Curs 9 și 10 - Sondaje de opinie PDF

Curs 9 și 10 – Sondaje de opinie Eșantionare Lupu Gabriel Sursa foto: unsplash.com  Important Înainte de a stabili tipul de eșantionare este necesară stabilirea populației țintă în funcție de caracteristicile de interes și modalitatea d...

Curs 9 și 10 – Sondaje de opinie Eșantionare Lupu Gabriel Sursa foto: unsplash.com  Important Înainte de a stabili tipul de eșantionare este necesară stabilirea populației țintă în funcție de caracteristicile de interes și modalitatea de culegere a datelor + mărimea eșantionului. Sursa foto: unsplash.com  Tipuri eșantionare Eșantionare probabilistă Eșantionare non-probabilistă Permite generalizarea rezultatelor la nivelul populației țintă și În stadiile exploratorii ale unui proiect de cercetare. calcularea marjei de eroare. Se folosește cât sunt disponibile date statistice despre Când se pre-testează un chestionar. populația din care urmează să fie extras eșantionul. Se folosește când există o listă a populației totale Când aveam de-a face cu populații omogene. Se folosește când este necesară estimarea cu precizie (medii, Când nu sunt disponibile date statistice despre populația țintă. mediane) Se folosește când variabilitatea populației (eterogenitatea) este Când persoanele de interes sunt greu de identificat sau de mare și este necesară o reprezentativitate crescută. abordat. Se folosește când decizia ce urmează a fi luată pe baza În anumite cercetări experimentale unde obiectivele presupun rezultatelor implică costuri mari (eroare are un cost ridicat). înțelegerea situațiilor, generarea de idei, evaluarea de produse, a conceptelor de produse, a prețurilor, a reclamelor. Se folosește când dorim să depistăm o eventuală problemă. Când dorim să reducem costurile realizării sondajului de opinie Sursa foto: unsplash.com  Tehnici de eșantionare probabiliste Eșantionul probabilist simplu Eșantionul sistematic Eșantionul stratificat Eșantionul tip cluster Eșantionul multistadial Sursa foto: unsplash.com  Eșantionul probabilist simplu Presupune extragerea aleatorie a fiecărei persoane din eșantion din cadrul populației țintă (asemenea extragerii Loto 6 din 49). Atunci când deținem lista cu întreaga populație țintă putem realiza extragerea cu random.org. Este foarte folosită această modalitate mai ales în cazul studiilor CATI prin RDD (random digit dialing). Sursa foto: unsplash.com  Eșantionul sistematic Selecția unui eșantion sistematic presupune distribuirea eșantionului în mod uniform la nivelul întregii populații țintă. Diferența față de eșantionul probabilist simplu constă în pasul de selecție (pas statistic). Pasul statistic = Mărimea populație/Mărimea eșantionului * atenție la punctul de plecare/pornire Sursa foto: unsplash.com  Eșantionul stratificat Uneori populația țintă este formată din subgrupuri distincte care ar putea avea un comportament/opinie diferită față de tema studiată. Aceste subgrupuri sunt numite straturi. De exemplu: Populația țintă – firmele din România. Straturi: Regiunile de dezvoltare, mărimea firmelor după numărul de angajați, domeniul de activitate etc. Sursa foto: unsplash.com  Eșantionul tip cluster Se folosește atunci când avem o listă de clustere (grupări), dar nu avem o listă a indivizilor din cadrul populației țintă. Se folosește atunci când obiectivul este analiza unor regiuni, localități sau centre specifice (de cele mai multe ori se folosește în studiile în care colectare datelor se face față în față). Implică 2 niveluri de eșantionare: 1. Membrii populației studiate se împart în grupuri distincte sau se folosesc unele grupări naturale precum cartierele, secțiile de vot, ariile regionale, anumite tipuri de localități. 2. Clusterele sunt selectate aleatoriu, iar eșantionul păstrează toți membrii fiecărui cluster. Unitatea de eșantionare este clusterul și nu individul din cluster. Sursa foto: unsplash.com  Eșantionarea multistadială Este o prelungire a metodei cluster. Forma cea mai simplă presupune o eșantionare în doi timpi. În prima fază selectăm grupuri din cadrul populației studiate, numite unități primare de eșantionare. Aceste grupuri sunt similare clusterelor. În faza a doua selectăm aleatoriu persoane din unitățile primare de eșantionare selectate anterior. De exemplu, studiu politic realizat față în față cu punctele de eșantionare formate din secții de vot și cu selecția gospodăriilor cu pas statistic. Sursa foto: unsplash.com  Tehnici de eșantionare non-probabiliste Selecția convenabilă Selecția intențională Selecția pe cote ”Bulgărele de zăpadă” Sursa foto: unsplash.com  Selecția convenabilă Implică selectarea unor persoane disponibile. Se mai numește și eșantionare de oportunitate. De exemplu, toții studenții din anul III, specializarea Sociologie. Sursa foto: unsplash.com  Selecția intențională Include selectarea unor cazuri tipice sau atipice, a unor cazuri similare sau diferite, a unor cazuri critice sau performante etc. Aceste tipuri de eșantioane sunt frecvent utilizate în cercetări sociale comparative și în studii de caz pentru elaborarea politicilor sociale. Sursa foto: unsplash.com  Selecția pe cote Implică selecția unui eșantion în manieră dirijată, pentru respectarea strânsă a proporțiilor în care diferite caracteristici demografice se regăsesc în populația totală. Operatorul de interviu primește un set de ”cote” socio-demografice pe care trebuie să le aplice în selecție. De exemplu, 5 bărbați dintre care 2 cu vârste între 18 si 35 de ani și 2 cu vârste între 36 si 65 de ani și 6 femei dintre care 3 cu vârste între 18 si 35 de ani și 3 cu vârste între 36 si 65 de ani. Sursa foto: unsplash.com  ”Bulgărele de zăpadă” Presupune ca respondenții identificați (”semințele”) să datele de contact ale unor persoane similare, pentru ca acestea să fie la rândul lor incluse în eșantion. De exemplu, comunitatea românilor ce lucrează fără forme legale în Spania Sursa foto: unsplash.com Tipul potrivit de eșantionare este determinat de tema studiul, populația țintă și modalitatea de colectare a datelor (uneori și de buget și timpul avut la dispoziție). Sursa foto: unsplash.com Vă mulțumesc pentru atenție! Contact [email protected] Sursa foto: piktochart.com