Biogeografie PDF

**[Biogeografia= stiinta care se ocupa cu studiul repartitiei organismelor vii( plante si animale si pasari). ]** **[Biogeografia= ramura geografiei fizice si ecologiei]** **[Factorul formarii arealelor= dispersia( imprastierea) ]** **[Tipuri de dispersie- ]** [Activa (indivizii se deplaseaza si...

**[Biogeografia= stiinta care se ocupa cu studiul repartitiei organismelor vii( plante si animale si pasari). ]** **[Biogeografia= ramura geografiei fizice si ecologiei]** **[Factorul formarii arealelor= dispersia( imprastierea) ]** **[Tipuri de dispersie- ]** [Activa (indivizii se deplaseaza singuri, fara ajutor) **+** pasiva(intervin alti factori)] [**Dispersia activa: dominanta la animale, pesti si pasari** + cuprinde migratii periodice si neperiodice] [**Autocoria**= prezenta la mamifere, pesti si pasari+ plante autocore sunt mecanisme de imprastiere a semintelor( castravetele salbatic)] [\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\--] [**Dispersia pasiva: dominanta la plante** + posibil sa apara si la animale] Dispersia pasivă la plante se realizează prin intermediul vântului și apei, care transportă semințele și fructele.  [**Anemocoria**=Plante anemocore= vantul este factorul generator( teiul, papadia, salcia etc)] [**Hidrocoria**=se diseminează cu ajutorul cursurilor de apă, curenților marini, mareelor, inundațiilor] - [+ adaptari: sa nu putrezeasca+ dispositive de plutire+ fructe usoare(nuci de cocos, nuferi etc)] [**Zoocoria**=dispersia organismelor vii prin semințe, spori, ouă, larve, pe distanțe variabile + transportate de animale( catina alba) + lipite de penaj, prins de parul animalelor, fixate cu organe de prindere (ex. ventuze) de abdomenul peștilor, al rechinilor etc.] - **însoțesc omul- organisme sinantrope** **[Centru biogenetic( centru de disperise)=spatiul in care apare o anumita specie.]** **[Areal=suprafata geografica ocupata de o anumita specie.]** **[Caracteristicile arealelor-\>influentate de cerințele ecologice, evoluția paleogeografică a organismelor, diseminare, vârsta geologică a teritoriului ocupat etc.]** **[Categorii de areale:]** **[-vechimea= Paleoendemice + Neoendemice]** **[-marimea= Stenotope(mici) + Euritope(mari) ]** **\* dupa marimea arealelor biogeografice se disting doua categorii de organisme: ubicviste( cosmopolite- specii euritope+ pasari migratoare) + endemic( exista numai intr-un anumit spatiu)** **[-forma= Continue + Disjuncte]** Arealele paleoendemice sunt relicte din perioade geologice anterioare, iar neoendemicele s-au format recent. **[1. Areale paleoendemice = arealele relicte, care au rămas din timpuri geologice străvechi ]** **[- Factorii climatici, raporturi dintre continente, izolare]** **[Exemple de specii de organisme paleoendemice: arborele mamut (Sequoia gigantea), arborele pagodelor (Ginkgo biloba)]** [Subcategorii de relicte] \- [relicte mezozoice: arborele pagodelor (Ginkgo biloba) ] [- relicte terțiare: ] [- relicte pleistocene ] [- relicte holocene] **[2.]** **[Areale neoendemice - formate recent, în principal datorită schimbărilor factorilor fizico- geografici, precum și a izolării geografice a unor specii( cosacii, salamandra asiatica etc.)]** Endemismul insulelor - evidențiat de flora și fauna insulară + Insulele recente nu au endemisme + Multe endemisme in insule oceanice vechi - Endemismul masivelor montane - Munții străvechi= multe endemisme Endemismul deșertic -- munti desertici 3\. **[Arealele mici (stenotope) - condiții relativ omogene de biotope(habitat)]** **[4. Arealele mari (euritope) - condiții relativ variate de mediu, fiind caracteristice pădurilor boreale, pădurilor nemorale (mari biomuri continentale), dar și unui număr ridicat de specii, genuri și clase]** [5. **Arealele continue- teritorii relativ unitare, cu formă circumterestră, circumpolară, stelară sau tentaculară**] [6.] **[Arealele disjuncte cuprind o arie principală și una sau mai multe secundare cu mărimi variabile, fragmentarea apărând în multe cazuri la nivelul blocurilor continentale.]** Arealele continue sunt zone fără întreruperi, iar arealele disjuncte sunt zone separate. **[Dispersia din centru biogenetic -- se face in funcție de adaptarea la condițiile de mediu și rata de înmulțire a indivizilor]** - **[Indivizii speciei se disperseaza prin diferite mijloace )pasive, active, antropice) pentru a nu crea suprapopulare excesiva care sa conduca la disparitia lor]** - **[Dispersia indivizilor este un mecanism important pentru a menține echilibrul și a preveni extincția speciilor, deoarece]** e**[vită suprapopularea excesivă care ar putea duce la dispariția lor.]** **[Biogeografia- importanță: în ocrotirea naturii vegetale și animale, a creării rezervațiiilor și gestionarea lor]** **[Organizarea si limitele biosferei]** **[Biosfera= ansamblul organismelor vii prezente in litosfera, hidrosfera, atmosfera si mediul lor de viata.]** Biosfera profundă și cea submarină sunt cele mai puțin cunoscute. Biosfera profundă este caracterizată de o dependență redusă de energia solară, deoarece se află la adâncimi mari, unde lumina soarelui nu pătrunde. **[Specia este cea mai mare unitate de populație, taxonul de bază al sistematicii plantelor și animalelor. ( specie, gen, regn, familie, ordin, clasa)]** **[Speciația= un proces continuu, evolutiv prin care apar noi specii de organisme vii din cele existente- microevoluție.]** **[Tipuri de speciatie:]** **[a. Speciația alopatrică (speciația vicariantă) :]** speciatia peripatrica+ speciatia parapatrica **[-]** **Izolare fizică a populațiilor biologice prin orice barieră geografica ( ocean/munte/fluviu) care poate cauza izolare reproductiva** **= viteza de formare a speciilor noi este redusa** **[b..] Speciația simpatrică (speciația ecologică)** **-**Evoluția unei noi specii dintr-o singură specie în timp ce trăiește în același areal (nu este/ sunt izolate) = viteza de formare a speciilor este ridicata Speciația alopatrică =separarea populațiilor prin bariere geografice, ceea ce duce la evoluția distinctă a acestora. Spre deosebire de [speciația simpatrică], care [apare fără separare geografică,] alopatria se bazează pe izolare fizică. **Selecția naturală- mecanismul fundamental al evoluției ființelor vii.** **Biotop= habitat pt numeroase organisme vii** - **Biotopul este unul din cele două componente majore ale ecosistemului.** - **Este mediul** **de viață, locul de viață.** - corespunde unui mediu de viață delimitat geografic în care condițiile ecologice (temperatura, lumina, umiditatea etc.) sunt omogene **Ecosistem= Biotop+ biocenoza** **Biotopul găzduiește o biocenoză, adică forme de viață- plante, organisme animale, ciuperci, populații de microorganisme;** **- împreună cu biocenoza formează un ecosistem caracteristic, deci un sistem trofic** **- fiecare biotop găzduiește o biodiversitate proprie, este autonom și stabil** **Biocenoza=ansamblu de organisme vii (plante și animale) care coexistă într-un spațiu de viață dat (biotop, habitat) printr-o organizare și acțiuni specifice.** **Alcatuirea biocenozei:** **fitocenoza( regrupeaza speciile vegetale)** **+** **zoocenoza( regrupeaza speciile animale)** **-O schimbare a structurii comunităților de plante și animale corespunde schimbării biocenozei într-un interval de timp dat.** **Biocenoza este un sistem cu anumite funcții derivate din interacțiunile constante ale populațiilor ce o formează.** **Un ecosistem este un ansamblu format dintr-o comunitate de organisme vii (biocenoza) și mediul lor de viață (biotop). ** - **componentele ecosistemului dezvoltă o rețea densă de interrelații, de schimb de materie și energie permițând menținerea și dezvoltarea vieții** *Circuit biogeochimic= transfer de materie în cadrul piramidei trofice* Circuitul biogeochimic este transferul de materie si energie în cadrul ecosistemelor *-reintoarcerea in circuit se face prin descompunere* C:\\Users\\Lenovo-IdeaPad-3\\Pictures\\Screenshots\\Screenshot 2025-01-29 161334.png Serviciile trebuie cuantificate, conform Millenium Ecosystems Assessment: -De aprovizionare: hrana, apa etc -De reglare: macro și microclimatice, a regimului inundațiilor, complexelor patogene (malaria, febra galbenă etc.) -culturale: estetice, recreative, spiritual, socializare etc -de sustinere: conditii de trai pe Terra \-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-\-- - **Limitele Biosferei** **Biosfera- s-a format o dată cu apariția organismelor vii și este rezultat al evoluției generale a planetei**, **un înveliș complex populat cu plante și animale** - **La zona de interferență dintre învelișurile anorganice ale Pământului (geosfere) ce vin în contact la suprafața globului terestru (litosfera, hidrosfera și atmosfera)** - **Organismele formează un înveliș mai mult sau mai puțin continuu, la suprafața scoarței terestre** - **Litosfera, este folosită ca substrat de fixare a plantelor și ca suport în circulația animalelor.** **Limita superioară până la care s-au putut observa organisme vii în atmosferă: 10.000 m - 13.000 m** **[Limita maximă a biosferei= marcată de stratul de ozon ce se află la altitudini cuprinse între 20.000 m - 30.000 m]** **-În aer= viețuitoarele sunt concentrate predominant într-un strat subțire al atmosferei, de cca. 50-70 metri, la suprafața solului.** = **limita superioară a vieții(biosferei) nu depășește partea superioară a troposferei** **= Limita inferioară a biosferei poate fi considerată la partea inferioară a hidrosferei la circa 11000 metri** **În hidrosferă=viata de la suprafața până la cele mai mari adâncimi ale Oceanului Planetar** **Cauzele fragmentarii arealelor: principalii factori care au determinat fragmentarea se incadreaza in doua categorii** **1. Bariere naturale (marile lanțuri montane + marile deșerturi + suprafețele marine + oceanele, fluviile, lacurile si raurile)** **2. Bariere antropice ( infrastructura construita + canale+ baraje hidroenergetice+ zone urbane construite+ agricultura intensive si silvicultura intensiva)** **Teoria punților continentale= existența în timp geologic a legăturilor directe dintre continente, permitand extinderea arealelor speciilor de pe suprafata terestra** **Teoria derivei continentelor (Teoria lui Wegener )= argument suport legat de existenta arealelor disjuncte pentru anumite specii** - **Disjuncția arealelor speciilor - variațiile climatice din timpul glaciațiunilor cuaternare** - adaptări la durata zilei și intensitatea luminii - adaptări fiziologice (fotosinteza, transpirația) - abundența/caracteristicile aparatului foliar, încolțirea, înflorirea, durata sezonului de vegetație și fenofazelor - cauliflorie (flori direct pe trunchi în spațiul intertropical Categorii de plante dupa adaptarea la lumina: 1\. plante heliofile/fotofile= iubitoare de lumina ( larice, rozmarin, leandru etc.) 2\. plante sciafile/ombrofile= iubitoare de umbra( feriga, fag, molid etc.) Relatia animalelor cu lumina - **Aclimatizarea= răspuns la variațiile sezoniere ale mediului** (fiziologică, comportamentală, morfologică) - Orientarea în spațiu, pigmentarea și depigmentarea blănii, pielii, penajului (homocromia), colorația în concordanță cu suportul biotopului (nisip, zăpadă, coronamentul arborilor) - Migratie diurna+ sezoniera - **Toți factorii de mediu pot fi restrictivi pentru existența organismelor vii.** Categorii de animale dupa adaptarea la lumina - Dupa necesarul de lumina( fotofile+ ombrofile+ diurne+ nocturne) - Dupa comportament in raport cu cantitatea de lumina( lucifile+ lucifuge endogee (mediu edafic/în zonele abisale) +cavernicole (în peșteri)) **Temperatura: plantele suporta temp. intre 0 si 45 de grade Celsius.** Temperatura controleaza fotosinteza, metabolismul, respiratia, transpiratia, incoltirea/ germinatia, aparitia+dezvoltarea+ pierderea aparatului foliar), durata fenofazelor si a sezonului de vegetatie, densitatea latitudinală și altitudinală a plantelor vasculare Categorii de plante dupa relatia cu temperature \- megaterme= rezistente la temperature +20 de grade- palmieri, bananieri, mangrove \- mezoterme= 15-20 de grade- stejar, tei \- microterme= 0-15 grade- molid, larice \- Hekistoterme= suporta temperaturi sub 0 grade- afin, merisor, salcie pitica \- psichrofile/ criofile= rezistente la temp. f. scazute- licheni ** Plante euriterme- variații mari anotimpuale ale regimului termic;** ** plante stenoterme- adaptate la temperaturi constante;** ** termofile- iubitoare de căldură** Influența temperaturii asupra animalelor mărimea corpului sau a unor părți din corp (regula lui Allen- extremitati mai mici, regula lui Bergman- indivizi mai mari); metabolismul; mobilitatea; grosimea pielii și stratul de grăsime; hibernarea- somnul de iarnă (ursului brun?, țestoasele); estivația- somnul de vară (cazul popândăului, al unor amfibieni, țestoase); diferențieri anotimpuale în stratificarea și culoarea blănii; modalități de hrănire; activitatea diurnă și sezonieră Categorii de animale după relația cu temperatura a\) după adaptarea la valorile termice: euriterme- suportă variații mari de temperatură; areale mari, unele distribuite meridian (puma din Canada până în America de Sud), altele longitudinal (animalele din biomurile pădurilor boreale); \- stenoterme- nu suportă variații mari ale regimului termic (coralii, păsările colibri, hipopotamii, cetaceele etc.); - termofile- iubitoare de căldură (maimuțele antropoide, papagalii, iguanele, varanii etc.) b\) după temperatura corpului: \- homeoterme (cu sânge cald)- păsările și mamiferele; \- poikiloterme (cu sânge rece)- peștii, amfibienii, reptilele, toate nevertebratele etc. Umiditate- categorii de plante dupa relația cu factorul hidric a\) după seceta (uscăciunea) climatică: plante hidrofile- care trăiesc în apă- cu frunze emerse, submerse, plutitoare și aflate la o oarecare înălțime deasupra apei+ rădăcinile fixate în mâl sau plutitoare (stânjenelul de baltă, nufărul, sageata apei, trestia, stuful etc.) plante higrofile- iubitoare de umezeală în sol și aer (bananierul, salcia, plopul, arborele de cauciuc, arinul etc.) plante mezofile- iubitoare de umiditate moderată (iarba câmpului, coada vulpii, trifoiul, gorunetele, făgetele, pădurile boreale, pădurile nemorale etc.) plante xerofile- de uscăciune climatică a solului (xerofite adevărate :cactuși, Yucca, gramineele de stepă (Stipa sp.), lumânărica, pelinul etc.) plante hemicriptofite (xerofite cu rădăcini lungi)-eucaliptul, iarba cămilei, lucerna galbenă; suculente(rezerva de apă în țesuturi)- cactusi B ) dupa seceta fiziologică: plante halofite (de sărătură)- pe soluri bogate în săruri- Yucca, în deșertul Mojave, săricica sau brânca în Câmpia Brăilei, cârcelul pe dunele din Delta Dunării, cătina albă etc.; plante oxifite- pe soluri umede bogate în săruri și substanțe organice- roua cerului ,ericaceele din lande; coada calului, țipirigul, mușchii turbărilor etc. plante psichrofite- adaptate la temperatură scăzută a soluției coloidale nutritive din orizontul biologic activ în etajul alpin și tundra (floarea de colț, gușa porumbelului, piciorul cocoșului alpin, argințica, bumbăcărița etc.). Influența umidității asupra animalelor metabolismul - influențat de cantitatea sărurilor din apă; apa servește ca mediu de viață- biotop/habitat, pentru organismele acvatice; înmulțirea și dezvoltarea la unele grupe de animale- legată direct de apă (amfibenii); unele animale își crează rezerve de apă în corp (șoarecele de deșert din deșertul Mojave, cămila- în țesutul adipos al cocoașei); animale care suportă seceta în stare de anabioză (moarte aparentă)- melcul de desert Categorii de animale- umezeala a\) **eurihigrobionte- indiferente la gradul de umezeală- majoritatea păsărilor, mamiferelor și insectelor**; b\) stenohigrobionte- necesită un anumit grad de umiditate; \- animale hidrofile- trăiesc în apă- peștii, țestoasele de apă, șarpele de apă, crocodilul etc. - **Solul prezinta caracteristici fizice și chimice net differentiate+ suport de deplasare al animalelor terestre** **+ suport al producătorilor primari în lanțul trofic al ecosistemului** **+ sistemul radicular absoarbe din orizontul biologic activ soluția coloidală nutritive** [Categorii de plante după relația cu învelișul edafic(sol)] [ ] I) După concentrația ionilor de hidrogen (pH): plante oxifile sau acidofile- medii acide pH-3-6 (plante din luncile râurilor, iarba albastră, păiușul oilor, merșorul, plante din zone mlăștinoase, turbării etc.) plante neutrofile și mediu neutre- pH-7 (majoritatea plantelor; dominant cele ce se dezvoltă pe substrat bogat în carbonat de calciu); plante bazifile - solurile alcaline- pH-7-10 (specii de plante din stepe, semideșerturi și deșerturi) II\) După compoziția chimică a solului: plante halofile- prezența în exces a sărurilor-sărături, semideșerturi, deșerturi, proximitatea lacurilor sărate, regiunilă litorale; - halofile obligatorii- mangrovele, sărărița; - halofile tolerante- rogozul maritim, cătina roșie și albă etc.; plante nitrofile- solurile bogate în nitrați- plantele ruderale din jurul stânelor și gospodăriilor, ștevia, urzica, păpădia, vioreaua, lumânărica etc.; plante calcifile- soluri cu bogat conținut de calciu- liliacul sălbatic, floarea de colt III\) Dupa textura si stabilitatea solului plante psamofile - pe substrat nisipos; adaptări la mobilitatea nisipului, la percolația a apei din precipitații, la conținutul bogat în siliciu al soluției coloidale; - orzul de nisip, varza de mare, volbura de nisip, Dunele din grindul Letea- Delta Dunarii; plante hasmofile - vegetează direct pe un suport mineral (roci, pereți, beton etc.)- alge, mușchi, licheni, plante ierbacee plante litofile, care vegetează pe grohotișuri IV\) Plante independente de sol plante parazite- trăiesc pe un suport vegetal din care își obțin hrana (vâscul, cușcuța, lupoaia, etc.) plante saprofite- vegetează pe suport organic vegetal în descompunere- ciuperci, iasca, orhidee plante epifite- se dezvoltă pe trunchiurile și crengile unor copaci suport; - au organe autotrofe fotosintetizatoare+ frecvente în spațiul intertropical( orhidee) Influența soIului asupra animalelor \- mamiferele- pe soluri tari- copite înguste (zebrele ); - pe solurile mlăștinoase sau nisipoase- copite lățite care să împiedice afundarea (hipopotamii, cămilele, bivolii etc.); - păsările acvatice- membrane interdigitale- împiedică afundarea în mâlul fin; Solul- biotop/habitat- își fac cuibul sau trăiesc în sol (lăstunul, șoarecele de câmp, hârciogul, cârtița, reptile etc); Animale modificatoare de textură a solului- (termitele,râmele etc); Petrec faza de hibernare sau estivație (reptilele, rozătoare etc); Animalele- rol în îmbogățirea în humus (termitele, râmele etc.); **Zonele si etajele de vegetatie din Romania** **3 zone de vegetatie si patru etaje** **Varietatea învelișului biotic al României- condiționată de:** **[a. poziția geografică]: interferența [a trei mari regiuni geografice și biogeografice ale Europei:]** **- [Europa Centrală]: influențe ale Oceanului Atlantic- favorizează dezvoltarea pădurilor de conifere și a pădurilor nemorale (se dezvoltă taiga și tundră);** **- [Europa de Est]: influențe ale anticiclonului eurasiatic, continentalismul climei; se dezvoltă vegetație de stepă;** **- [Europa de Sud]- influențe mediteraneene (sudul Dobrogei, Banatului, Olteniei și Câmpiei Române); plante termofile; plantele din acele zone s-au adaptat condițiilor din România, formând subspecii;** **b. configurația reliefului- a acționat indirect, modificând valoarea parametrilor climatici, distribuția învelișului edafic, la nivel regional și local.** **Zone de vegetație în România** **Zona stepei( 7%)- areal disjunct: Dobrogea, estul C. Romane, C. de Vest in Campia Arancăi** **-forme de adaptare: plante xerofite, heliofite, termofile, halofite, psamofile + iepurele, harciog, potarnichiea, vipera de stepa** **-domina stratul ierbaceu si stratul subarbustiv** **zona silvostepei( ecotonul de silvostepa) (15, 8%)** **-stepa cu ierburi+ paduri: Podisul Dobrogei de Nord, Campia Romana, sudul Munteniei si Olteniei** **- strat arboricol si arborescent, startul arbustiv, subarbustiv, ierbaceu** **- forma de adaptare: xerofile, termofile, heliofile + paduri de stejar, tei, frasin etc. si pajisti** **zona padurilor nemorale(15,2 %)- doua subzone: subzona padurile de stejar mezofili, central europeni+ subzona padurilor de cer si gârniță** - **Centrul Podisului Transilvaniei, Campia Romana, Piemontul Getic** - **Forme de adaptare: elemente mezofile, submezofile- termofile, elemente xerofile în pajiști +păduri de stejari mezofili centrali-europeni** **Etaje de vegetație în România** **Etajul padurilor nemorale(41.5%): intre 300 m limite inferioare in dealurile subcarpatice- 1200-1500 m in C. Orientali si 14-1500 m in C. Curburii, Meridionali, M-tii Banatului+ Apuseni** **-subetajul gorunului+ subetajul fagului** **- stratul arborilor, arborescent, arbustiv, subarbustiv, ierbaceu și muscinal+ pajisti secundare cu start ierbaceu** **- termofile, heliofile, silicifile, etc.+ animale de importanta cinegetica** **etajul padurilor boreale(6.5%) - păduri compacte în Carpații Orientali, grupa Nordică și Centrală + Păduri fragmentate în Carpații de Curbură, Meridionali și Apuseni** - **stratul arborilor este dominant; stratul ierbaceu și muscinal; litiera** - **plante microterme, ombrofile, silicifile+ animale de importanta cinegetica** **etajul subalpin+ alpin(1.2%)- areale fragmentate cu caracter disjunct în spațiul Carpaților Orientali și Meridionali** - **stratul subarbustiv în etajul subalpin și alpin+ stratul ierbaceu în pajiștile secundare** - **Vegetatia subalpina: jneapan, ienupar etc.+ vegetatia alpina: pajisti alpine** - **lumea animala: capra neagra, salamandra** **Vegetația intrazonală și azonală** ** Suprafețe restrânse** - **Condiționată de potențialul ecologic al substratului** **Ariile naturale protejate din Romania** **Cauzele pierderii biodiversitatii:** **1. Schimbarile climatice** **2. Poluarea** **3. Schimbarea in utilizarea terenurilor** **4. Raspandirea speciilor alogene invazive** **5. Exploatarea directa a resurselor naturale( vanatoarea)** **22 mai- ziua international a biodiversitatii** **[Biodiversitatea= totalitatea speciilor de pe Pamant, varietatea lor genetică, dar și ecosistemele pe care le formează.]** **Conservarea biodiversitatii: Conservarea speciilor în sălbăticie, în natură( creearea de arii protejate)+Conservarea speciilor se face în afara mediului lor de viață( gradini zoologice, acvarii etc.)** **[Aria protejată =suprafață dintr-un teritoriu terestru, marin sau subteran destinată protecției și conservării biodiversității, dar și a resurselor naturale și culturale asociate.]** **[Categorii de arii naturale protejate in Romania]** [Categoria I: Arii naturale protejate de interes național ] [ Rezervații științifice stricte (Categoria I IUCN)= 32] [ Parcuri naționale (Categoria II IUCN)= 13 parcuri nationale] [ Monumente ale naturii (Categoria III IUCN) ] [ Rezervații naturale (Categoria IV IUCN)] [ Parcuri natural= 14 parcuri nationale+ **2 geoparcuri( Tara Hategului+ Mehedinti)**] **[Parc national≠parc natural]** **[Parcurile nationale =arii protejate administrate in special pentru protejarea ecosistemelor ]** **[Parcurile natural =Arii protejate administrate în special pentru conservarea peisajului ]** **-Parcurile nationale si naturale au ca scop comun recreerea** [Categoria a II-a: Arii naturale protejate de interes international] [ Situri naturale ale patrimoniului mondial UNESCO (Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Rezervația Biosferei Delta Dunării alte regiuni ale Europei) ] [ Situri RAMSAR - Zone umede de importanță internațională= 20 situri] [ Rezervații ale Biosferei= 3( Delta Dunarii, Retezat( statut de rezervatie suspendat), Pietrosul Rodnei)] [ Geoparcuri Internaționale UNESCO] [Categoria a III-a: Arii naturale protejate de interes european ] [ **Situri de Importanță Comunitară (SCI)**] **[ Arii Speciale de Conservare (SAC) ]** **[ Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) ]** [=Toate **3 tipuri de arii protejate**] **[cuprinse in Rețeaua Europeană de Arii Naturale Protejate NATURA 20000]** [Categoria a IV-a: Arii naturale protejate de interes județean sau local ] [ Stabilite numai pe domeniul public/ privat al comunelor, orașelor] **[Peisajele = element esential; protejarea acestora și conservarea naturii reprezentând unul din obiectivele Parcului natural]** **[Peisaje: naturale+ antropice+ cultural istorice]** **[Romania are 1578 de arii protejate]** Arii protejate marine( 9 situri de importanta comunitara) Scopul : conservarea mediului marin din Marea Neagră, dar și costier În România- se protejează specii de delfini, de pești, recife, habitate etc [Biomurile Terrei] **[Biom= complex de macrosisteme+ ansamblu de ecosisteme caracteristice unei arii biogeografice.]** **[5 mari tipuri de biomuri: ]** **[1)- biomuri acvatice ]** **[2)- biomuri de pădure ]** **[3)- biomurile pajiștilor temperate]** [ **4)- biomul deșerturilor** ] **[5)- biomul tundrei]** - **[denumirea biomului pornește de la formația vegetală ce îl populează]** - **[formaţie vegetală= determinata de diversitatea spaţială a covorului vegetal]** **[Formatii vegetale recunoscute dupa urmatoarele criterii:]** **[A. dominanta unei siluete morfologice]** **[B. Stratificarea/ distribuţia pe verticală a plantelor ce compun o formaţie vegetală funcţie de adaptarea la condiţiile de mediu:]** \- stratul arborilor \- stratul arborescent/ arboricol \- stratul arbustiv \- stratul subarbustiv \- stratul ierbaceu şi muscinal \+ model arhitectural **[C.]** **[Gradul de continuitate sau discontinuitate]** \- [formatii vegetale inchise+ formatii vegetale deschise] [Modelul ahitectural al formaţiilor vegetale este determinat de tipul de formație, închis sau deschis, şi de caracteristicile spectrului biologic] [Biomuri continentale] **[Biomul tundrei= 6% din suprafata emersa a Terrei+ este cel mai tanar din cele 14 biomuri ale Terrei]** [-**biomul tundrei a apărut după manifestarea ultimei glaciații cuaternare boreale**] **[Repartitie geografica: Tundra arctica cu două faciesuri distincte: oceanic şi continental/ insular + Tundra Antarctica]** **[Corespondentul altitudinal al tundrei: etajul subalpin şi alpin]** **[- cu areal disjunct în masivele montane înalte]** **[Zonobiomul polar( tundra) ]** - **[include spaţiul circumscris celor doi Poli geografici]** - **[stres climatic permanent] (temperaturi foarte scăzute, îngheţ peste 7 luni pe an, precipitaţii foarte reduse cantitativ)** - **sezonul de vegetaţie foarte scurt (2-3 luni pe an)** - **diversitatea biologică a plantelor vasculare este foarte redusă: 100-200 specii la 10.000 km2** - **areal disjunct în insulele Arctici si în emisfera sudică +areal continuu în spaţiul continental boreal al Americii de Nord, Europei de Nord şi Asiei** - **covor vegetal discontinuu cu muşchi, licheni, camefite, caracterizate prin nanism, numeroase specii de rogoz** - **păsările sunt în cea mai mare parte migratoare** - **[tundra este foarte săracă în specii de fauna]( exista ursul polar, vulpe polara, cucuveaua zapezilor)** - **densitate redusă a faunei din cauza hranei insuficiente** - **biomasa animală net superioară cantitativ biomasei vegetale** - **Tundra arctica= faciesuri- trei zone distincte** - **tundra înaltă- cu plante ce nu depășesc 30-50 cm + tundra joasă- cu ierburi, mușchi și licheni** **Biomul padurilor boreale-** **Domină euritermele şi microterme** **- include padurea boreala canadiana si padurile de taiga( euro-siberiene)** -**cea mai mare parte a Americii de Nord, în Europa şi Asia, între 50°- 60°lat N (10% din suprafaţa continentelor)** **-** **[În emisfera S, zonobiomul boreal este absent]** **[- Nu lipsesc arborii cu frunze căzătoare]** **- domina stratul arborilor si muscinal+ stratul arbustiv** \- **exista turbării- determinate de inundaţiile estivale- topirea gheţarilor şi blocarea gurilor marilor fluvii** **- domină podzolurile** **[-specii representative: castorul, broasca de padure, cucuveaua lapona, zada( are Frunze cazatoare) ]** **[Permafrostul - persistent şi uneori moştenit de la un an la altul, îndeosebi în Siberia]** **[Faciesuri: padurea boreala scandinava+ padurea de taiga propriu zisa unde domina conifere]** **Biomul padurilor nemorale** **[-Repartiţia geografică- areal disjunct în : America de Nord (SUA şi Canada) - Europa de Vest şi Centrală si Asia- în China, Coreea şi Japonia de Nord]** **- [Nu formează o centură în jurul globului ]** **- [Lipsesc în emisfera Sudică], [cu excepţia pădurilor montane din Patagonia şi Noua Zeelandă( unde este falsul fag)]** **[- Pădurile nemorale formează un vast biom transcontinental]** **[- Păduri temperate cu frunze căzătoare]** **[-Potenţialul ecologic al arealului ocupat= existenţa a 4 sezoane: ]** **[- două extreme:- ierni blânde şi umede - veri calde şi uscate ]** **[- două de tranziţie: primăvară şi toamnă]** **[-]** **[Pădurile nemorale sunt structurate în (model architectural]** **[1. stratul ierbaceu]** **[2. stratul subarbustiv ]** **[3. stratul arbustiv ]** **[4. stratul arborescent (al arborilor în creştere) ]** **[5. stratul arborilor]** **[-Faciesuri in Pădurea nemorală a Americii de Nord(Pădurea appalachiană); Pădurile nemorale europene si Pădurile nemorale ale Extremului Orient]** **[- specii reprezentative: artar de zahar, artar rosu, tei american, fag american]** **[- Landele in paduri nemorale europene- mozaic vegetal- nu sunt formaţii zonale]** **[+Făgete și stejăretele( faciesuri in stejărete: ibero-atlantice+ atlantice+ aluviale)]** **Biomul padurilor mediteraneene** **-[Pădurile mediteraneene dezvoltate în climat cald cu secete estivale, îngheţuri şi zăpezi episodice]** **[- Frunze cerate, persistente, ca o adapatre la secetă (cuticula cerată) ]** **-Presiunea antropică a transformat pădurea iniţială în formaţii vegetale secundare dominate de tufărişuri** **[-disjunctă în toate continentele (cu excepţia Antarcticii)]** **[-Pădurile mediteraneene- acoperă doar 1,5% din ansamblul împădurit al planetei]** -**[Localizare: Europa de SV + Europa de SE+ Turcia europeană, ţările ex-Iugoslave +Africa de N(Maroc, Algeria, Tunisia)+ Estul Mediteranei( Israel, Iordania, Liban, Siria, Arabia Saudită)+ partea centrala cin Chile+ California]** **[-Seceta estivală impune pentru plantele ierboase, în general plante anuale, o perioadă de estivaţie (activitate redusă) +Media anuală termică se situează între 12- 18°C]** **[-Veri calde si insorite+ precipitatii neregulate cu cantitati reduse+ ierni cu precipitatii]** **[-Formaţiile vegetale mediteraneene = heliofile şi termofile]** **[-Tufărişurile mediteraneene- formaţii vegetale secundare, puternic antropizate]** **[-Particularităţi - prezența mamiferelor+ prezenţa reptilelor- Genul Testudo + Marea Mediterană este efect de barieră- folosirea punţilor continentale pentru migrarea organismelor în glaciar]** **[-Faciesuri: paduri( cu Frunze cazatoare, conifer, sclerofile) + mozaic californian+ formatii de tufarisuri( maquis, garirga, chaparral, frigana)]** **[-Formele de adaptare: -caducitatea; semperviriscenţa, sclerofilia, ritidom specific, xero- termofilia]** **[Paduri sclerofile= stejari cu Frunze persistente+ specii arbustive si subarbustive]** **[Padurile tropicale umede (pădurea ecuatorială+păduri ombrofile tropicale+ paduri dense+ rain forest)]** **[=Repartitie: areal disjunct la nivel planetar+ America Latina, bazinul Amazonului+ arhipelagul indo- malaez, Africa( Bazinul Congo si estul insulei Madagascar+ N-E Australiei+ Sri Lanka]** **[=climat ecuatorial cu temperaturi ridicate tot timpul anului+precipitaţii abundente(+ 2000 mm)+ soluri roşii bogate în substanţe organice în curs de alterare]** **[=Un mozaic de ecosisteme zonale (clima) şi azonale (sol), uneori puternic marcate de activitatea antropică]** **[=Prezenţa peisajelor agricole tropicale- culturi comerciale]** **[=Frunze de lumină şi frunze de umbră, cu durată diferită de viaţă]** **[=cea mai mare diversitate floristică pe hectar] - peste 100 de specii în comparație cu cca 10 specii în cazul pădurilor nemorale** **=[dominanța plantelor megaterme și higrofile+ paduri ombrofile]** **[= specii de flora: arborele butelie, arborele de sapun, arbore de cacao, arbore de cola Leguminoasele abundente în Africa şi America]** **[=specie de fauna: tapiri, okapia, urangutan, fluturi gigantic in Amazonia]** **[=5 strate recunoscute: nivelul marilor arbori, mai rari+ nivelul arborescent/arborilor + stratul arbustiv (format din specii ombrofile de arbuşti cu frunze puţine şi înălţime redusă) +stratul ierbaceu]** **[= faciesuri: igapo( paduri mlastinoase), varzea( paduri periodic inundate), ete( paduri bine drenate]** **[Biomul pajistilor temperate]** - **[Pajiştile temperate- formaţii vegetale deschise, alcătuite în general din plante ierboase, rogozuri, specii de arbori rari şi tufărişuri]** - **[Vegetatie limitata/ dominata la startul ierbaceu]** - **[Prezintă ecotoane de tranziţie, către biomurile pădurilor nemorale sau ale semideşerturilor şi deşerturilor]** - **[Grupate în trei mari ansambluri regionale: Stepe Prerii ( steeple si preiile domina emisfera N) Pampas( in Argentina)]** - **Modelul arhitectural al formaţiilor vegetale de stepă, prerie şi pampas: stratul ierbaceu +stratul arborilor+ stratul subarbustiv** - **[îngheţ puternic în timpul iernii]** - **[Sezoanele de vegetaţie- variază ca durată de la un continent la altul]** - **[Pajiştile cu tussock din Noua Zeelandă- peisaj distinctive]** - **[Stepele eur-asiatice ocupa spatii intinse din Campia Panonica pana in Patagonia+ include stepa danubiana si stepe ruso-siberiene]** - **[Preriile nord-americane ocupa partea centrala a Americii de Nord+ În partea de E domină câmpiile, iar în V relief mai înalt, de platou]** - **[Lumea animala este modificata si slab diversificata( bison ocrotit in parc si rezervatii naturale+ reptile+ popandaul)]** **[Biomul savanelor tropicale si subtropicale]** - **[Savanele prezinta un strat ierbaceu continuu+]** **[rezultă în urma condiţiilor climatice, edafice si activitati antropice]** - **[Savanele tipice- formaţiuni de ierburi înalte din regiunile tropicale, în care vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin exemplare izolate de arbori şi arbuşti]** - **[terofite şi fanerofite într-o continuă concurenţă]** - **[Biomul de savană- peisaj de tranziţie păduri -- ierburi]** - **[Savane in Africa( cele mai intinse, 40-45% din suprafata continentului), America Latina( savana cu arbori), Australia]** - **[Soluri feruginoase; soluri negre de savană; Soluri acide şi neuter]** - **[Plante xerofile; heliofile;macroterme; mezofile]** - **[Animalele savanelor sunt dominant ierbivore( hipopotam, zebra, giraffe etc.)+ peste 2900 de specii de pasari]** - **[Tipologia savanelor: savane ierboase si savane cu start de arbusti si arbori]** - **[Australia= savana cu arbori are doua faciesuri: savane cu eculapiti+ savane cu iarba copac]**