Drept roman Curs Radu M. IF I 2020 PDF

Capitolul 1 Introducere. Importanţa studiului. Istoric 1.1. Noţiuni introductive 1.1.1 Definiţie: Dreptul roman cuprinde întreaga viaţă juridică a poporului roman, din cele mai îndepărtate timpuri şi până la moartea împăratului Iustinian (anul 565) 1...

Capitolul 1 Introducere. Importanţa studiului. Istoric 1.1. Noţiuni introductive 1.1.1 Definiţie: Dreptul roman cuprinde întreaga viaţă juridică a poporului roman, din cele mai îndepărtate timpuri şi până la moartea împăratului Iustinian (anul 565) 1.1.2 Diviziunile dreptului roman: Drept public Drept privat Drept nescris Drept scris Drept civil Drept pretorian DREPT NATURAL DREPTUL GINŢILOR DREPT CIVIL 1  1.2. Importanţa studiului 1.2.1 Utilitatea practică: studiul dreptului roman ajută la mai buna înţelegere a dreptului privat actual, parte a sistemelor de drept romano-germanic, ce au la bază, în principal dreptul roman. 1.2.2 Utilitatea educativă: studiul dreptului roman are un important rol didadctic: ▪ alfabetul dreptului – noţiunile de bază, terminologia, principiile generale ale dreptului sunt de sorginte romană; ▪ raţionamentul juridic – poate fi deprins cu prilejul studierii textelor iurisconsulţilor clasici, etalon de elocinţă şi subtilitate juridică; ▪ tehnica juridică – poate fi studiată odată operele clasice. 1.2.3 Valoarea istorică: datorită orizontului milenar pe care se întinde, dreptul roman oferă prilejul studierii modului în care evoluează sistemele de drept pe durate lungi, sub influenţa unor factori precum cei economici, politici, religioşi etc. 1.2.4 Valoarea ştiinţifică: studiul dreptului roman poate ajuta ştiinţa dreptului să găsească soluţii la probleme de actualitate, fiind o autentică bază de pornire pentru dreptul comparat. 1.3. Istoric 1.3.1 Regalitatea [753 a. Chr. → 510 a. Chr.] Organizarea statului: I. Regele – era conducătorul politic, militar şi religios al statului; cei 7 regi legendari: Romulus, Numa Pompilius, Ancus Martius, Tullius Hostilius, Tarquinius Priscus, Servius Tullius, Tarquinius Superbus II. Senatul – adunarea bătrânilor – consiliu cu rol consultativ, legat mai ale de politica externă III. Adunările populare Reforma lui Servius Tullius: populaţia este împărţită, în funcţie de avere, în cinci clase cezitare, la care se adaugă clasa cavalerilor, o clasă de meşteşugari şi una de muzicieni. Votul se făcea pe centurii, în ordinea claselor. 2 1.3.2 Republica [510 a. Chr. → 27 a. Chr.] Organizarea statului: I. Magistraţii Consul 1 an Ce mai înaltă magistratură, conducător politic şi militar Pretor 1 an Atribuţii legate de organizarea justiţiei Cursus honorum Cenzor 1,5 ani, odată Pregătirea şi conducerea recensământului; veghe la 5 ani la respectarea moralităţii (lustrum) Questor 1 an Atribuţii în domeniul finanţelor Edil curul 1 an Atribuţii legate de întreţinerea drumurilor, pieţelor etc. Tribun Reprezenta interesele plebei Dictator 6 luni Magistratură excepţională, pentru situaţii de criză II. Senatul Avea atribuţii în domeniul politicii externe, financiar şi religios. Alcătuit din 300 de membri, desemnaţi de cenzor. III. Adunările populare  Comiţiile curiate – 30 de lictori  Comiţiile centuriate – pe centurii, pe clase de avere  Comiţiile tribute – reuneau pe toţi cetăţenii, nu după avere, ci după domiciliu (35 de triburi)  Concilia plebis – adunările plebei, votau plebiscite 1.3.3 Imperiul [27 a. Chr. → 565] Principatul ◦ Împăratul (Princeps): Octavian Augustus, Traian, Hadrian, Marcus Aurelius etc. ◦ Senatul ◦ Adunările populare Dominatul – monarhie absolutistă ◦ Împăratul (Dominus): Dioclețian, Constantin, Theodosius, Iustinian etc. ◦ Senatul Concepte şi termeni de reţinut Magistrat, Principat, Dominat 3  Test de autoevaluare nr. 1 Încercuiţi răspunsurile corecte (întrebările pot avea una, două sau trei variante corecte de răspuns): 1. Se afla în fruntea statului în epoca republicană: a) regele; b) consulul; c) împăratul. 2. Etapa monarhiei absolutiste la Roma s-a numit: a) Republica; b) Dominatul; c) Principatul. Bibliografia 1. M.D. Radu – Drept roman, Edit. Pro Universitaria, București, 2015; 2. I. C. Cătuneanu – Curs elementar de drept roman, Bucureşti, 1924; 3. Vl. Hanga – Cetatea celor şapte coline, Edit. Tineretului, 1957; 4. Vl. Hanga, M. D. Bob – Curs de Drept privat roman, Edit. Universul Juridic, 2009; 5. Vl. Hanga, M. D. Radu – Limba latină pentru jurişti, Edit. Albastră, Cluj-Napoca, 2006; 6. E. Molcuţ – Drept privat roman, Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2007; 7. F. De Coulanges – Cetatea antică, Edit. Meridiane, Bucureşti, 1984; 8. O.Wattel – Mic atlas istoric al antichităţii romane, Edit. Polirom, Iaşi, 2002. 9. http://www.roman-emperors.com/ 10. https://www.britannica.com/topic/list-of-Roman-emperors-2043294 4