Anatomia Reproducerii Femele PDF

# GAMETOGENEZA FEMININA ### Caracteristicile foliculului tertiar: - Celulele foliculare alcătuiesc stratul granular. - Proliferează și apoi delareinează, formând în centru o cavitate numită antru folicular cu lichid foe (care conține hormoni). - Ovocitul e înconjurat de: - Spațiul perivitelin....

# GAMETOGENEZA FEMININA ### Caracteristicile foliculului tertiar: - Celulele foliculare alcătuiesc stratul granular. - Proliferează și apoi delareinează, formând în centru o cavitate numită antru folicular cu lichid foe (care conține hormoni). - Ovocitul e înconjurat de: - Spațiul perivitelin. - Neb. pellucida (mucopolizaharidică). - Corona radiata. - Cure Oof spre periferie. - La ext: neb Koll., teaca int (hormonala), teacaext (vasc.). ### Evoluția foliculului: - Evol. folic: primord → primar → exolutiv secundar → tertiar. - Foliculul se rupe la ovulație: ovocitul IⅡ cu zona pellucida, coreana, lichid, cure, coforus. ## Ciclurile ovarului: - În ovar sunt neai multe cicluri simultane care participă la evoluția ciclică a ovarului: - C. folicular: primordial → albicans. - C. ovogenetic: ovocitul primar sau II secundar (în profaza I) → profaza I (intra în meazaⅡ) ### Câteva detalii: - Când ajunge în metafaza este ovul (expulzat). - Când se întâlnește cu spermatozoidul (în 1/3 ext a trompepei) se termină mejoza II (dupa ce sp. a pătruns in citoplasnea); - Se elimină al doilea gl. polar in trorupa; celula rezultată se nunește ovul (fecundatia nu s-a ternunat încă). - Abia când se unesc cei 2 nuclei =) a nova celula: zIGOΤ, care incedicat intra în diviziune neitotică. - Celula-ou (ovulul) = cea cu care se termină ovogeneza. - Zigotul = celula cu care începe ontogeneza. ## Ciclul hormonal: - Ciclu uterin (în afara ovarului). - Ciclul mucoasei vaginale. - Ciclul afectivitătii. - Feruereeee sunt mai bune în jurul ovulatiei; disponibilitatea și plorința sexuală creste periovulator. - Vs sindromul prereenstrual => doarenele sunt ciccotimice (@tirve" = afectiune) - Cicle feroneonal: - Feroneonii = transmitātori hofpuenali neoleculari secretati in uneori → subst. volatile/prin prele - Cele hidrosol. - Cele liposolubile. ### Foliculul terțiar: - Foliculul tertiar proeneună pe suprafața ovarului, având un aspect chistica cu un diam de 1,5 cre (în ziua 14). - Foliculul ridică o proeminentă (STIGMA) pe supraf. avarului (alba in centre, rosie la periferie). - În ziua 14 => reperea foliculului & PONTA foliculară, prin care are loc ovulatia. ### Ovulația: - Controlată de SNC, zona hipotalareo-linebică, axul hipotalario-hipofizar şi integritatea hormonală (cu cickel hormonal). ## Ovulația: - Pt o bună ovulație trebuie să se respecte ritnevel nictemeral (influentat de ex de călătoriile peste fusuri orare)→ se dereglează ovulatia (+ din diete stricte) - În 1/3 ext a tronepei, ovocitul il este fecundabie 12h. ### Factori de selectie a sperneator. in caille genitale feminine : - Sperreato201z1 cu: - Cap eare, coadă reica (ginospermaii) →→→reai reobili in medice ușor acid. - Cap reic, coadă mare (androsperniii) => favorizati de medice alcalın. ### Fluidele utero-vaginale sunt: - Alcaline. - în ziua 14. - Acide. - în zilele 13 si 15. ## Ciclul menstrual: - Ciclul menstrual (și celelalte ) au 28 zile. Numărarea se face din prima zi de sângerare de atunci se lau anticonceptionalele. - În ziua ovulaţiei, tenup rectală creste de la 36 19 34°C. - Ca un atavism, SUB IMPERILL emotiilor sexuale, ovulatia poate avea loc oricând. - Pt a creste sansa de a face bareti sex in ziua 14 (când 1 tenep rect.) fete în ziua 13/15. ## Mucusul din colul uterin: - Mucusul din colul uterin are chemotactism pozitiv pt spermatozoiai (Ti atrage) și poate distruge (aglutina) sperm. lenti + Stoca pe cei buni. ## Reotaxia: - Nu eai speriile f. mobile pot urca prin tronipe, contra batari cililor. - Factori care favorizează urcarea sperne. => prostaglandine stimulate. miscarile de suctiune ale trompelor. ## Capacitatia spermii: - În drumul prin calle gen fene, sper. pierd glicoproteinele de pe rub. - Schimburi de Oa si nutrienti mai intense => (e creste viteza. ## Reacția acrozomalā: - Veziculele acrozomate se sparg → eliberează enzince care favorizează trecerea prin struct. periovulare (C.R; 2.P). - Ex: 20nalizina (2.P); acrozina; hialuronidaza. # HORMONUL ANTI MULLERIAN (HAM) - Intrauterin, la bareti, cel. Sertoli produc HAM inhiba formatea canalului Huller (primordicul cailor genitale feminine); fatul feminin nu secreta HAM. - La fete, la pubertate în fiecare lună un folicul intră în evolutie celulele sale foliculare secreta HAM. - HAM blochează recrutarea altor foliculi pt. a intra in evolutie. ## Rezerva foliculară: - În practice. HAM este folosit pt aprecierea rezervei folie. - Val. nomeale (mari) există => rezerva foliculara. - Val. nüci / absente => rezerva fol. se consume rapid deoarece toti foliculii rămaşi intra in evolutie. # FECUNDATIA: - Fuziunea gameților. - Scop: orefacerea garniturii diplade - Setul de cromozoni. - Transmiterea caracterelor. - Nucleii gametilor se unesc (pronucleul & cu pron.) - Refac nr de crone. ### Sperneatozoidul: - Sperneatozoidul depaseste coronar, şi zona p. cu proteinaze (acrozină şi zonalizina). - Când ajunge in sp. perivitelin, ovocitul produce inhibitori de proteinaze => Trepiedica restul spermatoz01zilor să depăsească bariera; Trepiedica poliploidra. - Reacţia ZONALĂ. ### Spermatoz01du/: - Patrunde tangential prin mb. ovocitului (nuclece + piesă int.) - De la inceputul fecundaţiei până la fuzionarea nucleilor trec 30h => celula-ou / zigotul. # TROFOBLAST - Ruicromerele periferice var forma un strat nuneit TROFOBLAST. - Necroneerele neugrează către un poe→ BUTON EMBRIONAR. ## Dezvoltarea trofoblastului - După ce s-a organizat, în ziua y? morula patrunde in maccasa uterină de pe peretele ant. sau post. al uterukui = NiDATIE. - Patrunderea (uincuibare") conceptusului in mucoasa uterince, cu butonul enebrionar mainte. - Nidatia (2.4) este varcată de prezenţa unei neici henvoragii = falsa menstruatie de 2110 a 7-a. - To reare. contactului cu mucoasa uterinà, TROFOBLASTUC se diferentiaza τη 2 straturi: ### Cele două straturi ale trofoblastului: - 1) La interior → CITOTROFOBLASTUC - 2) La ext → SINCITIOTROFOBLASTαι - Strat proliferativ - Asıncaţie" = masă celulară fără limite → trinite prelungiri in mucoasà. # ABATERI DE LA FEC. NORME. - Superfetația: un ovocit fecundat intra o luna, deși gravida, femeia mai are, peste 2 luni, 1-2 ovulati → 2-3 gemeni ece interval de 1-2 luni între ei. - Superfecund: in cursul aceleiaşi luni, femeia poate să aibă 1-2 fe ovulatii pot rezulta mai multi copii, frecare ovocit poate să fie fecundat de alt spermatozoid. - Gemenii univitelini (avitelus" celule tinere") → zigotul se Triparte in 2 blastomere; Separate total = 2 copii => gerueni identici, o placenta. - Gemenii bivitelini → au fost fecundați 2 ovociți => 2 placente → gemeni neidentici. # SEGMENTAREA Oului: - Zigotul se treparte in 2 blastonuere, apoi fiecare in 2. - τη ζικα α 4-0: 8-12 blastoneere → se gaseste la niv. ostiilor uterine. - 21405 : cade in uter (Care nuelle blastomere) si s.n. MORULA (cu zona pélucida). - Ziva 7: nidația/ineplantarea. ## Nidatie anormalā: - Placenta previa (@previa" = sarnuanā) (in cokel uterin) deasupra risc f. mare de heneoragie la nastere. - Sarcină extrauterinä: - Tubara. - Abdornunala/pelvina - Intramuralə in peretele uterin, la niv. orip. int.al troneper. - Placenta cretată risc mare de hemoragie, oprită doar prin rezectia uterulus. # DECIDUALIZAREA MUC. UTERINE: - După nidaţie, mucoasa uterină are se moarcă cu glucide şi Cipide, se hipervascularizeaza ⇒ devine DECIDUA. ### Cele două straturi ale deciduei: - Decidua capsulară între blastocist și cau. uterina. - Decidua bazala intre bl. şi miometru = d. vera - restul muc. uterine. - Mucoasa colului uterin Nu se decidualizeaza, glandele sale produc un mucus gros, care formuează pe timpul sarcinii a dopul de "mucus". # SĂPTĂMÂNA A 2-A de sarcină - Formarea discului diderneic: - Sincitiotrofoblast. - Citotrofoblast. - Ectoblast (dorsal / apical) → сее. cilindrice. - Endoblast (ventral) cel. patrate. - Din butonul enebrion, cel. se aranjeaza pe 2 rânduri, formind dorsal ectobi. şi ventral endobiastu/. - Blastocel prezent. - La ext: citotrofobi și Sincitrotrofobi. - Forne, cavitatii aneniotice AMNIOTICE: - Anenioblaste. - Joncţiune arinioectoblastica. ### Formarea cavității amniotce: - În partea dorsală a conceptusului, cel. citotrof. proeiferează intens şi delareinează apoi, forneand car. aneniotică. - Tapetată de anınioblaste. - Stabilesc jonctuni areniceatoblastice ce vor deveni inel anebilical. ## Formarea veziculei viteline primitive - Blastocelul va fi delineitat de nuenebrana Heuser (prin diferentiere (ocalà). - Intre aceasta și endoblast, spatial se nunveşte vezic. viteline prinitiva → menebrana Heuser ## Formarea veziculei viteline definitive: - Endobiastu/ proliferează și delareinează => VVD. - Mb Heuser dispare. # Form. mezodermului extraembrionar: - Stratul intern al catotrofobl. proliferează intens până delareineaza, generand a cau. nuneita celomul extraembrionar. - Prim prezenta sa, Treparte neezenhineel in 3 segre: - Ne. splahnopleural spre vezica vitelinā. - M. somatopleural spre periferie. - Pedicul de fixație (im partea opusa) Placentp. ## Forne. placii procordale: - Ea una dintre extrem discului didernuc, ecto şi endoblastul adera f. strâns, forneând placa procordala. - Extr Foru indica pozitia extreneitatii cefalice. # EV. TROFOBLASTULUI: - Stadiul lacunar: - Sincitiotrof. proliferează până când delavinează 2) spații nuneite lacune dilatate. - In mucoasa uterină, vasele vecine sunt congestionate (dilatate). ### Etapa trabeculară: - Sincitiotrof continua să prolifereze formând trabecule; delaminea20 formand lacune în trabecule. - In mucoasa uterină, vasele sunt helicine (spiralate). ## Formarea vilozitaților coriale: - Form. vilozitatilor coriale primare (trabecule) "u corion" = totalitatea vilozitātilor. - Viloz, au un ax citotrofoblastic. - Form. vilozităților coriale secundare: - Viloz. are in ax şi oitotrofoblast şi mezenchine. - Mezenhimul este singurul capabil sa facă vase (angiogeneza). - Form. vilozitatilor tertiare: - Prin angiogeneza locală. - In ax sunt toate straturile. - Mezen himul a format vase, care patrund in lacune. - Arterele helicine se deschid in lacune. - Se stabileşte o schita de circulatie placentara. - Totalitatea vilozitaților coriale formează CORIONUL. - La sfârşitul primei luni, conceptusul e înconjurat de corion. ## Corionul: - LeVe = neted; - FRONDOSUM = exuberant. ### Două zone ale corionului; - Corionul, in dreptul deciduei capsulare pierde vilog și S. n. LEVE (neted). - În partea opusă, unde se va forma placenta, este exuberant şi S.n. FRONDOSUM. # SĂPTĂMÂNA A 3-A de sarcină: - Perioada gastrelatiei (discul devine din diderneic, tridernec). - Neezoderne cardiogen → placa procordala. - Nodulul primitiv. - Pe feta dorsală, în 1/2 interioară, apare pe linia mediană o invaginare ectoblastică nuneita LINIE PRIMITIVĀ. Aceasta începe ia πιν. nodalului si fosetei princitive și se terreina la πιν. neb. cloacale. - Venebrana cloacală. - Spre ant: nee20derne cardiogen, placa procordala. # FORMAREA MEZOBLASTULUI: - La niv. şantukei prinestev, cel. ectablastice proliferează și pătrund intre cele 2 folte enebrionare in toate sensuriee, forneand a 3-a foita: mezoblastul. - O parte dintre celulele neezoblastului reigrează în neasa discală, formând un tip de celule nuneite reezentire enebrionat. - Sunt celule pluripotente ce vor genera tes. conj. și vasele din struct. organelor pline. ## Organele pline sunt formate din: - Mezenhire: scheletul conjunctivo-vascular care pastreaza capacitati pluripotente. - Parenhire: grupul de celule nobile, definitorii; cel. hepatice, pancreatice, splenice. # FORMAREA NOTOCORDULUI: - Sectiune sag: - PR. - Ant. - PR. - CV. - ectabl. - mea. - endobl. - CV. - Proces notocordal: - De la niv. nodulukui primitiv, creste oblic (spre ant și inf) un cordon celular plin denuncit prroces notocordal. - Acesta proliferează până când delaneunează și formează temporar canalul neurenteric (leagă car. vitelină de cav. aneniotica). - În final, pereții canalului prolif, luneenul canalului dispare ⇒ ransâne un cordon plin care răneane captiv in mezoderme pe linia neediană și S.n. NOTOCORD. - Din acesta raneâne după naştere nuneai nudeul pulpos al discurilor intervertebrale. # Notocordul: - Reprezintă axul central de simetrie fatá de care se dezvoltă simetric cele 2 jumātāti ale corpului. # FORMAREA CANALULUI ALANTOIDIAN = alantolda (anexā embrionară) - Sectiune sagitala: - Ant. - VVDV. - CA. - Alantoida reprez. un pintene de clivaj in mezenhiruel pediculekei de fixatie. - La reareifere inferioare, reprezintă un loc de aconuulare al produsilor de excretie. - Vase + hematii - La one, din pereții săi se forneează angioblaste, sr - Vârful va fornia un cordon fibros = URACHA care se găsește pe linia neediană, pe fata post a peretelui abdominal subonebilical, intre vârful vezicii arinale şi ohebilic. # FORMAREA TUBULUI NEURA: - Sect. transvers: - D. - CA. - notocord - CV. - Notocordul trimite proteoglicani spre ectoblastul de deasupra sa, iar ectobl. proliferează, formând placa neurală. - De a parte şi de alta, la rearginile placii neurale, se formează jonctiuni neuro-ectoblastice care vor deveni creste neurale. - Plică neurala. - Sant neural. - Creasta neurala. ### Formarea tubului neural: - Celulele plăcii neurale proliferează și placa se adânceste pe einia neediană, forneând şanţul neural. Acesta este delineitat de plicile neurale, care au la margine jonctiunile. - Plicile se unesc => se închide canalul neural. - Are un orificice numit NEUROPOR anterior si unul nuneit neuropor postenor, care se vor închide. - Crestele neurale se desprind din marginile placii. - Celulele lor negreaza in tot corpul enebrionar, forneand derivate de creste neurale: - Mugurii fetei - Dentina dinților - Plexurile din pereţii tubului digestiv. # APARITIA SOMITELOR: - La inceputul săpt. a 3-a, mesodermul se sistematizează și se împarte in: - PA - mezoderm paraaxial (din care se formeaza somitele). - INT - mezoderne intermediar (nefrotoamele) - LAT (pre lat) - mesoderm (ateral ( somatopleura și splahnopleura intraembrionare). ## Sistematizarea mesodermulei: - Pleurele. - Nefrotoame. - Sonerte. - Somitele (40-44 segmente) apar câte 3 pe zi; în centrul lor se formează o cavitate nuneita MIOCEL. - Vor forma muşchii trunchiului + dermul. ## Fiecare metamer: - Fiecarei un metamer al corpului va fi format dintr-un neuromer, un miomer, un visceromer şi un dermatomer (toate având acelasi nunmar). ### Metamer: - Metamerele nu rămân perfect paralele și simetrice deoarece regiunile corpului cresc diferit. - Organul dintr-un anumit metamer pierde leg. aparenta cu metamerul. - Durerea este raportatā de pacient in dermatomerul (situat la distanta de organ) cu acelaşi numar (din metamerul coresp.) # FORMAREA SÂNGELUI ŞI A AP. CIRCULATOR: - Din cel mezenhireale pluripotente apar cordoane de angioblaste (neai întâi în neez. extraeneb și apoi în re.eneb). - Cordoanele prolif => delane. și capătă lunien. - Cel. nearginale devin cel. endoteliale. - Unele cad τη Cureen și devin cel. heneatoforre. ### Formarea sistemului circulator: - In nezodernuel cardiogen, doi tubi endocardici se unesc şi forneează tubul cardiac prinutiv. Acesta se pune in leg cu vasele intra şi extraenebrionare și Incepe sa pulseze in ziua 21 (primul aparat care intră în funcţiune). # FORMAREA CELOMULUI INTRAEMBRIONAR - In mezodernuel (ateral, mtre cele 2 pleure, apare un şan't care se adânceşte. - Forneează C.I (in final va avea forma de u" rasturnat). # PERIOADA FETALĂ ȘI ANEXE FETALE - P. fetala: sāpt 9 → nastere. - Perioada în care se face prima ecografie de morfologie fetalà. - Nu apar organe noi; toate s-ace dezvoltat şi doar cresc. ## Detalii despre sarcina: - În luna a 3-а : fatul are 5-7 спе. - La nastere : 50 cne și 3,250 kg. ## Stabilirea datei nasterii: - Data ultimei menstre + 10 zile + 9 luni. - Vârsta se neai poate aprecia aplicand algoritnei la: - Diametrul discului embrionar. - Diametrul antero- post al craniului (max 10,5 cne la nastere). - Primiparele simt primele mişcări ale copilului la 4 luni jumate (máme noi). - Diametrul craniului în luna a 3-a: 1/2 din corp. - La nou-nascut: 1/8 din corp. - De la 24 sapt (Sf. lunii 7) începe să se producă surfactant = > tine alveolele deschise → copilul poate să se nască de la 26 sapt. ### Câteva detalii despre nou-născut: - După luna 5 → copilul este acoperit de a subst. alb-galbuie cazeoasă (brânzoasă) : VERNIX CASEOZA. - Cu multe lipide, rol nutritiv pt copil + protectiv (trebule pastrat) = as-a născut norocos pt că avea caita in capa. - VERNIXUC ränmâne atasat prin fire de par rare și lungi care fant se numesc LANUGO => fixează caita pe spatele copilului. # ANEXE FETALE - Struct. care nu fac parte din corpul fetal, dar participā la creşterea și dezvoltarea lui. - Vezicula aneniotica. - Vezicula vitelinā (yolk sack). - Alan olda. - Cordonul ombilical. - Placenta. ## VEZICA AMNIOTICA: - Se formează prin delaminare între cel. citotrofobi. si ectoblast. - La joncțiunea cu ectoblastul joncţiuni arunivectoblastice; prin cudare transversală, jonctiunile ajung ventral si formează inelul onebilical - Strânge τη aria sa elementele cordonului onebilical. ## PLACENTA: - Areniosul - Vezică - Reenebrană aneniotică după ce este acoperită de neerenhire extraerebrionar - Va forma vilog. coriale, se inseră pe arenios FRONDOSUM ŞI LEVE. ### Detalii despre arenios: - Se inserà pe inelul ombilical. - Tapetăză cordonul onebilical. - Tapetăză placenta (acestea 2 se vad prin transp. aneniosului dar nu vin in contact cu lichidul aruniotic). - Tapetăză cea mai neare parte a cav. uterine, având la col a dispozitie specială deoarece aici se forneează Traintea nasterii apunga apelor". - Se rupe mainte de nastere, punga apelor = menebrana aneniotică. - Prolabează prin colul uterin până în vagină, unde poate fi palpata. - Când se rupe punga apelor, fluxul de lichid aneniotic antrenează coborârea reobilukui fetal, antrenant nasterea declanşând. ## Lichidul amniotic: - In prinea perioadă a sarcinii, lichidul este produs de mamā; serul din mucoasa uterină difuzează în neezodermicel extraerebr şi de aici în cau. aneniotica. - Lichid amniotic = 99% apa + proteine, glucide, lipide, vitamine, saruri, pigreenti + celule descuariate (pe prezenţa lor se bazează aneniocenteza). ### Recoltarea lichidului amniotic: - Recoltarea lichidului prin punctie; pt. evaluare genetică + a neatur itaţii fatului in ultimele 10 sapt + sex. ## Detalii despre lichidul amniotic: - În a doua parte a sarcinii, lichidul aneniotic provine din: - Urină - Fecale & fatului - Plămâni - Rol: imunologic ### Rolurile lichidului amniotic: - Protectie neecanică pt şocuri mici şi mijlocii. - Protectie Tripotriva contactului microbian (din coll placenta. - Protejează cordonul onebilical de compresia corpului fetal pe peretele uterin. - Diferentierea şi maturarea organelor digestive, urinare şi respiratorii. ## Detalii despre lichidul amniotic: - Mentinerea lichidulcei anen. dpdv filogenetic este pt a favoriza trecerea de la viata acvatica la viata terestrā. - În ultima perioada a sarcinii, REFLEXUL DE APNEE (nu respira) in faringe, baza lınıbii şi valul palatin se fixează pe o plică faringranā (plica PASSAVANT), reflex prezent la fat mereu; Trepiedică cumplerea excesivă cu lichid anen. a plāneânilor. - Această fixare blochează comunicarea dintre nas şi faringe. - Lich anen: 1-2L (cant. normala). - Cert anormal: 10-12L == HIDRAMNIOS. - Frec că există anencefalie / stenoza digestivā, turn-overcul lichidului este de 3 ore (înghiţit + cacat) - POLIGAMNIOS: 300-400mm → când nu se formează hipofiza. # VEZIC. VITELINĀ: - Apare între 5-12 sapt. - Diametru: Sine. - Apare prin delam cel. endobl. - Rol: transferul subst. nutritive de la trofobl la embr. - VV coneunică prin canalul vitelin cu intestinul primitiv. - VV dispare dupa 3 luni. - Se gaseste ca element intre struct. pediculului ombilical. - Raneâne ca un neic nodul fibros lângă cordon, la insertia lui pe placenta (rămâne). - Din canalul vitelin poate persista uneori un diverticul (dians. 1-2 cne, lung 2-10cmm) : DIVERTICULUL MECKEL (grosinee). ### Detalii despre diverticulul Meckel: - Inflamatra lui S.n. Meckelita şi seaniānā cu manif. apendicitei acute, putând crea Confuzii de diagnostic. - Se gaseste pe ileonvel terminal, la 80ce7 distal de сес → se verifică la operatie de apendicită prin palpare (poate fi și el inflamat / se va inflama). # CORDONUL OMBILICAL: - Format din 2 artere utert ombilicale + vena onebilicate cuprinse in GELATINA WARTHON. - Mentine deschise vasele (anticonepresie). ## Cordonul ombilical: - Lungime normală: 60 спе. - Mai lung de 1-2m == riscul CIRCULARELOR DE CORDONN. - Fatul trece prinansa cordonului şi se formează circularede cordon: - Pe membre. - Pe trunchi (In eşarfa.) - La baza gâtului. - Cu cât apar neai devrence = > risc mai mare de an eputari de menibre/ moarte. - Poate face noduri: - False (mase conjunct). - Adevărate. - Dacă se strang rezultă moartea fatului. ### Arterele ombilicale: - Arterele onebilicale pleacă din arterele iliace interne și formează pe fata post. a peretelui abd. ant lig (ptrate) ombilicale toderate mediale, se termină la inelul oneb. - Rānân dupa nastere obliterate cu arterele partial. - Au cant 7 de fibre elastice si musc = > un endoteliu spiralat. - Duc la inchiderea lor rapidă şi eficientă. ### Venele ombilicale: - Venele omb aduc sânge oxigenat la fat. - Din v. oneb stänga = > lig. rotund al ficatului (persistă după nastere). - Cine persistă după n? (4). - Uneori poate fi scurt (30-40cm) (la nastere) = > riscant => se poate smulge de pe placenta provocând o hemoragie ruajorā pt ruania. - V. omb. dreaptă dispare. # PLACENTA: - Relatia dintre neania şi conceptus trece prin etape: - Et histiotrofa → nutriţia conceptusului se face prin difuziune. - Et. hemotrofa → sângele ajunge in lacunele vilozităţilor coriale. - Et. placentara → nutritie hemo-corială (sângele matern vine în contact cu corionul fetal). ## Evolutua invel. fetală: - Rub. amniotică fuzionează cu corionul vilos => se formeaza membrana corio - amniotică, iar celomul extraembrionar dispare. - Mb. Corio- amniotică fuzionează cu decidua capsulară. - Gm sapt 22 dispare. - Deoarece lipseste suportul vascular = > dispare cavitatea uteriná. - Mb C-A fuzionează cu decidua vera. - In dreptul colului, gl neucoase nu I decidualizare, iar cervicale produc un dop de mucus care izolează și protejeaza cavitatea; se elimina Trainte de nastere. ## Placenta previa: - Abia după săpt. 22 putere declara placenta previa (când se resorb vilozităţile). - Pviilozitățile pot da aspectul de placenta previa la niv. colului. ### Deficienta de ineplantare: - Conc. se poate implanta in peretele uterin => placenta cretata → nu poate fi scoasă decât prin histerectomie; altfel se riscă o heneoragie cataclisreica. - Lacuna placentară = unitatea morfofuncțională a placentei. ### Lacuna placentară: - Delimitată de: - 2 vilozităţi cranepon care o fixează de peretele uterin. - La interior este captusită de: - Sincitiotrof. degenerat fibrinoid. - Coaja citotrofoblastică. - Decidua vera. - Miometru. - Toate aceste straturi sunt strābātute de o venā și o arteră maternā. - Lacuna este plină cu sânge matern. - În lacună pluteste o vilozitate tertiaro. - Are in ax a ramură din artera ombilicală care aduce sânge neoxigenat si Se capilarizează în axul vilozitar (sangele). - La niv. capilarelor se fac schimburile cu s.matern. - Din reteaua capilară se forme. o ranmurā de venă ombilicală care transp. sânge oxigenat. ## Bariera hemo-alveolara - Bariera hemo-alveolara