 6,4 6,8 3,7 4,0 2,4 2,6 2,7 2,8 Aproape 38,2% dintre copiii care au decedat în primul an de viață au avut ca principală cauză de deces afecțiuni a căror origine se situează în perioada perinatală, 25,9% au decedat în urma malformațiilor congenitale, deformațiilor și anomaliilor cromozomiale și 21,4% ca urmare a unor boli ale aparatului respirator. 18 Date semi-definitive. 19 Evenimente demografice în anul 2023 Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile s-au înregistrat în Municipiul București (2,8 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii), în județul Ilfov (3,4 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii) și în județul Ilfov (3,5 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii), iar cea mai ridicată în județele Botoșani și Tulcea (10,0 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii). 2. Decedații sub 1 an cu reședința obișnuită în România19 În anul 2023, au fost înregistrate decesele a 897 copii în vârstă de până la 1 an cu reședința obișnuită în România. Rata mortalității infantile pentru copii cu reședința obișnuită în România a înregistrat o ușoară creștere de la 5,7 decedați în vârstă de sub 1 an la 1000 născuți-vii în anul 2022, la 5,8 decedați în vârstă de sub 1 an la 1000 născuți-vii în 2023. La nivel european, în anul 2022 (ultimul an pentru care sunt disponibile date la nivel european), România a avut cea mai ridicată rată de mortalitate infantilă20 (5,7 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii) care se situează peste media europeană (3,3 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii). România a fost urmată de Slovacia (5,4 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii) și Malta (5,3 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii). La polul opus, cele mai mici rate ale mortalității infantile din UE-27 s-au înregistrat în Finlanda (2,0 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii) precum și în Estonia și Suedia (2,2 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii). 19 Date semi-definitive. 20 Sursa datelor: Eurostat - La nivel european rata este calculată prin raportarea numărului decedaților sub 1 an la numărul născuților-vii cu reședința obișnuită în fiecare țară în anul de referință. Ultimul an pentru care sunt disponibile datele pe site-ul Eurostat. 20 Evenimente demografice în anul 2023 MORTINATALITATEA În anul 2023, numărul născuților-morți a fost de 566 copii, cu 38 cazuri mai puține decât în 2022; rata mortinatalității a fost de 3,6 născuți-morți la 1000 născuți (vii și morți). Pe medii de rezidență numărul născuților-morți a scăzut față de anul trecut atât în mediul urban (cu 11 născuți morți) cât și în mediul rural (cu 27 născuți-morți). Tabel 8. Mortinatalitatea pe medii de rezidență și sexe, în anul 202321 comparativ cu anul 2022 Rata mortinatalității Născuți-morți Creștere/scădere (născuți-morți la 1000 (persoane) (%) născuți-vii și morți) 2022 2023 2022 2023 TOTAL 604 566 -6,3 3,3 3,6 Masculin 321 297 -7,5 3,4 3,7 Feminin 283 269 -4,9 3,2 3,6 Urban 256 245 -4,3 2,7 3,1 Rural 348 321 -7,8 3,9 4,1 Rata de mortinatalitate a crescut față de anul anterior, înregistrând în continuare decalaje pe medii de rezidență: 4,1 născuți-morți la 1000 născuți-vii și morți în mediul rural, față de 3,1 născuți-morți la 1000 născuți-vii și morți în mediul urban. Din totalul născuților morți, 10,8% au avut mame cu vârsta sub 20 ani, 40,5% au avut mame din grupa de vârstă de 20-29 ani, 40,8% din grupa de vârstă 30-39 ani și 7,9% din grupa de vârstă 40-49 ani. Peste 75% dintre născuții-morți, înregistrați în anul 2023, au avut ca principală cauză de deces tulburări respiratorii și cardio-vasculare specifice perioadei perinatale (233 cazuri) sau au fost afectați de tulburări materne și de complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei (195 cazuri). Din numărul total al născuților-morți 55,7% au avut o greutate la naștere sub 2500 grame și 97,9% au reprezentat prima naștere a mamei (97,1% în mediul urban și 98,4% în mediul rural). Pe județe, rata mortinatalității a fost cuprinsă între 0,8‰ în județul Cluj și 7,3‰ în județul Arad. La nivel european, în anul 2022, România a avut o rată a mortinatalității22 de 3,4 născuți-morți la 1000 născuți-vii și morți. Dintre celelalte țări europene pentru care sunt publicate datele statistice de mortinatalitate, valorile cele mai mari s-au înregistrat în Luxemburg (7,8 născuți-morți la 1000 născuți-vii și morți) și Bulgaria (5,6 născuți-morți la 1000 născuți-vii și morți), iar cele mai mici rate ale mortinatalității s-au înregistrat în Portugalia (2,1 născuți-morți la 1000 născuți-vii și morți) și Estonia (1,6 născuți-morți la 1000 născuți-vii și morți). 21 Date semi-definitive. 22 Sursa datelor: Eurostat - La nivel european rata este calculată prin raportarea numărului născuților-morți la numărul născuților (vii și morți) cu reședința obișnuită în fiecare țară în anul de referință. Ultimul an pentru care sunt disponibile datele pe site-ul Eurostat. 21 Evenimente demografice în anul 2023 NUPŢIALITATEA În anul 2023 s-au înregistrat 111122 căsătorii, cu 7178 căsătorii mai putine decât în anul anterior. Faţă de anul 2022, în 2023 s-au înregistrat cu 4049 căsătorii mai putine în mediul urban şi cu 3129 căsătorii mai puține în mediul rural. Tabel 9. Numărul căsătoriilor şi rata de nupţialitate pe medii de rezidenţă, în anul 2023 comparativ cu anul 2022 Rata nupţialităţii23 Căsătorii (căsătorii la 1000 locuitori) Diferenţe ± 2022 2023 2022 2023 2023 faţă de 2022 TOTAL 118300 111122 -7178 5,4 5,1 Urban 65427 61378 -4049 5,3 5,0 Rural 52873 49744 -3129 5,5 5,2 În acest context, rata nupţialităţii a fost mai mică decât cea din anul 2022, înregistrându-se 5,1 căsătorii la 1000 locuitori, faţă de 5,4 căsătorii la 1000 locuitori în anul anterior. Cele mai multe căsătorii (12,2% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de cele încheiate de bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă cu femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (11,1%). Structura căsătoriilor pe grupe de vârstă ale soţilor în anul 2023 evidenţiază următoarele aspecte:  o parte semnificativă a tinerilor amână căsătoria după vârsta de 35 ani, 28160 căsătorii (25,3%) fiind încheiate între femei şi bărbaţi de 35 ani şi peste (29,3% în mediul urban şi 20,5% în mediul rural).  în mediul urban, femeile se căsătoresc, în medie, la vârste mai înaintate decât în mediul rural. Astfel, în 2023, în mediul urban 27,2% dintre căsătorii au fost încheiate de femei din grupa de vârstă 25-29 ani (faţă de 26,4% în mediul rural), iar în mediul rural 29,8% dintre căsătorii s-au încheiat de femei în vârstă de 20-24 ani (faţă de 17,5% în mediul urban);  în mediul rural, numărul de căsătorii al femeilor din grupa de vârstă sub 20 ani a depăşit de 2,1 ori pe cel înregistrat în mediul urban (3544 căsătorii în mediul rural, faţă de 1683 căsătorii 23 Rata nupţialităţii este calculată în funcţie de populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an de referinţă. Ratele pentru anul 2023 sunt provizorii. 22 Evenimente demografice în anul 2023 în urban), iar cel al bărbaților din aceeaşi grupă de vârstă a depăşit de 1,3 ori pe cel din mediul urban (368 căsătorii în mediul rural, faţă de 285 căsătorii în urban). Figura 7. Structura persoanelor care s-au căsătorit în anul 2023 pe grupe de vârstă şi sexe (%) Grupe de vârstă (ani) FEMEI BĂRBAŢI 1,4% 60+ 2,8% 1,8% 55-59 2,3% 3,4% 50-54 4,0% 5,1% 45-49 5,9% 6,4% 40-44 8,2% 10,5% 35-39 14,4% 16,8% 30-34 23,8% 26,9% 25-29 27,3% 23,0% 20-24 10,7% 4,7% sub 20 0,6% 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 În anul 2023, vârsta medie la data căsătoriei a crescut faţă de anul precedent, în medie cu 0,3 ani atât la femei cat si la bărbaţi. Astfel, vârsta medie la căsătorie, în anul 2023, a fost de 31,7 ani la femei şi de 34,7 ani la bărbaţi. Decalajul între vârsta medie a soţilor a fost de 3,0 ani, aspect considerat favorabil din punct de vedere al condiţiilor necesare asigurării reproducerii populaţiei. Tabel 10. Vârsta medie la căsătorie pe medii de rezidenţă şi sexe, în anii 2022-2023 – ani – Vârsta medie a bărbatului Vârsta medie a femeii Ani Total Urban Rural Total Urban Rural 2022 34,4 35,4 33,2 31,4 32,5 29,9 2023 34,7 35,8 33,3 31,7 33,0 30,1 În anul 2023, vârsta medie în cazul soţilor (la data încheierii căsătoriei) a fost mai mică în mediul rural, comparativ cu mediul urban (cu 2,5 ani pentru soţ şi respectiv cu 2,9 ani pentru soţie). Faţă de anul 2022, în anul 2023, în mediul urban, vârsta medie la căsătorie a crescut cu 0,4 ani la bărbaţi şi cu 0,5 ani la femei, iar în mediul rural, vârsta medie la căsătorie a crescut cu 0,1 ani la bărbaţi şi cu 0,2 ani la femei. 23 Evenimente demografice în anul 2023 Tabel 11. Vârsta medie la prima căsătorie pe medii de rezidenţă şi sexe, în anii 2022-2023 – ani – Vârsta medie a bărbatului Vârsta medie a femeii Ani Total Urban Rural Total Urban Rural 2022 32,1 33,1 30,9 28,8 30,2 27,1 2023 32,4 33,6 31,1 29,1 30,7 27,2 În anul 2023, vârsta medie la prima căsătorie a fost de 32,4 ani pentru bărbaţi şi de 29,1 ani pentru femei, în creştere faţă de anul 2022 cu 0,3 ani atât la bărbaţi, cât şi la femei. În anul 2023 se menţine tendinţa de deplasare a acestor indicatori spre limite de vârstă mai înaintată (după 29 ani pentru femei, respectiv după 32 ani pentru bărbaţi). Pe termen lung, acest fenomen este de natură să influenţeze negativ natalitatea, ca efect al reducerii perioadei fertile a persoanelor. În profil teritorial, numărul cel mai mare de căsătorii a fost înregistrat în Municipiul Bucureşti (12143 căsătorii), urmat, la mare diferență, de judeţul Iaşi (5316 căsătorii) şi Suceava (4313 căsătorii), iar cele mai puține căsătorii s-au înregistrat în județele Vâlcea (852 căsătorii) şi Tulcea (934 căsătorii). Vârsta medie a bărbaților la data căsătoriei a fost cuprinsă între 31,8 ani în judeţul Suceava şi 37,3 ani în judeţul Hunedoara. În același timp, în județul Suceava s-a înregistrat cea mai mică vârstă medie a femeilor la data căsătoriei (28,7 ani), iar în județul Hunedoara cea mai mare vârstă (34,0 ani). Tot 34,0 ani a fost și vârsta medie în Municipiul București. Rata de nupţialitate (numărul de căsătorii la 1000 locuitori) a evoluat pe judeţe cu amplitudini diferite, cele mai mari rate de nupţialitate înregistrându-se în judeţele Ilfov (7,0‰), Arad şi Giurgiu (6,2‰), iar cele mai mici rate de nupţialitate s-au înregistrat în judeţele Harghita și Teleorman (4,0‰) şi Vâlcea (2,2‰). Datele pentru anul 2022 (ultimul an pentru care sunt disponibile date la nivel european) evidenţiază că România se situează printre ţările cu o rată a nupțialității24 ridicată de 6,2‰, față de media europeană 4,2‰. Cele mai mici rate de nupțialitate la nivel european s-au înregistrat în Italia și Slovenia (3,2‰), iar cele mai mari rate de nupţialitate s-au înregistrat în Ungaria (6,6‰), și Letonia (6,3‰). 24 Sursa datelor: Eurostat- la nivel european rata nupţialităţii este calculată prin raportarea numărului căsătoriilor la populaţia rezidentă medie a fiecărei ţări în anul de referinţă. 24 Evenimente demografice în anul 2023 DIVORŢIALITATEA În anul 2023 numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 22715, în scădere cu 574 divorţuri comparativ cu anul 2022. Rata divorţialităţii a scăzut de la 1,06 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2022, la 1,04 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2023. Tabelul 12. Numărul divorţurilor şi rata de divorţialitate pe medii de rezidenţă, în anul 2023 comparativ cu anul 2022 Rata divorţialităţii25 Divorţuri (divorţuri la 1000 locuitori) Diferenţe (±) 2022 2023 2022 2023 2023 faţă de 2022 Total 23289 22715 -574 1,06 1,04 Urban 14435 14041 -394 1,17 1,15 Rural 8854 8641 -213 0,92 0,90 În mediul urban, în anul 2023, s-a înregistrat un număr de divorţuri de 1,6 ori mai mare faţă de cel înregistrat în mediul rural. Raportul dintre numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) şi numărul căsătoriilor încheiate a fost, în anul 2023, de un divorţ la 4,9 căsătorii. Repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat în anul 2023 prezintă următoarele aspecte:  în medie, divorţul apare cu cea mai mare frecvenţă la grupa de vârstă 45-49 ani, în cazul bărbaților (17,8% dintre divorţuri), şi în cazul femeilor la grupa de vârstă 35-39 ani (18,5% dintre divorţuri), urmată de grupa de vârstă 40-44 ani, atât în cazul bărbaţilor, (17,5% dintre divorţuri) cât şi în cazul femeilor (16,6% dintre divorţuri);  numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,3 ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă;  începând cu vârsta de 50 de ani, numărul bărbaţilor care au divorţat crește semnificativ față de cel al femeilor: de 1,3 ori la grupa de vârstă 50-54 ani, de 1,6 ori la grupa de vârstă 55- 59 ani şi de 1,8 ori la grupa de vârstă 60 ani şi peste. 25 Rata divorţialităţii este calculată în funcţie de populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an de referinţă. Ratele pentru anul 2023 sunt provizorii. 25 Evenimente demografice în anul 2023 Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 92,9% pentru bărbaţi şi 93,1% pentru femei. Valoarea maximă a numărului de divorţuri de rangul I s-a înregistrat la grupele de vârstă 35-39 ani şi 45-49 pentru bărbaţi (3713 divorţuri), iar pentru femei la grupa de vârstă 35-39 ani (3968 divorţuri). Figura 8. Structura persoanelor care au divorţat în anul 2023 pe grupe de vârstă şi sexe Grupe de vârstă (ani) FEMEI 4 BĂRBAŢI 60+ 7.4 4.8 55-59 7.6 10.2 50-54 13.6 15.3 45-49 17.8 16.6 40-44 17.5 18.5 35-39 17 15.8 30-34 12.6 10.4 25-29 5.4 4.2 20-24 1.1 0.2 sub 20 0.02 25 20 15 10 5 0 0 5 10 15 20 25 Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 44,5 ani pentru bărbaţi şi de 41,0 ani pentru femei. Comparând vârsta medie la divorţ cu vârsta medie la căsătorie (34,7 ani pentru bărbaţi şi 31,7 ani pentru femei) se poate observa în cazul cuplurilor care au divorţat că secvenţa de viaţă maritală durează, în medie, 9,8 ani pentru bărbaţi, respectiv 9,3 ani pentru femei. Tabelul 13. Vârsta medie la divorţ a soţilor pe medii de rezidenţă şi sexe, în anii 2022-2023 - ani - Vârsta medie a soţului Vârsta medie a soţiei Total Urban Rural Total Urban Rural 2022 44,3 44,4 44,1 40,7 41,2 39,9 2023 44,5 44,6 44,4 41,0 41,5 40,2 Pe judeţe, cele mai ridicate valori ale vârstei medii la divorţ la bărbați s-au înregistrat în judeţele Vâlcea (46,2 ani), Teleorman (45,8 ani) și Ialomița (45,6 ani), iar la femei în Municipiul București (42,4 ani), Teleorman (42,2 ani) și Vâlcea (42,0 ani). 26 Evenimente demografice în anul 2023 Cea mai mică valoare a vârstei medii la divorţ s-a înregistrat în judeţul Giurgiu, atât pentru bărbaţi (42,4 ani), cât şi pentru femei (39,1 ani). În județul Buzău s-a înregistrat cea mai ridicată diferență între vârstele medii de divorț ale bărbaților și femeilor, 4,2 ani (46,4 ani la bărbați și 42,4 ani la femei). Divorţurile s-au pronunţat, în 41,6% dintre cazuri, din vina ambilor soţi, în 9,2% din cazuri din vina soţului, în 3,3% dintre cazuri din vina soţiei şi 45,9% din alte cauze. Din totalul divorţurilor pronunţate în anul 2023, aproape două treimi s-au realizat cu „acordul părţilor”, reprezentând și o consecință a posibilităţii pe care o oferă Legea nr. 202/2010 de a divorţa pe cale administrativă, fiind posibilă constatarea desfacerii căsătoriei şi de către ofiţerul de stare civilă sau de notarul public. Figura 9. Repartizarea divorţurilor pe cauze, în anul 2023 Acordul părţilor Violenţe fizice 66.8% 1.6% Alcoolism 1.3% Infidelitate conjugală 1.5% Cauze combinate 2.0% Alte situaţii 26.8% Numărul de divorțuri înregistrat în anul 2023 a fost mai ridicat în mediul urban decât în mediul rural, însă în 12 județe acesta a fost mai mare în mediul rural: Bistrița-Năsăud, Botoșani Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ilfov, Neamț, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman și Vaslui. În profil teritorial, în anul 2023, în două judeţe și în Municipiul Bucureşti s-au înregistrat peste 1000 cazuri de divorţ, reprezentând 8,0% din numărul total de divorţuri înregistrat la nivel naţional. Cele mai puține divorțuri au fost înregistrate în judeţele Vâlcea (125 divorţuri) şi Covasna (176 divorţuri). Cea mai mare rată a divorțialității s-a înregistrat în județul Arad (2,19 divorțuri la 1000 locuitori), iar cea mai mică rată de divorțialitate s-a înregistrat în județul Vâlcea (0,32 divorțuri la 1000 locuitori). Comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană, în anul 2022 (ultimul an pentru care sunt date disponibile la nivel european), România, cu o rată a divorțurilor26 de 1,2‰, s-a situat sub media europeană (1,6‰). Cele mai mici rate de divorțialitate la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,9‰) și Slovenia (1,0‰), iar cele mai mari rate de divorțialitate s-au înregistrat în Letonia (2,9‰), Lituania (2,6‰) și Suedia (2,1‰). 26 Sursa datelor: Eurostat - La nivel european rata divorţialităţii este calculată prin raportarea numărului divorţurilor la populaţia rezidentă medie a fiecărei ţări în anul de referinţă. 27 Evenimente demografice în anul 2023 28 Evenimente demografice în anul 2023 29 III. TABELE ANEXĂ Au fost marcate cu asterisc (*) celulele cu valori mai mici de 3 cazuri de observare. Evenimente demografice în anul 2023 1. Născuţii-vii pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe, medii de rezidenţă şi sexe, în anul 2023 Rata natalităţii 2) Macroregiunea 1) Născuţi-vii (persoane) (născuţi-vii la 1000 Regiunea locuitori) de dezvoltare Total Urban Rural Judeţul Total Urban Rural Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin TOTAL 155418 80204 75214 77897 40157 37740 77521 40047 37474 7,1 6,4 8,0 Macroregiunea 1 42583 22030 20553 20474 10561 9913 22109 11469 10640 7,9 6,8 9,3 Nord-Vest 22501 11611 10890 10582 5408 5174 11919 6203 5716 8,0 7,1 9,1 Bihor 5162 2680 2482 2219 1129 1090 2943 1551 1392 8,5 7,2 9,7 Bistriţa-Năsăud 2781 1442 1339 1030 509 521 1751 933 818 8,6 7,9 9,0 Cluj 6133 3137 2996 3595 1834 1761 2538 1303 1235 8,3 7,6 9,5 Maramureş 3599 1847 1752 1904 989 915 1695 858 837 7,1 6,3 8,2 Satu-Mare 2670 1389 1281 1022 521 501 1648 868 780 7,0 5,8 8,2 Sălaj 2156 1116 1040 812 426 386 1344 690 654 9,0 7,9 9,9 Centru 20082 10419 9663 9892 5153 4739 10190 5266 4924 7,7 6,5 9,5 Alba 2468 1295 1173 1376 720 656 1092 575 517 6,8 6,3 7,5 Braşov 5003 2547 2456 2912 1504 1408 2091 1043 1048 7,8 6,4 11,2 Covasna 1695 911 784 637 332 305 1058 579 479 7,6 5,8 9,4 Harghita 2717 1449 1268 976 534 442 1741 915 826 8,4 7,0 9,4 Mureş 4667 2421 2246 2039 1066 973 2628 1355 1273 8,1 6,9 9,3 Sibiu 3532 1796 1736 1952 997 955 1580 799 781 7,6 6,3 9,9 Macroregiunea 2 47220 24360 22860 19867 10205 9662 27353 14155 13198 7,0 6,0 8,0 Nord-Est 29751 15393 14358 11307 5817 5490 18444 9576 8868 7,5 6,2 8,5 Bacău 4851 2453 2398 1974 1001 973 2877 1452 1425 6,7 5,8 7,6 Botoşani 3314 1751 1563 1204 607 597 2110 1144 966 7,3 6,5 7,8 Iaşi 7622 3991 3631 3018 1561 1457 4604 2430 2174 7,7 6,3 9,0 Neamţ 3441 1791 1650 1209 632 577 2232 1159 1073 6,3 5,6 6,7 Suceava 7385 3807 3578 2666 1376 1290 4719 2431 2288 9,7 8,1 10,9 Vaslui 3138 1600 1538 1236 640 596 1902 960 942 6,1 4,6 7,8 Sud-Est 17469 8967 8502 8560 4388 4172 8909 4579 4330 6,4 5,7 7,3 Brăila 1750 907 843 920 479 441 830 428 402 5,4 4,4 7,2 Buzău 2735 1411 1324 1004 530 474 1731 881 850 6,2 5,4 6,7 Constanţa 5414 2778 2636 3300 1691 1609 2114 1087 1027 7,2 6,5 8,6 Galaţi 3738 1875 1863 1879 945 934 1859 930 929 6,0 5,2 7,1 Tulcea 1298 686 612 648 333 315 650 353 297 5,8 5,9 5,7 Vrancea 2534 1310 1224 809 410 399 1725 900 825 6,8 5,8 7,4 Macroregiunea 3 39694 20483 19211 24380 12583 11797 15314 7900 7414 7,0 6,6 7,5 Sud-Muntenia 20596 10563 10033 7534 3836 3698 13062 6727 6335 6,7 5,8 7,4 Argeş 3913 1971 1942 1688 841 847 2225 1130 1095 6,4 5,7 7,1 Călăraşi 2231 1141 1090 737 374 363 1494 767 727 7,6 6,3 8,4 Dâmboviţa 3581 1883 1698 897 451 446 2684 1432 1252 7,1 5,7 7,7 Giurgiu 1906 967 939 517 265 252 1389 702 687 7,4 6,2 7,9 Ialomiţa 2120 1102 1018 913 491 422 1207 611 596 7,7 6,9 8,4 Prahova 4901 2489 2412 2156 1091 1065 2745 1398 1347 6,5 5,7 7,2 Teleorman 1944 1010 934 626 323 303 1318 687 631 5,6 5,0 6,0 Bucureşti-Ilfov 19098 9920 9178 16846 8747 8099 2252 1173 1079 7,2 7,1 8,2 Ilfov 4250 2178 2072 1998 1005 993 2252 1173 1079 8,4 8,6 8,2 Mun. Bucureşti 14848 7742 7106 14848 7742 7106 - - - 6,9 6,9 - Macroregiunea 4 25921 13331 12590 13176 6808 6368 12745 6523 6222 6,4 5,9 7,0 Sud-Vest Oltenia 13075 6744 6331 6164 3193 2971 6911 3551 3360 6,3 6,0 6,6 Dolj 4617 2391 2226 2236 1164 1072 2381 1227 1154 6,9 6,2 7,8 Gorj 2152 1140 1012 999 543 456 1153 597 556 6,3 6,0 6,5 Mehedinţi 1668 847 821 736 372 364 932 475 457 6,2 5,5 7,0 Olt 2595 1355 1240 1186 627 559 1409 728 681 6,3 6,5 6,1 Vâlcea 2043 1011 1032 1007 487 520 1036 524 512 5,3 5,5 5,2 Vest 12846 6587 6259 7012 3615 3397 5834 2972 2862 6,6 5,9 7,6 Arad 3397 1752 1645 1793 946 847 1604 806 798 7,4 7,0 7,9 Caraş-Severin 1606 811 795 887 441 446 719 370 349 5,3 5,1 5,6 Hunedoara 2224 1108 1116 1665 849 816 559 259 300 5,1 5,0 5,6 Timiş 5619 2916 2703 2667 1379 1288 2952 1537 1415 7,4 6,3 8,7 1) Date semi-definitive 2) Date provizorii 33 Evenimente demografice în anul 2023 2. Născuţii-vii după grupa de vârstă a părinţilor, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 Mediul de rezidenţă Grupa de vârstă Născuţi-vii Grupa de vârstă Total a mamei sub 15 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani TOTAL 155418 6 2600 15105 31742 44958 32694 sub 15 ani 627 4 147 109 21 9 * 15-19 ani 13736 * 2032 5550 2066 689 229 20-24 ani 30293 - 382 7754 11936 5560 1684 25-29 ani 41939 - 30 1340 14205 17581 5744 30-34 ani 40821 - 7 263 2883 17567 14172 35-39 ani 22459 - * 81 549 3197 9867 40-44 ani 5093 - - 8 80 336 957 45-49 ani 421 - - - * 19 36 50 de ani şi peste 29 - - - - - 3 URBAN 77897 3 1053 5230 13579 23853 19001 sub 15 ani 239 * 62 25 * 6 * 15-19 ani 4621 * 806 1682 508 183 74 20-24 ani 10862 - 170 2773 4078 1910 599 25-29 ani 20281 - 12 568 7015 8471 2762 30-34 ani

Evenimente Demografice în România 2023 - Raport PDF

Document Details

Tags

Related

Summary

Full Transcript

Upgrade to continue