Tundra Arctică și Antarctică: Faună, Climă, și Vegetație PDF
Document Details

Uploaded by GaloreAmber6723
Tags
Summary
Documentul oferă o analiză detaliată a tundrei arctice și antarctice, explorând caracteristicile geografice, climatice, floristice și faunistice ale acestor ecosisteme. Sunt prezentate informații despre vegetația specifică, adaptările faunei la condițiile extreme și distribuția geografică a tundrelor.
Full Transcript
TUNDRA ARCTICĂ în ținuturile polare nordice ocupă circa 3 mil. km2 (Islanda, nordul Scandinaviei, Pen. Kola), Asia (nordul Siberiei, Pen. Kamceatka), nordul Canadei Tundra scandinavă Tundra siberiană...
TUNDRA ARCTICĂ în ținuturile polare nordice ocupă circa 3 mil. km2 (Islanda, nordul Scandinaviei, Pen. Kola), Asia (nordul Siberiei, Pen. Kamceatka), nordul Canadei Tundra scandinavă Tundra siberiană Tundra canadiană relief neuniform: locuri înalte (movile, nunatak-uri, spații montane) locuri depresionare unde se acumulează apa unde se formează mlaștini drenajul apei este slab, deoarece dezghețul din timpul verii se produce până la adâncimea de 1,5 m sub acest nivel solul rîmâne permanent înghețat împiedicând circulația apelor temperatura variază între 0oC-14oC luna iulie – 10oC luna ianuarie – (-40oC) verile sunt răcoroase și durează 3 luni/an (iunie-septembrie) vara se produce dezghețul care dă naștere fenomenelor de solifluxiune (alunecări superficiale) și crioturbație (formare de mlaștini de tip oligotrof) pp variază între 200 mm (în tundra siberiană) – 300 (400 mm) (în tundra europeană) stratul de zăpadă are grosimi mici, fiind spulberat de vânt vânturile bat aproape tot timpul anului (15-30 m/s) vegetația este formată din plante cu înălțimi mici, între 15-30 cm: tufișuri de sălcii, mesteceni, lande de ericacee, pajiști de graminee repartiția spațială a vegetației este determinată de gradul de umiditate a solului și de poziția latitudinală a tundrei TUNDRA ARCTICĂ Tundra cu arbuști și subarbuști dispusă la nord de pădurea de conifere cu soluri umede și impermeabile vegetația este formată din mesteceni pitici (Betula nana, Betula turtuosa), sălcii pitice (Salix arctica, Salix glauca), arini pitici (Alnus crispa, Alnus fruticosa) și ericacee (afin, merișor) Betula nana Salix arctica Alnus crispa Tundra higrofilă se caracterizează prin umiditate crescută și este specifică zonelor cu denivelări aici se formează suprafețe mlăștinoase vegetația este reprezentată de mușchiul Sphagnum care formează turba și de salcia și mesteacănul pitic Tundra mezofilă Sphagnum se formează pe soluri permeabile, bine drenate în zonele cu mai puțină umiditate, predomină anumite formațiuni ierboase (Poa abreviata, Carex rigida, Carex nardica) în zonele cu umiditate mai multă, predomină mușchii verzi (Dicranum elongatum, Polytrichum strictum) care formează tundra de eubriosa Dicranum elongatum Tundra secetoasă sau tundra alcătuită din licheni (lichenosa) relief calcaros și nisipos umiditate redusă cegetația este dominată de licheni: lichenul renului (Cladonia rangiferina, Cladonia gracilis, Cladonia alpestris), lichenul islandez (Cetraria islandica, Cetraria nivalis) importanță economică deosebită o are tundra cu Cladonia, deoarece pe baza acesteia se practică creșterea renilor strat cu ierburi și tufișuri (Hierochloa alpina, Carex rigida), tufișuri pitice (Dryas octopetala), mesteacănul pitic Cladonia rangiferina Cetraria islandica Cetraria nivalis Fauna tundrelor arctice mamifere adaptate condițiiolor climatice (blană deasă, penaj dens, strat de grăsime) în timpul iernii multe specii migrează spre sud în pădurile de taiga boul moscat (Ovibos moschatus) în nordul Canadei și Groenlanda, renul european (Rangifer tarandus), renul groenlandez (Rangifer groenlandicus), ursul alb (Thulassarctos maritimus), vulpea polară (Alopex lagopus), lupul de tundră (Canis lupus laniger), iepurele polar (Lepus timidus), lemingii (Lemmus), marmota cu capul negru (Marmota camtschatica) păsări care migrează spre regiunile meridionale: gâsca polară (Anser caerulescens) în Canada și Groenlanda, rața de ghețuri (Clangula hyemalis), șoimul călător (Falco peregrinus), ciuful zăpezilor (Nyctea nyctea), pescărușul de mare (Larus hiperboreus), potârnichea albă (Lagopus lagopus), potârnichea de tundră (Logopus mutus) reptilele lipsesc o mare răspândire o au insectele: muște și țânțari TUNDRA ANTARCTICĂ răspândită pe continentul Antarctida și pe insulele Falkland, Geogia de Sud, Kerguelen, Macquarie climat aspru în luna cea mai caldă (iunie) temperatura depășește puțin 0oC în luna cea mai rece (ianuarie) temperatura coboară până la -88oC pp sunt reduse (200-300 mm/an) vânturile sunt puternice care se transformă în furtuni violente vegetația este răspândită în continent doar în zona țărmurilor și este alcătuită din graminee (Poa annua), algă verde tericolă (Prassiola crispa), mușchi (Pogonatum alpinum, Tortula excelsa), licheni (Cladonia coccifera, Cladonia pyxidatus) Prassiola crispa Pogonatum alpinum Prassiola crispa Pogonatum alpinum in Ins. Kerguelen se întâlnesc graminee (Agrostis antarctica, Festuca erecta), licheni (Neuropogon), varza de Kerguelen (Pringlea antiscorbutica) bogată în vitamina C Pringlea antiscorbutica în Ins. Macquarie se dezvoltă plante sub formă de pernuțe (Acena selago), graminee (Festuca erecta, Poa annua, Poa foliosa) AUNA ANTARCTICĂ adaptată la condițiile aspre pinguini, petrelul uriaș, petrelul zăpezilor, albatroși, pescăruși