Disparități Salariale: Factori de Influență - 2022 - Raport PDF

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorii ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Lavinia Elena BĂLTEANU - Director Direcţia de Calcul a Indicatorilor privind Populaţia şi Migraţia Externă Autori...

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorii ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Lavinia Elena BĂLTEANU - Director Direcţia de Calcul a Indicatorilor privind Populaţia şi Migraţia Externă Autori: Mihaela ANGHEL - Şef Serviciu Doru-Alin COTÎRŢĂ - Expert Cristina-Maria BURAVIC - Expert Diana Elena POPESCU - Consilier Andreea-Irina RĂCĂŞANU - Consilier Cristina-Andreea MĂNESCU - Expert Direcţia de Calcul a Indicatorilor privind Populaţia şi Migraţia Externă Serviciul Statistica Salariilor şi Educaţiei Dezvoltare aplicaţie IT: Claudia MAŞALA - Expert Direcţia de Proiectare şi Întreţinere a Aplicaţiilor IT Serviciul de Dezvoltare şi Întreţinere Aplicaţii Web şi Chestionare Electronice Redactare şi tehnoredactare: Mihaela ANGHEL - Şef Serviciu Doru-Alin COTÎRŢĂ - Expert Cristina-Maria BURAVIC - Expert Direcţia de Calcul a Indicatorilor privind Populaţia şi Migraţia Externă Serviciul Statistica Salariilor şi Educaţiei Pre-press şi tipărire: Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice Coordonatori: Radu-Mugur OPREA - Director General Vitty-Cristian CHIRAN - Director Publicaţia electronică pe CD-rom: Claudia URUC - Expert Institutul Naţional de Statistică Pre-press: B-dul Libertăţii 16, sect. 5, Bucureşti Laurenţiu MUNTEANU - Consilier Telefon: 0213181871; 0213177770 F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5 Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier e-mail: [email protected] http:// www.insse.ro INS 2024 Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică. Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau justificativ, Vă rugăm în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei. RECICLAŢI Tiraj: 10 Tipărit la Editura Institutului Naţional de Statistică  DISPARITĂŢI SALARIALE: FACTORI DE INFLUENŢĂ - ANUL 2022 Informaţiile prezentate în această publicaţie au fost obţinute prin Ancheta structurii câştigurilor salariale, desfăşurată în întreprinderi, pentru luna Octombrie şi anul 2022 ca perioade de referinţă. Această cercetare statistică se realizează o dată la patru ani. - 2024 -  CUPRINS I METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI 5 1. Obiectivele anchetei 7 2. Sfera de cuprindere 7 3. Unitatea de observare 7 4. Periodicitate şi perioadă de referinţă 7 5. Perioada şi metoda de înregistrare 8 6. Eşantionul anchetei 8 6.1. Planul de sondaj 8 6.2. Baza de sondaj 9 6.3. Unitatea de selecţie 9 6.4. Variabilele de stratificare 9 6.5. Mărimea şi alocarea eşantionului 9 6.6. Extragerea eşantionului 10 6.7. Extinderea rezultatelor 10 7. Concepte şi definiţii 11 7.1. Indicatori primari, colectaţi 11 7.2. Indicatori derivaţi 16 8. Clasificări utilizate 17 II REZULTATELE ANCHETEI 19 Sinteză 21 1. NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR ŞI TIMPUL DE LUCRU 23 1.1. Numărul mediu al salariaţilor 23 1.2. Timpul de lucru 31 2. CÂŞTIGUL SALARIAL - FACTORI DE INFLUENŢĂ 32 2.1. Genul 32 2.2. Vârsta 36 2.3. Nivelul de educaţie 37 2.4. Vechimea în întreprindere 40 2.5. Forma de proprietate şi forma juridică a întreprinderii 41 2.6. Clasa de mărime a întreprinderii 42 2.7. Ocupaţia 44 2.8. Activitatea economică 47 3. INEGALITĂŢI ÎN DISTRIBUŢIA CÂŞTIGURILOR SALARIALE 52 4. STRUCTURA CÂŞTIGURILOR SALARIALE 58 III TABELE CU REZULTATE - conţinute în Excel pe CD 1. Numărul mediu al salariaţilor în luna Octombrie 2022 2. Câştigul salarial mediu brut orar în luna Octombrie 2022 3. Câştigul salarial mediu net orar în luna Octombrie 2022 4. Câştigul salarial mediu brut în luna Octombrie 2022 5. Câştigul salarial mediu net în luna Octombrie 2022 6. Câştigul salarial mediu brut în anul 2022 7. Durata normală de lucru în luna Octombrie 2022 8. Numărul mediu de ore remunerate în luna Octombrie 2022 I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - 1. Obiectivele anchetei Obiectivul principal al anchetei l-a constituit asigurarea de informaţii cu privire la numărul mediu de salariaţi, câştigurile salariale medii orare, lunare şi anuale, timpul de lucru. Indicatorii obţinuţi din anchetă sunt disponibili în diferite forme de agregare, după caracteristici demo-socio-economice: sexe, grupe de vârstă, activităţi economice, clase de mărime ale întreprinderilor, forme de proprietate, forme juridice, grupe majore de ocupaţii, niveluri de educaţie, vechime în întreprindere, durată şi tipuri ale programului de lucru. Proiectarea instrumentarului anchetei s-a realizat în conformitate cu recomandările şi standardele Uniunii Europene prevăzute în Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr.530/1999 privind statisticile structurii câştigului şi costului forţei de muncă şi Regulamentul Comisiei Europene nr.1738/2005 de amendare a Regulamentului Comisiei Europene nr.1916/2000 cu privire la definiţiile şi formatul de transmitere a datelor referitoare la structura câştigurilor salariale. Astfel, ancheta pune la dispoziţia utilizatorilor, într-o manieră coerentă, date esenţiale asupra câştigurilor salariale medii orare, lunare şi anuale, cu numeroase posibilităţi de corelare şi structurare după caracteristici demo-socio-economice diverse, în condiţii de comparabilitate la nivel european. Organizarea şi derularea anchetei se realizează la fiecare patru ani, cu scopul de a dezvolta şi completa sistemul naţional statistic cu informaţii necesare pentru elaborarea de strategii şi politici în domeniul salarizării, precum şi pentru a asigura comparabilitatea cu indicatorii statistici furnizaţi de toate statele Uniunii Europene. 2. Sfera de cuprindere Activităţi economice S-au inclus în cercetare unităţile cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate şi forma juridică, care activează într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale (CAEN Rev.2), corespunzătoare diviziunilor 01-96 (cu excepţia unităţilor ce aparţin forţelor armate şi asimilate). Mărimea întreprinderii Ancheta s-a adresat întreprinderilor cu 10 sau mai mulţi salariaţi. În proiectarea eşantionului s-a ţinut cont de necesitatea asigurării reprezentativităţii datelor pe cinci clase de mărime ale întreprinderilor în funcţie de numărul de angajaţi: 10 - 49 salariaţi, 50 - 249 salariaţi, 250 - 499 salariaţi, 500 - 999 salariaţi,1000 salariaţi şi peste. Profil teritorial Obiectul anchetei l-au constituit întreprinderile cu personalitate juridică, cu 10 salariaţi şi peste, selectate din întreaga ţară, din toate judeţele, atât din mediul urban cât şi din cel rural. Centralizarea datelor s-a realizat după activitatea principală a unităţii, iar gradul de reprezentativitate al rezultatelor anchetei este asigurat la nivel de total ţară. Categorii de angajaţi Informaţiile colectate prin anchetă se referă la categoria salariaţilor. Se consideră salariaţi, persoanele angajate în baza unui contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată, indiferent de tipul programului de lucru (complet sau parţial). Nu sunt cuprinse forţele armate şi personalul asimilat (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații etc.). 3. Unitatea de observare Unitatea de observare şi de selecţie a constituit-o întreprinderea cu personalitate juridică, definită conform regulilor comunitare pentru statistica întreprinderilor ca fiind „cea mai mică combinaţie de unităţi legale, care constituie o unitate organizaţională de producere de bunuri sau de prestări servicii şi care are puterea de decizie asupra modului de procurare a resurselor şi de utilizare a acestora". 4. Periodicitate şi perioadă de referinţă Pentru a se asigura colectarea de informaţii fiabile şi în măsură să realizeze o caracterizare cât mai completă a structurii câştigurilor salariale, dar şi pentru a se furniza date statistice comparabile din 7  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - punct de vedere metodologic la nivel european, s-au ales două perioade de referinţă: luna octombrie 2022 şi anul calendaristic 2022. Având în vedere faptul că fenomenele surprinse de anchetă (structura câştigurilor) nu suferă modificări de esenţă în timp şi ţinând seama şi de regulamentele Uniunii Europene în domeniu, ancheta se desfăşoară cu o periodicitate de 4 ani. 5. Perioada şi metoda de înregistrare Datele s-au colectat de la unităţile incluse în eşantion în perioada ianuarie - aprilie 2022. La înregistrarea informaţiilor în chestionarul anchetei, s-a utilizat metoda autoînregistrării. Metoda presupune completarea informaţiilor în chestionarul anchetei de către întreprindere, pe baza informaţiilor din evidenţele primare. Chestionarul anchetei este structurat în două părţi:  Partea A care conţine informaţii referitoare la întreprindere;  Partea B care conţine informaţii referitoare la nivel de salariat, grupate în 3 capitole: - BI - informaţii asupra caracteristicilor demo-socio-economice ale salariaţilor din eşantion; - BII - informaţii despre timpul de lucru şi sumele brute plătite aferente lunii Octombrie 2022; - BIII - informaţii despre timpul de lucru şi sumele brute plătite aferente întregului an 2022. 6. Eşantionul anchetei 6.1. Planul de sondaj Planul de sondaj al anchetei s-a realizat în două trepte: (i) În prima treaptă s-au selectat întreprinderile (Unităţi Primare de Selecţie), prin aplicarea sondajului stratificat simplu aleator, schema de prelevare utilizată fiind schema fără revenire. Straturile s-au definit prin încrucişarea activităţii principale a întreprinderii, codificată la nivel de diviziune CAEN Rev.2 cu 5 clase de mărime în funcţie de numărul de salariaţi: - 10 - 49 salariaţi, - 50 - 249 salariaţi, - 250 - 499 salariaţi, - 500 - 999 salariaţi, - 1000 salariaţi şi peste. (ii) În cea de a doua treaptă, s-au extras salariaţii (Unităţile Secundare de Selecţie). Pentru selectarea salariaţilor s-a aplicat sondajul stratificat simplu aleator, variabilele de stratificare fiind: sexul: masculin, feminin ocupaţia, la nivel de grupă majoră (conform COR 20081): - membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - specialişti în diverse domenii de activitate - tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - funcţionari administrativi - lucrători în domeniul serviciilor - lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - muncitori calificaţi şi asimilaţi - operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - ocupaţii elementare. La alocarea eşantionului de salariaţi pe întreprindere s-a folosit alocarea proporţională pe sexe şi grupe majore de ocupaţii. Selectarea salariaţilor la nivelul întreprinderii s-a realizat de fiecare unitate după un algoritm specificat în ”Precizările metodologice” ce au însoţit chestionarul anchetei. La nivelul fiecărei unităţi, eşantionul de salariaţi s-a selectat astfel încât să fie reprezentativ pentru întreprindere, respectându-se şi criteriile proporţionalităţii după programul de lucru (complet şi parţial) şi după gradul de dispersie geografică (salariaţi din toate unităţile locale). 1 COR 2008 - Clasificarea Ocupaţiilor din România 2008, armonizată cu Clasificarea Internaţională Standard a Ocupaţiilor ISCO-08 (cu excepţia grupei majore 0 Forţele armate) 8  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - Recomandările (vezi tabelul următor) au fost de natură orientativă în vederea selectării unui eşantion minim de salariaţi şi nu s-a impus nicio restricţie în cazul în care unitatea a optat să nu facă o selecţie, ci să furnizeze informaţii detaliate pentru toţi salariaţii. Numărul total de salariaţi Mărimea minimă a eşantionului din întreprindere/unitate Sub 20 100% 20 - 49 50% 50 - 99 25% 100 - 249 15% 250 - 499 10% 500 - 999 5% 1000 - 1999 4% 2000 - 3999 3% 4000 - 7499 2% 7500 - 9999 160 salariaţi 10000 şi peste 200 salariaţi 6.2. Baza de sondaj Baza de sondaj conţine lista întreprinderilor din populaţia statistică de referinţă, precum şi informaţii cât mai actuale la momentul extragerii eşantionului pentru fiecare unitate în parte, respectiv: - date de identificare a întreprinderii (CUI, adresă etc.); - cod de activitate la nivel de clasă (4 cifre), conform CAEN Rev.2; - număr mediu de salariaţi, care a permis încadrarea întreprinderii într-o anumită clasă de mărime. Populaţia statistică de referinţă a cuprins totalitatea întreprinderilor cu 10 salariaţi şi peste, fără restricţii de formă de proprietate, active într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale (CAEN Rev.2), cu excepţia unităţilor ce aparţin forţelor armate şi asimilate. Unităţile din „sectorul bugetar” au fost cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale s-au colectat pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Pentru restul unităţilor economice s-a extras un eşantion reprezentativ. Conţinutul bazei de sondaj a corespuns cerinţelor anchetei, neexistând situaţii de sub/supra acoperire a anumitor activități economice. 6.3. Unitatea de selecţie Unitatea de selecţie primară a fost întreprinderea, iar unitatea de selecţie secundară a fost salariatul întreprinderii. 6.4. Variabilele de stratificare Pentru prima treaptă de selecţie au fost utilizate două variabile de stratificare: - activitatea principală a întreprinderii la nivel de diviziune (2 cifre), conform CAEN Rev.2; - clasa de mărime a întreprinderii după numărul mediu de salariaţi: 10 - 49 salariaţi, 50 - 249 salariaţi, 250 - 499 salariaţi, 500 - 999 salariaţi, 1000 salariaţi şi peste. Straturile eşantionului au rezultat prin gruparea întreprinderilor pe activităţi codificate la nivel de diviziune (2 cifre), conform CAEN Rev.2 şi 5 clase de mărime ale întreprinderii în funcţie de numărul de salariaţi. Zona exhaustivă cuprinde toate întreprinderile cu 250 de salariaţi şi peste. Pentru a doua treaptă de selecţie au fost utilizate două variabile de stratificare: ocupaţia, la nivel de grupă majoră (1 cifră) conform Clasificării Ocupaţiilor din România1; sexul. 6.5. Mărimea şi alocarea eşantionului Eşantionul extras a asigurat reprezentativitatea datelor atât la nivelul economiei naţionale cât şi la nivelul fiecărei activităţi economice codificate la nivel de diviziune (2 cifre), conform CAEN Rev.2. Mărimea eşantionului selectat conform metodei prezentate a fost de circa 15050 întreprinderi. În scopul reduceri sarcinii de răspuns asupra întreprinderilor, pentru anul de referinţă 2022, ancheta statistică s-a realizat prin colectare directă de date (pentru circa 9450 întreprinderi), combinat cu extragere directă de date din surse administrative2 (D112, REGES) și estimare a indicatorilor (pentru 2Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate (D112), respectiv Inspecţia Muncii - Registrul General de Evidenţă a Salariaților (REGES) 9  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - circa 5600 întreprinderi). De asemenea, pentru estimarea anumitor caracteristici demo-socio- economice au fost utilizate şi informaţii din RPL3 2021. Rata de răspuns4 aferentă eşantionului de întreprinderi aflat în colectare directă de date a fost 88,49%, iar rata de refuz 10,73%. În scopul îmbunătăţirii calităţii rezultatelor şi creşterii ratei totale de răspuns au fost aplicate metode de estimare prin imputarea unităţilor fără date în ancheta statistică şi care au raportat date în sursele administrative pentru luna de referinţă octombrie 2022 şi anul de referinţă 2022, ajungându-se la o pondere a unităţilor cu date de 99,94%. Rata de imputare5 a fost 11,45%. Circa 1% dintre întreprinderile din eşantionul extras pentru estimarea directă a indicatorilor din sursele de date administrative disponibile nu au fost identificate. 6.6. Extragerea eşantionului În vederea asigurării reprezentativităţii eşantionului atât la nivelul economiei naţionale cât şi la nivelul diviziunilor CAEN Rev.2, procedura de extragere a eşantionului a parcurs următoarele trepte: 1. Unităţile primare de selecţie din baza de sondaj au fost grupate pe activităţi şi clase de mărime rezultând o structură matriceală. 2. Straturile s-au format prin intersecţia variabilelor de stratificare, iar în cadrul fiecărui strat metoda de selecţie a fost selecţia aleatoare simplă fără revenire - fiecare unitate din strat având aceeaşi probabilitate de a fi inclusă în eşantion. 3. Volumul de eşantionare s-a determinat impunând ca la nivel total ţară precizia estimatorului medie număr de salariaţi să fie 0,03, la un nivel de încredere de 95%. 4. Volumul optim rezultat a fost alocat pe celulele componente corespunzătoare matricii 54x3 conform metodei Neyman. A fost aplicată metoda de alocare Neyman deoarece în acest fel s-a asigurat o repartizare a eşantionului proporţională cu mărimea populaţiei fiecărei celule şi a gradului de dispersare a acestora. Pentru asigurarea obţinerii unui număr suficient de mare de răspunsuri din partea unităţilor raportoare, a fost impus un prag minim de 20 unităţi selectate (acolo unde a fost posibil). 5. Întreprinderile cu 250 salariaţi şi peste au fost incluse exhaustiv în cercetare. 6. Selectarea unităţilor secundare la nivelul unităţilor primare s-a realizat de către fiecare unitate în parte după un algoritm specificat în “Precizările metodologice” ce au însoţit chestionarul anchetei. 6.7. Extinderea rezultatelor Extinderea rezultatelor a fost realizată parcurgându-se următoarele etape de lucru: 1. Ataşarea fiecărei unităţi primare selectate (întreprindere) a ponderii de selecţie (  ih ). Ponderea de selecţie este o pondere Hortvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie 1 1 N astfel:  ih = = = h pih nh nh Nh unde: pih = probabilitatea de selecţie a unităţii primare i din celula de selecţie h Nh = numărul de unităţi primare din celula de selecţie h nh = numărul de unităţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h 2. Calculul coeficienţilor de redresare ( c h ). Coeficienţii de redresare s-au calculat la nivelul fiecărei celule de selecţie a unităţilor primare ca inversul probabilităţii de răspuns. Coeficientul de redresare are rolul de compensare a unităţilor non-respondente în ipoteza în care aceste unităţi se manifestă similar cu unităţile respondente aferente stratului din care fac parte. 1 1 n ch = = = h p rh mh mh nh unde: prh = probabilitatea de răspuns din celula de selecţie h nh = numărul de unităţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h 3 Recensământul Populaţiei și Locuinţelor 4 Cauzele care intră în calculul ratei de răspuns sunt: răspuns, unităţi pentru care răspunde altcineva 5 Cauzele care intră în calculul ratei de imputare: refuz, unităţi neidentificate, unităţi necontactate, unităţi temporar/definitiv fără activitate sau în insolvenţă la sfârşitul anului de referinţă (care au raportat date în sursele administrative) 10  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - mh = numărul de unităţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h care au răspuns la anchetă 3. Calculul coeficientului de extindere a unităţilor primare ( COEFihext ): COEFihext =  ih  ch 4. Ataşarea fiecărei unităţi secundare selectate (salariatul) a ponderii de selecţie (  ijh ). Ponderea de selecţie este o pondere Hortvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie 1 1 N astfel:  ijh = = = ih pijh nih nih N ih unde: pijh = probabilitatea de selecţie a unităţii secundare j din unitatea primarã de selecţie i din stratul h Nih = numărul de unităţi secundare din unitatea primară de selecţie i din stratul h nih = numărul de unităţi secundare selectate în eşantion din unitatea primară de selecţie i din stratul h ext 5. Calculul coeficienţilor finali de extindere ( COEFjih ): COEFijhext =  ijh  COEFihext 6. Calibrarea datelor: determinarea coeficienţilor de extindere la nivel de întreprindere s-a realizat prin ponderarea non-răspunsurilor şi prin calibrarea acestora la nivel de diviziune CAEN Rev.2 cu informaţiile referitoare la întreprinderile active din România în anul 2022. Variabila auxiliară a fost numărul de salariaţi (din Ancheta Costului Forţei de Muncă). Calibrarea datelor s-a realizat cu software-uri specializate. 7. Concepte şi definiţii Definirea indicatorilor are la bază, atât regulamentele Uniunii Europene în domeniu, cât şi legislaţia naţională în vigoare. 7.1. Indicatori primari, colectaţi Efectivul salariaţilor cuprinde toţi salariaţii cu contract de muncă/raport de serviciu cu întreprinderea/unitatea locală (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul) la sfârşitul lunii octombrie 2022, indiferent de tipul muncii executate, numărul orelor lucrate (program complet/parţial), durata contractului de muncă/raportului de serviciu (determinată/nedeterminată), naţionalitatea ori ţara de rezidenţă. Salariaţii aflaţi în muncă la domiciliu/telemuncă s-au înregistrat întocmai ca şi salariaţii care şi-au desfăşurat activitatea la locul de muncă obişnuit. Salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt cuprinşi la unitatea unde îşi au funcţia de bază. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate dacă sunt plătiţi exclusiv de reprezentanțele la care sunt detaşaţi şi salariaţii care cumulează mai multe funcții şi nu au funcția de bază în unitatea raportoare, precum şi următoarele categorii: - patronii care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie doar dividendele şi profitul unităţii; - lucrătorii familiali care-şi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primesc remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii; - persoanele care desfăşoară o activitate neremunerată din cadrul unor organizaţii non-profit (lucrători voluntari neremunerați); - reprezentanții de vânzări, dacă aceştia sunt remunerați exclusiv pe baza comisioanelor; - membrii consiliilor judeţene şi locale; - zilierii - persoane fizice care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional. Durata normală a lunii de lucru cuprinde numărul de ore ce trebuie lucrate lunar de salariat în luna de referinţă, conform contractului de muncă/raportului de serviciu. Nu se include timpul aferent pauzelor de masă sau timpul lucrat suplimentar, peste durata normală stipulată în contract. Numărul total de ore plătite (Th) cuprinde numărul total de ore remunerate, corespunzătoare perioadei pentru care s-a făcut plata, inclusiv: muncă la domiciliu/telemuncă, orele lucrate suplimentar (în zilele lucrătoare peste programul normal de lucru şi în zilele de repaus 11  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare), orele nelucrate, dar plătite (timpul aferent perioadei suspendării temporare a contractului de muncă din inițiativa angajatorului (șomaj tehnic), zilele libere acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, numărul de ore aferent fracțiunii de timp de lucru redus și pentru care salariații beneficiază de o indemnizație de la bugetul de stat, zilele de concediu de odihnă, concediu de boală plătit exclusiv de angajator, de pregătire profesională, evenimente familiale deosebite ş.a.). Nu se includ orele nelucrate plătite pentru incapacitate temporară de muncă exclusiv din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) şi bugetul Asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale (FAAMBP). Numărul de ore suplimentare plătite cuprinde numărul total de ore lucrate peste programul normal de lucru în luna de referinţă (în zilele lucrătoare peste programul normal de lucru şi în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare) şi plătite (cel puţin) la valoarea lor reală. Dacă orele lucrate suplimentar se plătesc la tarif dublu/triplu, se includ doar orele suplimentare plătite, efectiv lucrate (ex. 1 oră suplimentară plătită dublu s-a înscris ca 1 oră). Nu se include timpul corespunzător deplasărilor, orele suplimentare lucrate, dar neplătite, compensate prin timp liber. Tipul contractului de muncă/raportului de serviciu: - durată nedeterminată: contract de muncă/raport de serviciu încheiat între salariat şi angajator, pentru o durată efectivă a contractului ce nu a fost stabilită în prealabil; - durată determinată: contract de muncă/raport de serviciu încheiat temporar sau pentru o perioadă fixă de timp dacă intenţia angajatorului sau a salariatului este ca pe durata de desfăşurare a contractului să fie îndeplinite anumite sarcini/atribuţii sau dacă se prestează munca unui alt salariat care lipseşte temporar; - de ucenicie: contract de ucenicie la locul de muncă încheiat între angajator şi ucenic pe o perioadă fixă de timp. Felul contractului de muncă/raportului de serviciu: - timp complet: sunt consideraţi salariaţi cu program de lucru în timp complet, salariaţii care, conform contractului de muncă/raportului de serviciu, lucrează cu normă întreagă; - timp parţial: sunt consideraţi salariaţi cu program de lucru în timp parţial, salariaţii care, conform contractului de muncă/raportului de serviciu, lucrează cu mai puţin de o normă întreagă. Funcţia de conducere sau supraveghere indică faptul că salariatul are sau nu responsabilităţi de conducere sau supraveghere a unui grup de salariaţi. Funcţia de conducere (director, şef serviciu, şef birou, şef atelier, şef magazin, şef fermă etc.) presupune formularea, definirea, implementarea şi direcţionarea activităţilor din cadrul unei întreprinderi/unităţi. Funcţia de supraveghere presupune coordonarea activităţii desfăşurate de un salariat/grup de salariaţi (alţii decât ucenicii/debutanții). Persoana care are responsabilităţi de supraveghere (maistru, şef compartiment, şef echipă etc.) prestează acelaşi tip de muncă şi răspunde de tot ceea ce înseamnă muncă depusă de un salariat/grup de salariaţi. Funcţii de supraveghere au şi salariaţii neîncadraţi în funcţii de conducere (şi neremuneraţi ca atare), dar care, datorită calificării şi experienţei dobândite, coordonează şi supraveghează activitatea a cel puţin unei persoane din compartimentul în care lucrează. Nu se consideră activităţi de supraveghere: controlul de calitate, consultările colegiale asupra modului în care trebuie realizată o anumită lucrare. Salariul de bază brut reprezintă salariul de încadrare/tarifar stabilit prin contractul de muncă/raportul de serviciu, corespunzător răspunderii şi complexităţii sarcinilor şi nivelului de pregătire necesar ocupaţiei/funcţiei respective, inclusiv indemnizaţiile de conducere, salariile de merit, sporurile, indexările incluse în salariul de bază. Nu se includ sporurile care nu fac parte din salariul de bază şi premiile/bonusurile/beneficiile. Sumele brute plătite din fondul de salarii și/sau alte fonduri pentru timpul lucrat și nelucrat (inclusiv premii şi drepturi în natură, exclusiv sume compensatorii și pentru perioade anterioare) (Sfd.sal.), aferente perioadei de plată cuprind: 12  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - - salariile de bază corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi suplimentar (inclusiv indexările, indemnizaţiile de conducere, salariile de merit şi alte drepturi care fac parte din salariul de bază); - sporurile (de vechime, nocivitate, lucrul în schimburi/noaptea etc.) şi indemnizaţiile acordate sub formă de procent din salariul de bază brut sau în sume fixe; - premiile/bonusurile/beneficiile din cursul anului şi anuale sub diferite forme, din fondul de salarii și/sau alte fonduri (inclusiv al 13-lea salariu, premiile de vacanţă pentru anul în curs; - plăţile/primele excepţionale (ocazionale) efectuate către salariaţii care părăsesc întreprinderea (inclusiv primele acordate cu ocazia pensionării), cu condiţia ca aceste sume să nu fie prevăzute în contractul de muncă; - sumele acordate salariaţilor pentru transportul pȃnă la/de la locul de muncă; - sumele brute acordate salariaţilor pentru plata zilelor de concediu de odihnă neefectuat; - sumele aferente stimulentului de risc acordat personalului medical; - sumele aferente contravalorii drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti (indiferent dacă sunt plătite din fondul de salarii și/sau alte fonduri), inclusiv indemnizaţia/norma de hrană, contravaloarea biletelor de valoare (tichete de masă, tichete cadou, tichete de creşă, tichete culturale, vouchere/tichete de vacanţă), acordate salariaților conform prevederilor legale în vigoare și/sau stabilite prin contractul de muncă/raportul de serviciu. - alte sume brute plătite conform prevederilor legale în vigoare și/sau stabilite prin contracte de muncă (inclusiv cele pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care salariații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar, corespunzător numărului de zile din lună în care salariatul își desfășoară activitatea în regim de telemuncă); - sumele brute plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, de studii, pentru zilele de sărbători legale, evenimente familiale deosebite etc.) conform prevederilor legale în vigoare și/sau stabilite prin contractul de muncă/raportul de serviciu; - indemnizaţiile suportate de angajator pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă plătite din fondul de salarii (exclusiv sumele plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) şi bugetul Asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale (FAAMBP)), conform prevederilor legale în vigoare; - indemnizațiile suportate de angajator pentru salariații aflaţi în carantină/izolare la domiciliu (exclusiv sumele plătite din bugetul FNUASS); - sumele brute plătite pentru întreruperi ale lucrului neimputabile salariaţilor; - indemnizaţiile de care beneficiază salariații pentru perioada suspendării temporare a contractului de muncă din inițiativa angajatorului (șomaj tehnic), indiferent dacă sunt suportate de angajator sau din bugetul de stat; - indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii pentru zilele libere acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităților de învățământ; - indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii ca urmare a reducerii timpului de muncă; - plata managerului sau după caz, indemnizaţia brută a administratorului sau premiile de performanţă acordate acestora, conform contractelor de management, de administrare, de mandat sau de performanţă. În sumele brute plătite din fondul de salarii și/sau alte fonduri pentru timpul lucrat și nelucrat, sume plătite din profitul net și din alte fonduri sunt incluse toate elementele de plată, inclusiv reţinerile pentru plata ratelor, popririle, contribuţia de asigurări sociale datorată de salariaţi bugetului asigurărilor sociale de stat, contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi bugetului FNUASS, impozitul, precum şi restituirile din diminuări pentru nerealizarea producţiei. La nivelul lunii de referinţă (octombrie), din sumele brute plătite sunt excluse: - sumele compensatorii sau despăgubirile acordate în cazul disponibilizărilor, plătite din fondul de salarii și/sau alte fonduri sau prin act normativ în cazul desfacerii contractului de muncă, ca urmare a restructurării întreprinderii; - sumele brute plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori; 13  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - - drepturile salariale plătite retroactiv salariaţilor pentru anii anteriori celui de referinţă (cu excepţia premiului anual, al celui de vacanţă pentru anul în curs); - sumele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport, cazare, respectiv diurna salariaţilor pentru deplasările efectuate în interes de serviciu, în ţară sau străinătate (cu excepţia sumelor acordate ca diurnă peste plafonul neimpozabil prevăzut de actele normative în vigoare). La nivelul anului de referinţă, în sumele brute plătite sunt incluse drepturile salariale plătite retroactiv salariaţilor pentru anii anteriori celui de referinţă, inclusiv ca urmare a câştigării acestora în instanţă (Sper.ant.). Sunt excluse sumele compensatorii sau despăgubirile acordate în cazul disponibilizărilor, plătite din fondul de salarii și/sau alte fonduri sau prin act normativ în cazul desfacerii contractului de muncă, ca urmare a restructurării întreprinderii. Sumele brute plătite pentru orele suplimentare cuprind sumele brute aferente orelor suplimentare efectiv lucrate în cursul perioadei de plată. În cazul în care orele suplimentare s-au plătit dublu/triplu, s-a înscris întreaga valoare (sumele brute aferente timpului normal de lucru + sporul pentru orele suplimentar lucrate) şi nu doar sumele aferente sporului. Nu au fost incluse sumele restante, plătite pentru orele lucrate suplimentar în perioadele precedente. Sporurile plătite pentru lucrul în schimburi, noaptea sau în zilele libere cuprind sumele brute plătite drept sporuri, pentru persoanele care, în cursul perioadei de plată, au lucrat în schimburi, noaptea sau în zilele libere (nefiind considerate ore suplimentare, ci program normal de lucru). Premiile, bonusurile şi alte beneficii ocazionale cuprind sumele brute plătite salariaților în cursul anului şi cele anuale sub diferite forme, acordate drept premii, bonusuri şi alte beneficii, la alte perioade de timp decât cele la care s-a făcut în mod obişnuit plata salariatului sau s-au plătit în mod excepţional (ex. premii trimestriale, semestriale, pentru performanţe deosebite, individuale sau colective, primele de vacanţă, premiul anual, al 13-lea salariu, stimulentul de risc acordat personalului medical). Drepturile în natură şi ajutoarele băneşti (indiferent dacă sunt plătite din fondul de salarii și/sau alte fonduri) cuprind sumele brute corespunzătoare contravalorii drepturilor în natură, a ajutoarelor băneşti, a biletelor de valoare (tichete de masă, tichete de creşă, tichete cadou, tichete culturale şi vouchere/tichete de vacanţă), inclusiv indemnizaţia/norma de hrană, acordate conform prevederilor legale în vigoare și/sau contractului de muncă/raportului de serviciu. Drepturile în natură includ, însă nu sunt limitate la: - reducerile pentru propriile produse - angajatorul vinde propriilor salariaţi produse la preţ redus, diferenţa faţă de preţul de piaţă constituind drept în natură; ex.: alimente şi băuturi (exclusiv cheltuielile cu cantina sau tichetele de masă), cărbune, gaze naturale, curent electric, combustibil, energie termică, încălţăminte şi îmbrăcăminte (exclusiv echipamente de lucru/protecţie), calculatoare, laptop-uri etc.; - locuinţele puse la dispoziţia salariaţilor gratuit sau la preţ redus - angajatorul achită integral sau parţial cheltuielile cu locuinţa, diferenţa faţă de preţul de piaţă constituind drept în natură; se referă la cheltuielile efectuate de întreprindere cu locuinţele oferite salariaţilor (cheltuieli cu cazarea, întreţinerea şi administrarea locuinţei, impozite şi asigurări pentru clădiri), cu acordarea de credite cu dobândă redusă pentru construirea sau achiziţionarea unei locuinţe (diferenţa dintre rata dobânzii la cursul pieţei şi rata acordată de angajator salariaţilor), precum şi indemnizaţiile şi subvenţiile acordate salariaţilor în legătură cu locuinţa, exceptând cele acordate în vederea mutării în interes de serviciu; - folosirea în scop personal a autovehiculelor proprietatea întreprinderii; - combustibilul gratuit sau la preţ redus - angajatorul suportă integral/parţial cheltuielile cu combustibilul consumat cu autovehiculele proprietatea întreprinderii, folosite de salariaţi în scopuri personale; - parcarea gratuită sau la preţ redus la locul de muncă - angajatorul acordă salariaţilor locuri de parcare gratuite sau la preţ redus; - folosirea gratuită sau la preţ redus a telefonului mobil - angajatorul suportă integral sau parţial costurile folosirii telefonului mobil în scop personal; - planurile de achiziţii a acţiunilor/stock options - salariaţilor li se acordă dreptul de a achiziţiona, la un preţ preferenţial, sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de acţiuni emise de angajator; 14  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - - abonamentele/tichetele/biletele de transport acordate de angajator gratuit sau la preţ redus pentru transportul salariaţilor până la/de la locul de muncă; - acordarea de alimente, băuturi, mese gratuite sau la preţ redus (exclusiv alimentele de întărire a organismului şi alimentaţia antidot) - angajatorul suportă integral sau parţial cheltuielile cu masa salariaţilor; - cadourile oferite salariaţilor cu ocazia diferitelor sărbători; - abonamentele/serviciile medicale - angajatorul suportă integral sau parţial cheltuielile cu abonamentele/serviciile medicale ale salariaţilor şi/sau membrilor familiilor acestora; - sumele acordate salariaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea (precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou). Sumele brute plătite din profitul net (Sprofit) aferente perioadei de plată cuprind sumele brute plătite salariatului/managerului/administratorului ca stimulente din profitul net (inclusiv sumele aferente anului anterior acordate în cursul lunii de referinţă) al societăților comerciale, regiilor autonome, societăților şi companiilor naţionale, organizaţiilor cooperatiste sau altor entități cu personalitate juridică. Se include şi suma corespunzătoare cotei managerului sau administratorului, după caz. Sunt excluse dividendele plătite din profitul net. Sumele brute plătite din alte fonduri (exclusiv drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din FNUASS/FAAMBP) (Saltefd.) aferente perioadei de plată cuprind sumele brute plătite din alte fonduri care se acordă în baza unor acte normative, stimulentele acordate dintr-un fond constituit prin aplicarea unui procent din sumele obţinute din valorificarea de bunuri confiscate sau din penalităţi provenite din sumele încasate prin executare silită conform Codului de procedură fiscală, din cele încasate în cadrul procedurii de reorganizare judiciară şi faliment, precum şi sumele plătite pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene (dacă nu au fost cuprinse în sumele brute plătite din fondul de salarii și/sau alte fonduri pentru timpul lucrat și nelucrat (inclusiv premii şi drepturi în natură, exclusiv sume compensatorii și pentru perioade anterioare). Contribuţia de asigurări sociale datorată de salariaţi (CAS) reprezintă sumele aferente contribuţiilor salariaţilor la asigurările sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv cota aferentă fondurilor de pensii administrate privat. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi (CASS) reprezintă sumele aferente contribuţiilor salariaţilor la asigurările sociale de sănătate, datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Impozitul aferent sumelor brute plătite (Impozit) reprezintă sumele aferente impozitului ce se reţine salariaţilor pentru sumele brute plătite. Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului şi, începând cu anul de referinţă 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial. În consecinţă, indicatorii „câştigul salarial mediu brut orar”, „câştigul salarial mediu brut lunar”, respectiv „câştigul salarial mediu brut anual” produşi şi diseminaţi începând cu anul de referinţă 2018 nu mai sunt comparabili cu seriile de date anterioare. Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de „câştig salarial mediu net orar” respectiv „câştig salarial mediu net lunar”. Începând cu anul 2019, conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare, anumite categorii de salariaţi beneficiază de facilităţi fiscale în ceea ce priveşte impozitul și contribuţiile sociale obligatorii. De asemenea, în unele domenii de activitate se aplică un salariu de bază minim brut diferenţiat. Numărul de săptămâni pentru care s-au plătit sumele brute anuale cuprinde timpul efectiv plătit al salariaţilor (exclusiv pentru incapacitate temporară de muncă din FNUASS/FAAMBP), în cursul anului de referinţă şi corespunde sumelor brute plătite anual (exclusiv sumele plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul Asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale). 15  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - Numărul anual de zile de concediu de odihnă plătite cuprinde numărul de zile de concediu de odihnă la care salariaţii au dreptul în concordanţă cu vechimea şi condiţiile de muncă şi pentru care au primit sume de bani în cursul anului de referinţă. Numărul anual de zile de concediu de boală plătite cuprinde numărul de zile, din cursul anului, în care salariaţii au fost în concediu de boală, plătite total sau parţial de angajator din fonduri proprii, respectiv numărul de zile neplătite de angajator. Numărul anual de zile libere plătite pentru evenimente deosebite (inclusiv sărbători legale) cuprinde numărul de zile libere, dar plătite, acordate salariaţilor pentru evenimente familiale deosebite (ex. căsătorie, naştere, deces etc.), respectiv pentru sărbătorile legale (ex. ziua naţională, zilele libere de Paşte, Rusalii, Crăciun etc.). Numărul anual de zile (sau “echivalent zile”) de pregătire profesională cuprinde numărul de zile din cursul anului, în care salariaţii s-au pregătit sau perfecţionat profesional, în cadrul întreprinderii/unităţii sau în altă locaţie, trimişi de întreprindere/unitate în acest scop. “Echivalent zile” se obţine prin recalcularea orelor sesiunilor de curs transformate în zile complete de lucru (ex. două zile a 4 ore de curs reprezintă o zi completă de lucru). 7.2. Indicatori derivaţi Numărul mediu al salariaţilor ( N ) reprezintă numărul total al salariaţilor în program complet sau parţial, în întreprinderile cu 10 salariaţi şi peste, care au lucrat şi au fost plătiţi întreaga lună de referinţă (octombrie 2022). Nu sunt incluşi salariaţii al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat întreaga lună de referinţă (octombrie 2022). Câştigul salarial mediu brut orar s-a calculat prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi din alte fonduri aferente lunii octombrie, la numărul total de om-ore remunerate în luna octombrie. S fd.sal. + S profit + S altefd. CSObrut = N * Th Câştigul salarial mediu net orar a rezultat prin scăderea din sumele brute plătite aferente câştigului salarial mediu brut al lunii octombrie, a contribuţiei de asigurări sociale datorată de salariaţi, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi şi a impozitului corespunzător, rezultatul fiind împărţit la numărul total de om-ore remunerate în luna octombrie. CSOnet = (S fd. sal. ) + S profit + S altefd. − (CAS + CASS + impozit) N * Th Câştigul salarial mediu brut lunar s-a calculat prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri aferente lunii octombrie, la numărul mediu al salariaţilor din luna octombrie. S fd.sal. + S profit + S altefd. CSbrut = N Câştigul salarial mediu net lunar a rezultat prin scăderea din sumele brute plătite aferente câştigului salarial mediu brut al lunii octombrie, a contribuţiei de asigurări sociale datorată de salariaţi, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi şi a impozitului corespunzător, rezultatul fiind împărţit la numărul mediu al salariaţilor din luna octombrie. CSnet = (S fd.sal. ) + S profit + S altefd. − (CAS + CASS + impozit) N Câştigul salarial mediu brut anual s-a calculat prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri aferente anului de referinţă (2022), la care s-au adăugat sumele brute restante, aferente anilor anteriori, la numărul mediu al salariaţilor din luna octombrie. S fd.sal. + S profit + Saltefd. + S per.ant. CSAbrut = N 16  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - Pe baza variabilelor de câştiguri salariale, s-au determinat intervalele de câştig salarial care împart seria salariaţilor, ordonată crescător, în 10 grupe (decile sau grupe decilice). Pentru fiecare decilă, au fost calculate media (valoarea medie aritmetică simplă) şi mediana, respectiv valoarea care marchează împărţirea seriei în părţi egale. Seriile au fost ordonate crescător după următoarele trei variabile: câştig salarial brut şi net realizat în luna octombrie 2022, câştig salarial brut corespunzător întregului an 2022 (câştig salarial anual). 8. Clasificări utilizate Activitatea: definită şi codificată conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.2), armonizată cu clasificarea europeană a activităţilor economice, NACE Rev.2. CAEN Rev.2 a fost aprobat prin Ordin al Preşedintelui INS nr. 337/2007, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 293/03.05.2007. CAEN Rev.2 Denumirea secţiunii Nivel secţiune A Agricultură, silvicultură şi pescuit B Industria extractivă C Industria prelucrătoare Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă D caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de E decontaminare F Construcţii Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și G motocicletelor H Transport şi depozitare I Hoteluri şi restaurante J Informaţii şi comunicaţii K Intermedieri financiare şi asigurări L Tranzacţii imobiliare M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport O Administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi) P Învăţământ Q Sănătate şi asistenţă socială R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative S Alte activităţi de servicii Ocupaţia: definită şi codificată conform Clasificării Ocupaţiilor din România 2008 (COR 2008), armonizată cu clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor ISCO-08. Agregările pe ocupaţii (nivel 2 cifre), respectiv grupe majore de ocupaţii (1 cifră) prezentate în anexă şi în analiza rezultatelor corespund grupărilor din clasificarea ISCO-08. Cod COR 2008 Denumirea grupei majore de ocupaţii Nivel grupă majoră Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai GM1 administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori GM2 Specialişti în diverse domenii de activitate GM3 Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic GM4 Funcţionari administrativi GM5 Lucrători în domeniul serviciilor GM6 Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit GM7 Muncitori calificaţi şi asimilaţi GM8 Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente GM9 Ocupaţii elementare 17  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - Sectoare de activitate - Sectorul primar cuprinde activităţile de agricultură, silvicultură şi pescuit; - Sectorul secundar cuprinde activităţile de industrie şi construcţii; - Sectorul terţiar cuprinde activităţile de: comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, alte activităţi de servicii, administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi), învăţământ (inclusiv 2,5% sector privat), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv 13,7% sector privat), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (inclusiv 50,3% sector privat). Forme de proprietate - Sectorul privat cuprinde unităţile cu proprietate majoritară privată (capital social privat peste 50%), proprietate integral privată, proprietate cooperatistă, proprietate obştească, proprietate integral străină; - Sectorul public cuprinde unităţile cu proprietate integrală de stat, proprietate majoritară de stat (capital social de stat peste 50%), proprietate publică de interes naţional şi local. Forme juridice - Regiile autonome cuprind unităţile organizate după forma juridică „regie autonomă (RA)”; - Societăţile comerciale cuprind unităţile organizate după următoarele forme juridice: „societate în nume colectiv” (SNC), „societate în comandită simplă” (SCS), „societate în comandită pe acţiuni” (SCA), „societate pe acţiuni” (SA), „societate cu răspundere limitată” (SRL), inclusiv societăţile cooperatiste meşteşugăreşti, de consum, de credit şi societăţile agricole (conform Legii 36/1991); - Alte forme juridice cuprind unităţile organizate după forma juridică „alte forme juridice (unităţi economice, culturale, sociale, obşteşti fără formă juridică expresă)”. Nivelul de educaţie: descris şi codificat pentru nivelul şcolii de cel mai înalt grad absolvite, conform clasificării naţionale armonizată cu clasificarea internaţională a educaţiei ISCED 2011. Nivel de educaţie Denumirea nivelului de educaţie Scăzut 1 Nicio formă (fără şcoală absolvită, inclusiv preşcolar - grădiniţă) 2 Primar (şcoală primară – clasele 0 – 4, exclusiv preşcolar - grădiniţă) 3 Secundar inferior (şcoală gimnazială – clasele 5 – 7/8) Mediu Secundar superior - liceal (certificat de absolvire treapta I liceu, 9/10 clase, 4 12/13 clase, diploma de absolvire 10 clase obligatorii, diploma de bacalaureat) Secundar superior – profesional (şcoli profesionale, de arte şi meserii, 5 complementare sau de ucenici) Post secundar, neechivalent primului nivel universitar (şcoală postliceală de 6 specialitate sau tehnică de maiştri) Superior Terţiar universitar de scurtă durată (colegiu universitar în cadrul unei 7 instituţii de învăţământ superior) cu durata de 3 ani Terţiar universitar ciclul I - licenţă (universitar cu durata de 4 ani (absolvit 8 înainte de aplicarea sistemului Bologna), licenţă tip Bologna cu durata de 3- 4 ani) Terţiar universitar ciclul II - master (universitar cu durata de 5-6 ani (indiferent de sistemul de învăţământ în vigoare la momentul absolvirii), 9 master (absolvit înainte de aplicarea sistemului Bologna), master tip Bologna cu durata de 1-2 ani) Terţiar universitar ciclul III – doctorat (post-universitar, studii aprofundate, 10 doctorat, post-doctorat) 18 II. REZULTATELE ANCHETEI  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - - Sinteză - Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin Ancheta structurii câştigurilor salariale desfăşurată în întreprinderi cu cel puţin 10 salariaţi, având ca perioade de referinţă luna octombrie şi anul 2022. Principalul obiectiv al anchetei îl constituie asigurarea de informaţii cu privire la numărul mediu de salariaţi, câştigurile salariale medii orare, lunare şi anuale şi timpul de lucru. Rezultatele anchetei sunt disponibile sub diferite forme de agregare, după caracteristici demo-socio-economice: sexe, grupe de vârstă, niveluri de educaţie, activităţi economice, clase de mărime ale întreprinderilor, forme de proprietate, forme juridice, grupe de ocupaţii, vechime în întreprindere sau durata şi tipul programului de lucru. Aceste informaţii vor fi evidenţiate cu prioritate în analiza ce urmează. Rezultatele detaliate sunt prezentate în tabelele din publicaţie. Pentru interpretarea corectă a diferiţilor indicatori trebuie avute în vedere conceptele metodologice şi definiţiile expuse în prima parte a publicaţiei. Numărul mediu al salariaţilor în luna octombrie 2022, din întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi, a fost 4766,3 mii persoane, în scădere cu 52,3 mii faţă de octombrie 2018, femeile reprezentând mai puţin de jumătate din totalul salariaţilor (48,8%). În intervalul de patru ani dintre două cercetări statistice realizate pe tema structurii câştigurilor salariale, se observă modificări de structură a numărului de salariaţi pe grupe de vârstă, după nivelul educaţional şi pe clase de mărime ale întreprinderilor. Contingentul cel mai numeros este reprezentat de salariaţii din grupa de vârstă 25-54 ani (77,3% în octombrie 2022, respectiv 79,8% în octombrie 2018). Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a manifestat şi în rândul salariaţilor. Ponderea tinerilor salariaţi (15-24 ani) s-a aflat în scădere (de la 7,5% în octombrie 2002, la 4,5% în octombrie 2018 și respectiv la 4,6% în octombrie 2022), în timp ce salariaţii vârstnici (55-64 ani) au înregistrat o evoluţie inversă, prin majorarea proporţiei lor în numărul total al salariaţilor (de la 4,0% în octombrie 2002, la 14,6% în octombrie 2018, respectiv la 16,3% în octombrie 2022). Unul din factorii ce influenţează intrarea pe piaţa muncii, caracteristicile şi performanţele la locul de muncă, precum şi nivelul de salarizare este nivelul de educaţie. Ponderea salariaţilor cu studii superioare a crescut continuu în ultimii ani (de la 18,7% în octombrie 2002, la 33,5% în octombrie 2018, respectiv la 36,5% în octombrie 2022), în timp ce proporţia celor cu studii medii s-a redus de la 70,0% în octombrie 2002 la 59,5% în octombrie 2018, respectiv la 55,6% în octombrie 2022. Dacă în luna octombrie 2002, ponderea numărului de salariaţi din întreprinderile foarte mari (cu 1000 salariaţi şi peste) reprezenta 42,9% din totalul numărului de salariaţi pentru unităţile cu 10 salariaţi şi peste, această pondere a scăzut la 31,5% în luna octombrie 2022 (respectiv la 31,1% în octombrie 2018). Câte circa o pătrime din numărul salariaţilor au lucrat în luna octombrie 2022 în întreprinderi cu 10-49 salariaţi, respectiv în cele cu 50-249 salariaţi. Câştigul salarial mediu brut realizat de salariaţii din întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi în luna octombrie 2022 a fost 6685 lei/lună. Câştigul salarial mediu net lunar a fost 4129 lei/lună, cu aproape 50,0% mai mare decât cel realizat în octombrie 2018. Dacă în octombrie 2002, femeile câştigau cu aproximativ 15% mai puţin decât bărbaţii, ecartul s-a redus în timp, astfel că în octombrie 2022 femeile au realizat 97,5% din câştigul salarial mediu brut al bărbaţilor, respectiv 94,6% din câştigul salarial mediu net al acestora. Cel mai scăzut câştig salarial mediu brut la nivelul lunii octombrie 2022 (nivel secţiune CAEN Rev.2) a fost realizat de salariaţii din hoteluri și restaurante (3771 lei/lună), fiind cu aproape 48% mai mare decât salariul minim brut pe ţară (2550 lei/lună), în vigoare la momentul respectiv, conform legislaţiei naţionale. În aceeaşi activitate economică s-au înregistrat şi cele mai scăzute câştiguri salariale medii brute lunare realizate pe sexe (3883 lei/lună pentru bărbaţi, respectiv 3696 lei/lună pentru femei). Valoarea maximă a câştigului salarial mediu brut la nivelul lunii octombrie 2022 s-a înregistrat la nivel secţiune CAEN Rev.2 pentru salariaţii din informaţii şi comunicaţii (13694 lei/lună), valorile maxime menţinându-se şi pe sexe (14834 lei/lună pentru bărbaţi şi 12233 lei/lună pentru femei). 21  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - 1. NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR ŞI TIMPUL DE LUCRU 1.1. Numărul mediu al salariaţilor Numărul mediu al salariaţilor1 în luna octombrie 2022, din întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi, a fost 4766,3 mii persoane, din care 2327,1 mii femei, reprezentând 48,8% din numărul total. Contingentul cel mai numeros (77,3% din totalul salariaţilor, respectiv 3685,5 mii persoane) a avut vârsta cuprinsă între 25-54 ani. Salariaţii tineri (15-24 ani), în număr de 217,4 mii persoane, reprezintă 4,6% din totalul salariaţilor. Salariaţii vârstnici (55-64 ani) numără 777,4 mii persoane, ponderea lor depăşind-o pe cea a salariaţilor tineri (15-24 ani) cu 11,7 puncte procentuale (16,3% din numărul total). Salariaţii în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă doar 1,8% din numărul total. Figura 1.1.1. Repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe sexe şi grupe de vârstă -%- 100.0 90.0 80.0 48.8 46.8 50.0 45.6 70.0 60.0 50.0 40.0 30.0 51.2 53.2 50.0 54.4 20.0 10.0 0.0 TOTAL 15-24 ani 25-54 ani 55-64 ani Bărbaţi Femei grupe de vârstă Repartizarea pe sexe a salariaţilor din grupa de vârstă 25-54 ani arată o diferenţă de 3,7 puncte procentuale în favoarea femeilor (79,2% din total femei, respectiv 75,5% din total bărbaţi). În rândul tinerilor (15-24 ani) repartizarea pe sexe este similară (4,4% din total femei şi 4,7% din total bărbaţi). Pentru grupa de vârstă 55-64 ani, unde proporţia bărbaţilor este 54,4%, diferenţa distribuţiei pe sexe este cu 2,1 puncte procentuale în favoarea bărbaţilor, determinată în principal de limitele diferite - pentru femei şi bărbaţi - ale vârstei de retragere din activitate. Tabel 1.1.1. Numărul mediu al salariaţilor pe clase de mărime ale întreprinderilor şi grupe de vârstă - mii persoane - Clase de mărime ale Grupe de vârstă, din care: Total întreprinderilor 15-24 ani 25-54 ani 55-64 ani TOTAL 4766,3 217,4 3685,5 777,4 10-49 salariaţi 1203,5 75,9 908,5 184,8 50-249 salariaţi 1149,5 43,8 901,5 183,8 250-499 salariaţi 450,4 17,9 353,1 73,2 500-999 salariaţi 460,9 18,7 357,7 78,4 1000 salariaţi şi peste 1502,0 61,1 1164,7 257,2 Peste jumătate din numărul salariaţilor tineri (15-24 ani) se regăsesc în întreprinderile mici şi mijlocii (între 10-249 salariaţi), în timp ce salariaţii cu experienţă în muncă le preferă în proporţie uşor mai mică (49,1% dintre salariaţii în vârstă de 25-54 ani, respectiv 47,4% dintre salariaţii în 1 care au lucrat şi au fost plătiţi întreaga lună Octombrie 23  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - vârstă de 55-64 ani). În întreprinderile foarte mari (cu 1000 salariaţi şi peste) se concentrează circa o treime dintre salariaţii în vârstă de 55-64 ani, 31,6% dintre salariaţii în vârstă de 25-54 ani, respectiv 28,1% dintre salariaţii în vârstă de 15-24 ani. Distribuţia salariaţilor după nivelul de educaţie relevă faptul că 55,6% (2648,9 mii persoane) sunt absolvenţi ai învăţământului mediu (liceal, profesional şi postliceal de specialitate), din care bărbaţii au reprezentat 57,1%. Salariaţii cu studii superioare au avut o pondere de 36,5% (1740,6 mii persoane), femeile fiind preponderente (58,5%). Salariaţilor cu nivel de educaţie scăzut (gimnazial, primar şi fără şcoală absolvită) le-a revenit o pondere de 7,9% (376,8 mii persoane), din care bărbaţii au reprezentat 53,8%. Disparităţile de gen se remarcă şi după nivelul de educaţie. Dacă în ceea ce priveşte categoria salariaţilor cu nivel de educaţie scăzut, proporţiile pe sexe iau valori apropiate (7,5% pentru femei faţă de 8,3% pentru bărbaţi), în categoria celor cu studii medii, bărbaţii depăşesc femeile cu 13,3 puncte procentuale (62,1% faţă de 48,8%). În schimb, în categoria salariaţilor cu studii superioare, femeile depăşesc bărbaţii cu 14,1 puncte procentuale (43,7% faţă de 29,6%). Figura 1.1.2. Numărul mediu al salariaţilor pe sexe şi după nivelul de educaţie - mii persoane - 1000 914.4 800 776.3 648.4 600 526.4 443.0 400 281.2 247.5 181.2 206.3 200 163.0 111.5 72.8 21.2 11.2 51.6 60.8 22.2 27.1 0 primar gimnazial liceal profesional post universitar - universitar - universitar - universitar - secundar scurta durata licenta master doctorat Bărbaţi Femei nivel de educaţie (vezi Metodologia şi organizarea anchetei - 8. Clasificări utilizate) În ceea ce priveşte repartizarea salariaţilor pe grupe de vârstă după nivelul de educaţie, se constată diferenţe mari de structură. Ponderea salariaţilor tineri (15-24 ani) cu nivel de educaţie scăzut este 10,1%, în timp ce 67,8% au un nivel de educaţie mediu. Aceste ponderi nu sunt deloc surprinzătoare având în vedere faptul că majoritatea salariaţiilor din această grupă de vârstă se aflau încă în curs de finalizare a instruirii într-una din formele de învăţământ ale sistemului naţional de educaţie. În acest mod se explică şi ponderea scăzută a salariaţilor din nivelul de educaţie superior (22,1%) pentru această grupă de vârstă (din care 61,2% sunt femei). Pentru grupa de vârstă 25-54 ani, majoritatea salariaţilor au un nivel de educaţie mediu (53,6%), iar 38,6% dintre aceştia sunt absolvenţi ai unei forme de învăţământ superior. Şi în cazul acestei grupe de vârstă femeile au un nivel de pregătire mai ridicat decât cel al bărbaţilor (45,6% dintre femei au studii superioare, faţă de 31,7% dintre bărbaţi). Dintre salariaţii din grupa de vârstă 55-64 ani, mai puţin de o treime au studii superioare (30,5%, din care 57,1% sunt femei), iar uşor peste 60% au un nivel de educaţie mediu (din care peste o treime sunt femei). 24  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - Figura 1.1.3. Repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe sexe, grupe de vârstă şi după nivelul de educaţie -%- 100 16.1 24.1 28.8 31.7 80 38.2 45.6 60 70.8 40 68.7 64.5 60.1 53.2 47.2 20 13.1 6.7 8.2 7.2 7.2 8.6 0 15-24 ani Bărbaţi 15-24 ani Femei 25-54 ani Bărbaţi 25-54 ani Femei 55-64 ani Bărbaţi 55-64 ani Femei nivel scăzut nivel mediu nivel superior sexe şi grupe de vârstă Pe clase de mărime ale întreprinderilor, structura salariaţilor după nivelul de educaţie este aproape constantă indiferent de gen, cu excepţia întreprinderilor cu 1000 salariaţi şi peste. Tabel 1.1.2. Numărul mediu al salariaţilor pe sexe, clase de mărime ale întreprinderilor şi după nivelul de educaţie - mii persoane - Clase de mărime Pe sexe: Total Nivel de educaţie 2 Bărbaţi Femei TOTAL, din care: 4766,3 2439,2 2327,1 10-49 salariaţi 1203,5 687,6 515,9 nivel scăzut 140,2 91,0 49,2 nivel mediu 742,2 447,2 295,0 nivel superior 321,1 149,4 171,7 50-249 salariaţi 1149,5 645,3 504,2 nivel scăzut 78,8 43,0 35,8 nivel mediu 690,1 425,1 265,0 nivel superior 380,6 177,2 203,4 250-499 salariaţi 450,4 243,2 207,2 nivel scăzut 32,6 16,9 15,7 nivel mediu 265,4 156,2 109,2 nivel superior 152,4 70,1 82,3 500-999 salariaţi 460,9 236,4 224,5 nivel scăzut 35,1 17,0 18,1 nivel mediu 260,1 146,5 113,6 nivel superior 165,7 72,9 92,8 1000 salariaţi şi peste 1502,0 626,7 875,3 nivel scăzut 90,1 34,6 55,5 nivel mediu 691,1 338,6 352,5 nivel superior 720,8 253,5 467,3 2 vezi Metodologia şi organizarea anchetei - 8. Clasificări utilizate 25  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - Astfel, în cadrul întreprinderilor cu mai puţin de 1000 salariaţi, ponderile majoritare aparţin salariaţilor cu nivel de educaţie mediu (liceal, profesional şi postliceal de specialitate), între 56,5% (clasa de mărime 500-999 salariaţi) şi 61,7% (clasa de mărime 10-49 salariaţi). Salariaţii cu studii superioare reprezintă în acest caz între 26,7% (clasa de mărime 10-49 salariaţi) şi 35,9% (clasa de mărime 500-999 salariaţi). Salariaţii cu nivel de educaţie scăzut (gimnazial, primar şi fără şcoală absolvită) deţin ponderi cuprinse între 6,9% (clasa de mărime 50-249 salariaţi) şi 11,6% (clasa de mărime 10-49 salariaţi). Numai în cazul întreprinderilor foarte mari (cu 1000 salariaţi şi peste) această structură cunoaşte modificări. Salariaţii cu nivel de educaţie superior reprezintă aproape jumătate din numărul total (48,0%), cu diferenţe semnificative pe sexe (53,4% pentru femei faţă de 40,5% pentru bărbaţi). Nivelul mediu de educaţie a fost absolvit de 46,0% din numărul total al salariaţilor din unităţile foarte mari, bărbaţii înregistrând o pondere mai mare comparativ cu cea a femeilor (54,0% pentru bărbaţi faţă de 40,3% pentru femei). Salariaţii cu nivel de educaţie scăzut reprezintă diferenţa (6,0%), cu mici variaţii pe sexe (6,3% pentru femei faţă de 5,5% pentru bărbaţi). Pe forme de proprietate, sectorul privat cuprinde majoritatea salariaţilor (72,0% din totalul salariaţilor), iar bărbaţii reprezintă 56,3% din salariaţii acestui sector. În unităţile ce aparţin sectorului public lucrează 1336,8 mii persoane, din care 61,9% sunt femei. Pe forme juridice, se observă că societăţile comerciale3 deţin majoritatea (76,6% din totalul salariaţilor), iar mai mult de jumătate (56,9%) sunt bărbaţi. În regiile autonome se regăsesc doar 0,9% dintre salariaţi, bărbaţii reprezentând 73,4%. După vechimea în cadrul aceleaşi întreprinderi, structura salariaţilor arată că cei cu vechime între 1-5 ani deţin cea mai mare pondere (42,9%), urmaţi la mare distanţă de salariaţii cu vechime între 6-9 ani, respectiv între 10-14 ani (cu 15,1%, respectiv 12,0% din totalul salariaţilor). Ponderea cea mai mică revine salariaţilor cu o vechime de peste 40 ani neîntrerupţi la acelaşi loc de muncă (0,2%). Circa 83% dintre salariaţii din grupa de vârstă 25-54 ani au o vechime mai mică de 15 ani în cadrul aceleiaşi întreprinderi, iar peste două cincimi (44,1%) numără între 1-5 ani de continuitate la acelaşi loc de muncă. Puţin sub o treime (31,3%) dintre salariaţii vârstnici (55-64 ani) şi-au desfăşurat neîntrerupt activitatea în aceeaşi întreprindere pentru o perioadă între 1-5 ani. Câte circa o pătrime dintre salariaţii acestei grupe de vârstă au o vechime în cadrul aceleaşi întreprinderi între 6-14 ani, respectiv între 15-29 ani. Repartizarea salariaţilor pe grupe majore de ocupaţii4 şi sexe evidenţiază o concentrare a acestora în grupele majore GM2 - specialişti în diverse domenii de activitate (23,9%), GM5 - lucrători în domeniul serviciilor (14,3%), GM9 - ocupaţii elementare (13,7%), GM7 - muncitori calificaţi şi asimilaţi (12,5%) şi GM8 - operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente (11,5%). Puțin peste 50% dintre salariaţii bărbaţi îşi desfăşoară activitatea în grupele majore de ocupaţii GM7 - muncitori calificaţi şi asimilaţi, GM2 - specialişti în diverse domenii de activitate şi GM8 - operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente (18,4%, 17,3%, respectiv 16,9% din numărul total al salariaţilor bărbaţi). Aproape jumătate dintre salariaţii femei se regăsesc în grupele majore GM2 - specialişti în diverse domenii de activitate (30,8%), respectiv GM5 - lucrători în domeniul serviciilor (18,5%). Disparităţi semnificative se observă în structura salariaţilor pe sexe în cadrul fiecărei grupe majore de ocupaţii. Astfel, bărbaţii predomină în rândul operatorilor la instalaţii şi maşini; asamblorilor de maşini şi echipamente - GM8 (75,5%), muncitorilor calificaţi şi asimilaţi - GM7 (75,2%), lucrătorilor calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - GM6 (63,8%), ocupaţiilor elementare - GM9 (55,7%) şi a conducătorilor şi funcţionarilor superiori - GM1 (54,0%). Proporţia majoritară a femeilor se regăseşte în grupele majore de ocupaţii corespunzătoare lucrătorilor în domeniul serviciilor - GM5 (63,3%), specialiştilor în diverse domenii de activitate - GM2 (62,9%), funcţionarilor administrativi - GM4 (62,0%), respectiv a tehnicienilor şi altor specialişti din domeniul tehnic - GM3 (52,5%). 3 Inclusiv societăţile cooperatiste meşteşugăreşti, de consum, de credit şi societăţile agricole (conform Legii 36/1991) 4 Ocupaţii conform Clasificării revizuite a Ocupaţiilor din România 2008 (COR 2008) 26  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - Ca şi pe ansamblul economiei, în cadrul fiecărei grupe majore de ocupaţii, salariaţii din grupa de vârstă 25-54 ani reprezintă majoritatea (peste 70%). Tinerii (15-24 ani) reprezintă 4,6% din totalul salariaţilor şi deţin ponderi mai ridicate în rândul funcţionarilor administrativi - GM4 (8,0%), ocupaţiilor elementare - GM9 (7,2%), lucrătorilor în domeniul serviciilor - GM5 (6,9%), respectiv tehnicienilor şi altor specialişti din domeniul tehnic - GM3 (6,7%). Dintre aceştia, peste media la nivel naţional a grupei majore de ocupaţii se situează doar salariaţii tineri cu ocupaţii de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - GM6 (cu 4,4 puncte procentuale peste media la nivel naţional a grupei majore - 0,3%), respectiv salariaţii tineri cu ocupaţii de funcţionari administrativi - GM4 (cu 1,7 puncte procentuale peste media la nivel naţional a grupei majore - 6,3%). Salariaţii cu vârsta cuprinsă între 55-64 ani, aflaţi spre finalul perioadei de activitate, deţin ponderi superioare mediei naţionale (16,3% din totalul salariaţilor) în cadrul grupelor majore de muncitori calificaţi şi asimilaţi - GM7 (23,2%, ponderea grupei majore de ocupaţii în total economie fiind de 12,5%), lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - GM6 (20,1%, ponderea grupei majore de ocupaţii în total economie fiind de 0,3%), lucrători în domeniul serviciilor - GM5 (18,2%, ponderea grupei majore de ocupaţii în total economie fiind de 14,3%), operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - GM8 (17,7%, ponderea grupei majore de ocupaţii în total economie fiind de 11,5%). Tabel 1.1.3. Numărul mediu al salariaţilor pe grupe majore de ocupaţii şi repartizarea acestora pe grupe de vârstă Grupe de vârstă, din care: Grupe majore de Total 15-24 ani 25-54 ani 55-64 ani ocupaţii (COR)5 - mii persoane- -%- TOTAL 4766,3 4,6 77,3 16,3 GM1 337,4 1,1 79,7 16,2 GM2 1139,1 2,6 81,7 14,0 GM3 497,0 6,7 79,3 12,7 GM4 299,0 8,0 77,8 13,2 GM5 681,2 6,9 72,2 18,2 GM6 14,3 4,7 74,6 20,1 GM7 596,7 2,8 72,2 23,2 GM8 546,1 2,8 78,2 17,7 GM9 655,5 7,2 76,0 15,1 După nivelul de educaţie, persoanele cu studii superioare care, pe ansamblul economiei deţin o pondere importantă (36,5%), se regăsesc predominant în primele două grupe majore de ocupaţii. Astfel, aceştia reprezintă 95,1% dintre specialiştii în diverse domenii de activitate - GM2, respectiv 87,2% dintre conducătorii şi funcţionarii superiori - GM1. În oricare dintre celelalte grupe majore de ocupaţii absolvenţii şcolilor care au un nivel de educaţie mediu formează majoritatea salariaţilor (de la 62,4% dintre tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - GM3, la 90,6% dintre muncitorii calificaţi şi asimilaţi - GM7). Salariaţii cu nivel de educaţie scăzut deţin cele mai mari ponderi în rândul ocupaţiilor elementare - GM9 (30,8%), a lucrătorilor calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - GM6 (20,0%), respectiv a lucrătorilor în domeniul serviciilor - GM5 (12,3%). 5 vezi Metodologia şi organizarea anchetei - 8. Clasificări utilizate 27  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - Figura 1.1.4. Structura salariaţilor pe niveluri de educaţie şi grupe majore de ocupaţii -%- 1.5 2.6 2.7 1.8 100 7.0 29.7 80 36.5 37.2 67.4 60 78.5 87.2 95.1 80.7 90.6 90.0 40 55.6 68.9 62.4 20 30.8 20.0 12.3 0.5 1.4 12.3 7.9 4.9 0.4 6.8 7.3 0 TOTAL GM1 GM2 GM3 GM4 GM5 GM6 GM7 GM8 GM9 grupe majore de ocupaţii - COR nivel scăzut nivel mediu nivel superior (vezi Metodologia şi organizarea anchetei - 8. Clasificări utilizate) Repartizarea salariaţilor după nivelul de educaţie în cadrul fiecărui sector de activitate evidenţiază în cazul activităţilor de industrie şi construcţii o concentrare mai mare a salariaţilor cu nivel de educaţie mediu (68,6%). Cea mai mică pondere comparativ şi cu celelalte sectoare de activitate a revenit salariaţilor cu studii superioare (doar 20,1% din totalul salariaţilor sectorului secundar). În activităţile de agricultură, silvicultură şi pescuit, salariaţii cu nivel de educaţie mediu reprezintă sub două treimi (62,9%), pondere semnificativ ridicată prin comparaţie cu cea a salariaţilor cu nivel de educaţie scăzut (16,0%) ori cu nivel de educaţie superior (21,1%). Figura 1.1.5. Structura salariaţilor pe niveluri de educaţie şi sectoare de activitate -%- 100.0 21.1 20.1 80.0 36.5 46.0 60.0 62.9 68.6 40.0 55.6 48.2 20.0 16.0 11.3 7.9 5.8 0.0 TOTAL Agricultură, silvicultură şi Industrie şi construcţii Servicii pescuit sectoare de activitate nivel scăzut nivel mediu nivel superior (vezi Metodologia şi organizarea anchetei - 8. Clasificări utilizate) În cadrul activităţilor din sectorul terţiar (servicii), salariaţii cu nivel de educaţie mediu reprezintă 48,2% (sub media pe economie de 55,6%), iar cei cu studii superioare ating o pondere ridicată (46,0%), cea mai mare atât faţă de media pe ţară (36,5%), cât şi faţă de celelalte două sectoare de activitate. Repartizarea pe sectoare de activitate relevă faptul că în servicii lucrează majoritatea salariaţilor (63,3%). Structura forţei de muncă salariate pe sexe se prezintă asemănător, însă diferă ponderea reprezentării fiecărui gen pe sectoare de activitate. Astfel, 55,0% dintre bărbaţi şi 72,1% dintre femei lucrează în sfera serviciilor. 28  Disparităţi salariale: factori de influenţă - 2022 - În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrează 34,6% din numărul total al salariaţilor din întreprinderile cu 10 salariaţi şi peste (din care peste o treime femei), în timp ce în sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) se concentrează doar 2,1% (din care aproape o pătrime femei). Figura 1.1.6. Repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe sectoare de activitate şi sexe BĂRBAŢI FEMEI 55.0% 72.1% 3.1%