Muschii Membrului Superior PDF

MUŞCHII MEMBRULUI SUPERIOR Sunt grupaţi în: A. Muşchii umărului B. Muşchii braţului: 1. Muşchii regiunii anterioare 2. Muşchii regiunii posterioare C. Muşchii antebraţului: 1. Muşchii regiunii anterioare...

MUŞCHII MEMBRULUI SUPERIOR Sunt grupaţi în: A. Muşchii umărului B. Muşchii braţului: 1. Muşchii regiunii anterioare 2. Muşchii regiunii posterioare C. Muşchii antebraţului: 1. Muşchii regiunii anterioare 2. Muşchii regiunii posterioare 3. Muşchii regiunii laterale D. Muşchii mâinii A. MUŞCHII UMĂRULUI Se dispun sub forma unui con cu baza la torace şi vârful la humerus.  Muşchiul deltoid este cel mai superficial şi mai voluminos dintre muşchii umărului. Are originea pe claviculă în treimea laterală (fasciculul anterior), pe marginea laterală a acromionului (fasciculul mijlociu) şi pe spina scapulei (fasciculul posterior). Cele trei fascicule coboară spre humerus, converg spre un tendon ce se prinde pe tuberozitatea deltoidiană de pe corpul humerusului. Faţa profundă acoperă articulaţia umărului. Cele trei grupe de fascicule realizează următoarele mişcări: fasciculele anterioare execută proiecţia înainte şi rotaţia internă a braţului; fasciculele mijlocii realizează abducţia; fasciculele posterioare proiecţia înapoi şi rotaţia externă a braţului. Contracţia sinergică a celor trei fascicule duce braţul până la orizontală, adică realizează abducţia. Inervaţia este asigurată de nervul axilar.  Muşchiul supraspinos are originea la nivelul fosei supraspinoase de pe faţa posterioară a scapulei. Fibrele se îndreaptă anterior şi lateral trecând peste articulaţia scapulohumerală şi se inseră pe tuberculul mare al humerusului. Muşchiul acoperă fosa supraspinoasă şi capsula articulaţiei umărului şi este acoperit de trapez. Este un abductor al braţului ajutând muşchiul deltoid în acţiunea de abducţie. Inervaţia este dată de nervul suprascapular ramură colaterală a plexului brahial.  Muşchiul infraspinos are originea în fosa infraspinoasă de unde fibrele converg într- un tendon ce trece posterior de articulaţia umărului şi se inseră pe tuberculul mare al humerusului. Este acoperit de trapez şi muşchiul deltoid. Muşchiul face rotaţia în afară a humerusului. Inervaţia este dată de nervul suprascapular.  Muşchiul rotund mic este situat lateral de muşchiul infraspinos. Are originea pe faţa posterioară a scapulei, în vecinătatea marginii laterale. Muşchiul se îndreaptă lateral şi în sus trece înapoia articulaţiei umărului şi se termină printr-un tendon pe tuberculul mare al humerusului.  Face rotaţia în afară a humerusului. Inervaţia este asigurată de un ram colateral din plexul brahial.  Muşchiul rotund mare se întinde de la unghiul inferior al scapulei la tuberculul mic al humerusului. De la origine fibrele se îndreaptă în sus, anterior şi lateral şi se termină pe tuberculul mic şi pe creasta acestuia. Marginea superioară a muşchiului este separată de rotundul mic printr-un spaţiu triunghiular cu baza la humerus, care este divizat de capul lung al tricepsului în două porţiuni: a) lateral, patrulaterul humerotricipital, prin care trec nervul axilar şi artera circumflexă humerală posterioară; b)medial, triunghiul omotricipital, prin care trece artera circumflexă a scapulei. Muşchiul este un adductor şi rotator intern al braţului, când ia punct fix pe torace, iar când ia punct fix pe humerus duce scapula în sus ţi înainte. Inervaţia este asigurată de nervul toracodorsal din plexul brahial.  Muşchiul subscapular este un muşchi triunghiular situat în fosa subscapulară. Are originea în fosa subscapulară de unde fibrele se îndreaptă lateral, converg într-un tendon şi se inseră pe tuberculul mic al humerusului. Faţa anterioară se aplică parţial pe torace, iar în rest ia parte la formarea peretelui posterior al axilei şi intră în raport cu vasele şi nervii din această regiune. Face rotaţia înăuntru a braţului şi adducţia lui şi deci este un antagonist al infraspinosului., rotundului mic şi porţiunii scapulare a deltoidului. Inervaţia provine din nervul subscapular. MUŞCHII BRAŢULUI 1. MUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE Sunt aşezaţi pe două planuri: superficial format din bicepsul brahial şi profund format de muşchii coracobrahial şi brahial.  Muşchiul biceps brahial are două origini: capul scurt pe procesul coracoid al scapulei şi prin capul lung pe tuberculul supraglenoidal al scapulei. Tendonul trece prin interiorul cavităţii articulare scapulohumerale, învelit într-o teacă sinovială. El este intracapsular şi extrasinovial. Cele două capete fuzionează într-un corp muscular ce ajunge până la cot, unde se inseră printr-un tendon pe tuberozitatea radiusului. De partea medială a tendonului se desprinde aponevroza bicipitală. La braţ muşchiul biceps brahial este aşezat pe muşchiul brahial, de care este separat prin nervul musculocutan. Lateral vine în raport cu muşchiul deltoid şi brahioradialul, medial cu mănunchiul vasculonervos brahial, fiind muşchi satelit al arterei brahiale. La cot medial de muşchiul biceps brahial trec vasele brahiale (acoperite de aponevroza bicipitală), iar lateral trece artera recurentă radială şi nervul radial. Muşchiul are acţiune atât asupra braţului cât şi a supra antebraţului. Flexează antebraţul pe braţ, dar flexia este completată numai dacă antebraţul este în supinaţie. Este un puternic supinator al antebraţului. Asupra braţului are, prin capul scurt, o  acţiune de adducţie ( ca şi coracobrahialul), iar prin capul lung, care ia capul humeral drept hipomohlion, este abductor. Inervaţia este dată de nervul musculocutan.  Muşchiul coracobrahial este situat medial faţă de capul scurt al bicepsului. Are originea la nivelul procesului coracoid al scapulei, de unde fasciculele musculare merg în jos şi se fixează pe faţa medială a humerusului, în porţiunea ei mijlocie. Muşchiul coracobrahial proiectează înainte braţul şi îl apropie de trunchi (adductor). Inervaţia provine din nervul musculocutan, ram terminal din fasciculul lateral, din plexul brahial.  Muşchiul brahial este un muşchi lăţit, situat în partea anterioară şi inferioară a braţului, înapoia bicepsului. Are originea pe corpul humerusului sub tuberozitatea deltoidiană, cât şi pe septele intermusculare ale braţului şi se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei. Medial vine în raport cu mănunchiul vasculo- nervos al braţului, lateral cu brahioradialul. Între brahioradial şi brahial trec nervul radial, arterele brahială profundă şi recurenta radială. Este cel mai puternic flexor al antebraţului pe braţ. Inervaţia provine din nervul musculocutan. 2. MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE Conţine un singur muşchi, tricepsul brahial.  Muşchiul triceps brahial este un muşchi voluminos, format din trei porţiuni: o porţiune lungă şi două scurte. Are trei capete de origine: capul lung se prinde pe tuberculul infraglenoidal al scapulei; capul lateral se inseră pefaţa posterioară a humerusului deasupra şanţului nervului radiar şi capul medial care se prinde pe faţa posterioară a humerusului sub şanţul nervului radiar. Cele trei porţiuni merg în jos şi se inseră pe olecran. Capul lung participă la formarea patrulaterului humerotricipital (delimitat superior de muşchiul rotund mic, inferior de rotundul mare, medial de capul lung al tricepsului brahial şi lateral de humerus) şi a triunghiului omotricipital (delimitat superior de muşchiul rotund mic, inferior de rotundul mare şi lateral de capul lung al tricepsului brahial). Nervul radial şi artera brahială profundă ajunge în loja brahială posterioară printre capătul lateral şi lung al tricepsului brahial, inferior de muşchiul rotund mare. Muşchiul este extensor al antebraţului, extensor şi adductor al braţului prin capul lung. Inervaţia provine din nervul radial, ram terminal al fasciculului posterior al plexului brahial.  MUŞCHII ANTEBRAŢULUI 1.MUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE Cuprinde opt muşchi, dispuşi în patru planuri: a) primul plan este format din patru muşchi care se succed lateromedial în felul următor: muşchiul rotund pronator, muşchiul flexor radial al carpului, muşchiul palmar lung, muşchiul flexor ulnar al carpului; b) planul al doilea este format din muşchiul flexor superficial al degetelor; c) planul al treilea este format din muşchiul flexor profund al degetelor, dispus medial şi muşchiul flexor lung al policelui, dispus lateral; d) planul al patrulea este format din muşchiul pătrat pronator.  Muşchiul rotund pronator este cel mai lateral muşchi al primului plan. Are originea prin două capete: capul humeral, pe epicondilul medial al humerusului şi capul ulnar pe procesul coronoid al ulnei. Cele două fascicule fuzionează formând corpul muscular ce se îndreaptă în jos şi lateral inserându-se pe faţa laterală a radiusului în porţiunea mijlocie. Nervul median trece printre cele două capete de origine ale muşchiului. Face mişcarea de pronaţie a mâinii şi este un flexor al antebraţului pe braţ. Inervaţia este dată de nervul median.  Muşchiul flexor radial al carpului are originea pe epicondilul medial al humerusului. Fasciculele se îndreaptă în jos şi în afară, converg către un tendon ce se inseră pe baza metacarpianului II. Tendonul lui participă, distal, la delimitarea şanţului pulsului, împreună cu tendonul brahioradialului. La acest nivel se poate palpa artera radială. Este un flexor al mîinii pe antebraţ şi slab flexor al antebraţului pe braţ. Duce mâna în afară (abductor) şi este şi pronator al antebraţului, când mâna este în extensie. Inervaţia este dată de nervul median.  Muşchiul palmar lung se întinde de la epicondilul medial al humerusului la aponevroza palmară. În 20% din cazuri lipseşte. Este un slab flexor al mâinii şi al antebraţului. Inervaţia este dată de nervul median.  Muşchiul flexor ulnar al carpului este muşchiul cel mai medial din primul plan. Are originea prin două capete: cel humeral pe epicondilul humeral medial şi capul ulnar pe olecran şi pe cele două treimi superioare ale marginii posterioare a ulnei. Printre cele două capete trece nervul ulnar. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se inseră pe osul pisiform. Muşchiul este satelit arterei ulnare şi nervului ulnar. Este flexor şi adductor al mâinii. Inervaţia o dă nervul ulnar.  Muşchiul flexor superficial al degetelor formează singurul planul al doilea. Inserţia proximală porneşte prin două capete: humero-ulnar, de la nivelul epicondilului medial humeral şi de pe procesul coronoid al ulnei, şi capătul radial, care se prinde pe marginea anterioară a radiusului în porţiunea proximală. Corpul muscular se continuă cu patru tendoane ce trec pe sub retinaculul flexorilor, ajung la palmă şi apoi la degetele II, III, IV, V. Fiecare tendon se împarte în două fascicule care se prin pe  feţele laterală, respectiv medială a falangei mijlocii a degetelor respective. Printre cele două fascicule trec tendoanele muşchiului flexor profund al degetelor. Muşchiul flectează falanga medie pe cea proximală, degetele pe mână, mâna pe antebraţ şi antebraţul pe braţ. Este un adductor al mâinii şi apropie degetele depărtate. Inervaţia provine din nervul median.  Muşchiul flexor profund al degetelor formează partea medială a stratului al treilea muscular. Are originea pe faţa anterioară a ulnei şi pe membrana interosoasă a antebraţului. Corpul muscular se continuă cu patru tendoane pentru degetele II-V. Fiecare tendon trece prin butoniera creată de tendonul muşchiului flexor superficial al degetelor şi se inseră pe falanga distală. La antebraţ muşchiul este acoperit de flexorul superficial al degetelor şi flexorul ulnar al carpului. Între cei doi muşchi şi flexorul profund trec nervul median, vasele şi nervul ulnar. Muşchiul este flexor al ultimilor două falange, al mâinii pe antebraţ şi adductor al mâinii. Porţiunea medială este inervată de nervul ulnar, iar cea laterală de nervul median.  Muşchiul flexor lung al policelui are originea pe faţa anterioară a radiusului şi pe membrana interosoasă. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce trece la gâtul mâinii sub retinaculul flexorilor, în canalul carpian şi se îndreaptă spre police unde se inseră pe falanga distală a acestuia. Muşchiul flectează falanga distală pe cea proximală, degetul pe metacarpian şi mâna pe antebraţ, determinând şi o uşoară abducţie a acesteia. Inervaţia este dată de nervul median.  Muşchiul pătrat pronator pleacă de pe faţa anterioară a ulnei, în porţiunea distală, fibrele merg transversal şi se inseră pe faţa anterioară a radiusului. Este un pronator al mâinii şi antebraţului, determină poziţia mîinii. Inervaţia provine din nervul median. 2. MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE Cuprinde opt muşchi dispuşi pe două planuri: a) planul superficial conţine patru muşchi dispuşi dinspre lateral spre medial astfel: muşchiul extensor al degetelor, muşchiul extensor al degetului mic, muşchiul extensor ulnar al carpului şi anconeu; b) planul profund reprezentat de patru muşchi dispuşi dinsre lateral spre medial astfel: muşchiul abductor lung al policelui, muşchiul extensor scurt al policelui, muşchiul extensor lung al policelui şi extensorul indexului.  Muşchiul extensor al degetelor este muşchiul cel mai lateral din stratul superficial. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se îndreaptă distal şi se împarte în patru tendoane pentru degetele II – V. Fiecare tendon trimite câte o expansiune fibroasă aponevrotică ce se prinde pe falanga medie a degetelor II – V, iar ramurile aponevrotice laterale pe falanga distală de la aceleaşi degete.  Este un extensor al falangei distale pe cea medie, al falangei medii pe falanga proximală, al degetelor pe metacarp şi al mâinii pe antebraţ. Este adductor al mâinii şi abductor al degetelor. Inervaţia provine din ramura profundă a radialului.  Muşchiul extensor al degetului mic are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce trece sub retinaculul extensorilor, printr-o culisă specială, merge de-a lungul metacarpului V şi se inseră pe ultimile două falange ale degetului mic. Muşchiul este un extensor al degetului mic şi al mâinii. Inervaţia este asigurată de ramura profundă a nervului radial.  Muşchiul extensor ulnar al carpului este situat medial faţă de precedentul. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului, prin capătul humeral şi pe marginea posterioară a ulnei, prin capătul ulnar. Tendonul trece prin şanţul epifizei distale a ulnei, între cap şi procesul stiloid şi se inseră pe baza metacarpului V. Muşchiul face extensia mâinii şi abducţia ei. Inervaţia provine din ramura profundă a radialului.  Muşchiul anconeu este un muşchi mic triunghiular situat în regiunea cotului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului, de unde fibrele musculare se îndreaptă oblic, distal şi medial inserându-se pe faţa posterioară a extremităţii superioare a ulnei. Muşchiul este un extensor al antebraţului. Inervaţia provine din nervul radial.  Muşchiul abductor lung al policelui este cel mai lateral şi mai puternic dintre muşchii planului profund. Are originea pe faţa posterioară a ulnei, radiusului şi a membranei interosoase, de unde se îndreaptă oblic în jos şi în afară, se continuă cu un tendon ce trece prin şanţul de pe faţa laterală a epifizei distale a radiusului şi împreună cu tendonul scurtului extensor al policelui se îndreaptă spre police unde se inseră pe baza primului metacarpian. Muşchiul este abductor al policelui şi al mâinii. Inervaţia este asigurată de nervul radial.  Muşchiul extensor scurt al policelui este situat medial de precedentul. Are originea pe faţa posterioară a ulnei, radiusului şi a membranei interosoase. Tendonul trece prin aceeaşi lojă osteofibroasă cu muşchiul abductor lung al policelui şi se inseră distal pe baza falangei proximale a policelui. Este un extensor şi abductor al policelui. Inervaţia este asigurată de nervul radial.  Muşchiul extensor lung al policelui este situat medial faţă de precedentul. Se prinde proximal pe membrana interoasoasă şi pe treimea mijlocie a feţei posterioare a ulnei. Tendonul terminal trece printr-un şanţ situat pe faţa posterioară a epifizei distale a radiusului, trece sub retinaculul extensorilor şi se îndreaptă distal spre police unde se inseră pe falanga distală a policelui. La gâtul mâinii, între tendoanele scurtului extensor şi lungului abductor al policelui, situate lateral, şi tendonul lungului extensor al policelui, situat medial, se delimitează tabachera anatomică. În fundul acesteia, pe planul osos se găsesc tendoanele extensorilor radiali ai carpului, tendoane care sunt intersectate de muşchii participanţi la delimitarea tabacherei, şi artera radială.  Muşchiul este un extensor şi abductor al policelui. Asupra policelui în abducţie are însă o acţiune de adducţie. Inervaţia provine din nervul radial.  Muşchiul extensor al indexului este muşchiul cel mai medial din grupul muşchilor profunzi. Are originea pe faţa posterioară a ulnei şi a membranei interosoase. Tendonul trece prin acelaşi canal osteofibros cu extensorul degetelor şi se alătură tendonului acestuia destinat degetului II. Muşchiul este extensor al indexului şi ajută la extensia mâinii. Inervaţia este asigurată de nervul radial. 3. MUŞCHII REGIUNII LATERALE Cuprinde patru muşchi aşezaţi în două planuri: superficial, format din muşchii brahioradial, lung extensor radial al carpului şi scurt extensor radial al carpului; şi un plan profund format din muşchiul supinator.  Muşchiul brahioradial este cel mai superficial şi cel mai puternic muşchi al grupului lateral. Inserţia proximală se face pe marginea laterală a humerusului, în porţiunea ei distală şi pe septul intermuscular al braţului. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se inseră pe procesul stiloid al radiusului. La braţ marginea anterioară formează cu muşchii biceps şi brahial şanţul bicipital lateral, prin care trec nervul radial şi artera recurentă radială. La antebraţ muşchiul este satelitul arterei radiale. Este un puternic flexor al antebraţului pe braţ. Când braţul este în pronaţie el devine supinator, iar când braţul este în supinaţie este pronator. Inervaţia provine din ramura superficială a nervului radial cu care muşchiul este în raport la antebraţ.  Muşchiul lung extensor radial al carpului are originea pe marginea laterală a humerusului, în porţiunea ei distală, deasupra epicondilului lateral şi se îndreaptă distal, fiind încrucişat de tendoanele lungului abductor, scurtului extensor şi lungului extensor al policelui. Se inseră pe baza celui de-al doilea metacarpian. Muşchiul este extensor şi abductor al mâinii, flectează antebraţul pe braţ şi contribuie la supinaţie. Inervaţia este dată de nervul radial.  Muşchiul scurt extensor radial al carpului ia naştere pe epicondilul lateral al humerusului, de unde merge paralel cu extensorul lung, trece prin acelaşi şanţ osos cu acesta la nivelul epifizei distale radiale şi se inseră pe baza celui de-al treilea metacarpian. Este un extensor şi abductor al mâinii, precum şi un flexor al antebraţului pe braţ. Inervaţia provine din nervul radial.  Muşchiul supinator este un muşchi scurt şi gros, situat profund faţă de muşchii precedenţi. Îşi are originea pe epifiza proximală a ulnei, sub incizura radială, de unde fibrele coboară înconjurând posterior treimea proximală a radiusului, pentru a se insera pe faţa laterală a acestuia. Este cel mai puternic supinator al antebraţului şi al mâinii. Inervaţia este asigurată de ramura profundă a nervului radial.  MUŞCHII MÂINII Mâna posedă un aparat muscular complex şi are muşchi numai pe faţa sa palmară şi în spaţiile interosoase. Pe faţa dorsală palmară se găsesc doar tendoanele muşchilor posteriori ai antebraţului. Muşchii mâinii sunt grupaţi în trei regiuni: 1. Muşchii eminenţei tenare (regiunea laterală) sunt în număr de patru, aşezaţi pe trei planuri: - planul I format de muşchiul scurt abductor al policelui - planul II format de muşchii opozant al policelui şi scurt flexor al policelui - planul III format de muşchiul adductor al policelui. 2. Muşchii eminenţei hipotenare (regiunea medială) sunt în număr de patru dispuşi tot pe trei planuri: - planul I ce conţine muşchiul palmar scurt - planul II format de muşchii flexor scurt al degetului mic şi abductorul degetului mic - planul III reprezentat de muşchiul opozant al degetului mic. 3. Muşchii regiunii palmare mijlocii sunt reprezentaţi de tendoanele muşchilor flexor superficial al degetelor; flexor profund al degetelor, de care se prin muşchii lombricali; şi de muşchii interosoşi palmari şi dorsali. Muşchii lombricali şi interosoşi flectează falanga proximală şi extinde falanga medie şi distală. Muşchii interosoşi palmari apropie degetele de axul mâinii, iar cei dorsali îndepărtează degetele de axul mâinii.