Zonarea Biogeografică a Asiei - Document PDF
Document Details
Uploaded by Deleted User
Tags
Summary
Acest document discută despre diferitele zone biogeografice din Asia, bazate pe caracteristicile vegetației, începând de la tundra din nord până la pădurile ecuatoriale din sud-est. Sunt analizate factorii climatici și geografici care determină aceste variații.
Full Transcript
De la vegetația de tundră din nordul continentului și până la pădurile ecuatoriale din sud și sud-est (fig. 1), se pot identifica, latitudinal, majoritatea zonelor biogeografice ale Terrei. Astfel, de la nord la sud, zonele biogeografice ale Asiei, determinate de zonele de climă, sunt următoarele:...
De la vegetația de tundră din nordul continentului și până la pădurile ecuatoriale din sud și sud-est (fig. 1), se pot identifica, latitudinal, majoritatea zonelor biogeografice ale Terrei. Astfel, de la nord la sud, zonele biogeografice ale Asiei, determinate de zonele de climă, sunt următoarele: a. Tundra – prezentă în nordul continentului (țărmul arctic și nordul Siberiei) – fig. 2. Vegetația este măruntă, compusă din mușchi, licheni și arbori pitici (salcie pitică, mesteacăn pitic). Aici trăiesc ursul polar, renul, vulpea polară, iepurele polar, lupul alb, bufnița polară. Solurile de turbă, slab fertile, sunt înghețate (permafrost) o mare parte din an. b. Pădurea de conifere (sau taigaua) se desfășoară la sud de tundră, între Munții Ural și Oceanul Pacific (Marea Ohotsk) – fig. 3. Taigaua siberiană este cea mai extinsă pădure neîntreruptă de pe glob (având o lungime de peste 6000 km). Vegetația este formată din pin, molid, brad și larice. Fauna este bogată, cuprinzând păsări și mamifere, precum ursul brun, elanul, lupul cenușiu, tigrul siberian, vulpea, râsul, ciocănitoarea ș.a. Solurile, de tip podzolic, sunt acide și puțin fertile. c. Pădurea de foioase se dezvoltă în special în estul Asiei (Japonia, Coreea, China). Vegetația cuprinde diverse specii de arbori (stejarul, fagul, carpenul), magnolii și chiar palmieri (în China). Fauna este variată, incluzând lupul, vulpea, ursul negru himalayan, cerbul pătat, rața mandarin și numeroase păsări. Solurile sunt brune de pădure. d. Stepa ocupă centrul continentului, din sudul Câmpiei Siberiei de Vest până la Munții Altai–Saian, apoi se continuă la sud-est de Lacul Baikal, din Mongolia (fig. 4) până în nord-vestul Chinei. Vegetația este formată din ierburi mărunte, iar fauna cuprinde rozătoare, oi și capre sălbatice, asini sălbatici, gazela mongoleză, vulturul negru eurasiatic, vulpea roșie. Solurile sunt foarte fertile, de tip cernoziom. e.Vegetația mediteraneeană se întâlnește în zona litorală a Mării Mediteranene și în sud-estul Chinei. Sunt caracteristice tufișurile dese, ierburile aromatice și arbori și arbuști, precum cedrul de Liban (fig. 5), pinul de Alep, stejarul de plută, leandrul, măslinul. Fauna cuprinde în special reptile (scorpion, țestoasă etc.), iar solurile sunt puțin fertile (de tip terra-rosa). f. Păduri subtropicale (mixte) se întâlnesc și în sudul Chinei, Japoniei și în partea de sud a Munților Himalaya și cuprind chiparoși, bambuși, magnolii, pini, cedri, stejari. g. Savana este prezentă în nord-vestul Indiei și în Podișul Deccan. Se disting specii de acacia, ierburi înalte și o faună variată: gazele, lei (India), elefanți, antilope, tigri bengalezi (fig. 6). Solurile de savană sunt fertile.