Țesuturile epiteliale PDF

Țesuturile S.L.Dr. Cristina Stefania Dumitru [email protected] Ţesut: structură formată din elemente care au caractere microscopice comune şi îndeplinesc aceleaşi funcţii Epitelial: celule dispuse ordonat, solidarizate prin joncţiuni Conjunctiv: aparentă dezordine celular fibrila...

Țesuturile S.L.Dr. Cristina Stefania Dumitru [email protected] Ţesut: structură formată din elemente care au caractere microscopice comune şi îndeplinesc aceleaşi funcţii Epitelial: celule dispuse ordonat, solidarizate prin joncţiuni Conjunctiv: aparentă dezordine celular fibrilară, polimorfism celular Muscular: fascicule de celule cu striaţii longitudinale şi/sau transversale Nervos: neuroni, prelungiri neuronale  Definiţie: Ț. epiteliale sunt formate din celule Ţesuturile strâns apoziţionate, dispuse ordonat. epiteliale Acoperă suprafeţe, delimitează cavităţi, formează glande. Celulele epiteliale profunde sunt localizate pe membrana bazală. Caractere generale: celule apoziţionate dispuse ordonat solidarizate polaritate funcțională avascular Funcţii Generale Protecţie mecanică Barieră selectivă Sinteză şi secreţie Transport Apărare Particulare Filtrare Contracţie Receptoare  Marker imunohistochimic Toate celulele epiteliale exprimă citokeratine Citokeratinele: markeri ai ţesutului epitelial normal şi patologic Filamente intermediare care formează citoscheletul 20 de tipuri diferite Combinaţiile caracterizează epiteliile cu anumite localizări Citokeratinele monoclonale Polipeptide diferite structural Tipuri I: citokeratine acide (GM mică) II: citokeratine bazice (GM mare) Exprimate în tipuri diferite de epitelii sub formă de perechi CK8 – CK18 = epitelii simple CK5 – CK14 = epitelii stratificate  CK8 CK1 CK20 CK-GM Aglomerare de celule epiteliale în limfonodul – citokeratină policlonală Tumora malignă derivată din țesutul epitelial: carcinom Clasificarea funcțională Epitelii de acoperire: acoperă suprafeţe, delimitează cavităţi şi lumenul organelor tubulare Epitelii glandulare: celule specializate pentru secreţie Mioepitelii: specializate pentru contracţie Epitelii senzoriale: percep stimuli, îi transformă în influx nervos Atipice: nu respectă regulile generale de organizare a epiteliilor  EG EA CT Celule mioepiteliale, glandă salivară sublinguală Epiteliu senzorial, Muguri gustativi  Epitelii atipice Dinte în dezvoltare, Amigdală reticul stelat  Ectoderm Epiderm şi derivatele sale (gl.sudoripare,sebacee,mamare,foliculi piloși) Cornee şi epiteliul cristalinului Cavitate bucală-ep bucal, organul smalţului Mucoasa nazală, ep.ureche internă Histogeneză Mezoderm Endoteliu, mezoteliu Epiteliu renal şi gonadic Corticosuprarenala Endoderm Epiteliul respirator Epiteliul tubului digestiv şi glandelor digestice (ficat, pancreas) Epiteliul vezicii biliare Tiroidă, paratiroide, adenohipofiză, epiteliul timic Epiteliu de tip embrionar Epitelii de acoperire Clasificare Criterii: Numărul de rânduri celulare: simple şi stratificate Forma celulelor din stratul superficial Tipuri: Simple (scuamoase, cubice, columnare) Pseudostratificate Stratificate (scuamoase, cubice, columnare)  Simplu scuamos Simple Simplu scuamos Stratificat columnar Simplu cubic Simplu columnar Simplu cuboidal Pseudostratificate Stratificate Pseudostratificat Stratificat scuamos Simplu columnar Nekeratinizat Keratinizat Stratificat cubic Stratificat columnar Stratificat scuamos Uroteliu  Epiteliile simple Scuamoase: un singur rînd de celule aplatizate aşezate pe membrana bazală Localizare: Endoteliu, mezoteliu, epiteliu alveolar, epiteliul corpusculului renal Cubice: un singur rînd de celule cubice Localizare: Ducte excretorii ale glandelor exocrine, epiteliul de acoperire al ovarului Columnare: un singur rînd de celule columnare Localizare: Epiteliul de acoperire gastric, intestinal Endoteliu Mezoteliu Capsulă corpuscul renal Epitelii simple scuamoase Simplu cubic, ovar Simplu columnar, intestin  Epitelii pseudostratificate Un singur rând de celule Toate sunt aşezate pe membrana bazală Doar unele ajung prin polul apical la suprafaţa liberă Nucleii aşezaţi la înălţimi diferite Exemple: Epiteliul de tip respirator Uroteliul Epiteliul căilor genitale masculine Epiteliu pseudostratificat ciliat de tip respirator Uroteliu Epitelii stratificate Formate din mai multe rânduri de celule, doar rândul profund fiind situat pe membrana bazală Straturi: Bazal, celule cu rol germinativ Intermediar, celule poligonale, diferenţiate Superficial, celule scuamoase, cubice sau columnare Cuboidal Columnar Scuamos Scuamos keratinizat nekeratinizat  cavitate bucală orofaringe esofag canal anal exocol uterin Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat Keratină Epiteliu stratificat scuamos keratinizat  Epiteliul de tranziţie Tip: stratificat Funcţie: face tranziţia dintre două tipuri diferite de epitelii Morfologie: 4-10 straturi celulare, celule superficiale cuboidale sau uşor aplatizate Semnificaţie: epiteliu cu diferenţiere incompletă Localizare: faringe,laringe, canal anal Membrana bazală Metode de evidențiere: PAS (Periodic Acid Schiff): Colorație pozitivă care evidențiază membrana bazală datorită grupurilor glucidice din compoziția sa Reacția argirofilă: Interacțiune cu proteoglicanii, folosindu-se reacții pentru colorarea cu argint Imunohistochimie: m. specifice! anticorpi anti-colagen IV si anti- laminina Membrana bazală, anti-colagen IV Membrana Bazală: Structură și Funcții Componență: Colagen de tip IV (aproximativ 50% din totalul proteinelor membranei bazale). Alte tipuri de colagen: tip VII, tip IX, XV, XVIII. Proteoglicani (heparan sulfat, condroitin sulfat) cu rol în hidratare și reglarea fluxului de ioni. Glicoproteine: Entactina și Laminina. Funcții esențiale: Oferă suport structural pentru celulele epiteliale. Realizează ancorarea și legătura între epiteliu și țesutul conjunctiv subadiacent. Participă la regenerarea și remodelarea epitelială. Implicată în filtrarea selectivă a moleculelor între țesuturi. LB Membrana bazală, microscopie electronică LB  IgG MO: Depozite acidofile nodulare în corpusculul renal Diabetul zaharat ME: îngroşarea marcată a membranei bazale  Discontinuitatea membranei bazale în tumorile maligne = accesul celulelor proliferante spre ţesutul conjunctiv, vase sanguine, limfatice, fibre nervoase Consecinţa: progresie şi metastazare  Joncţiuni intercelulare J. Strânse- la polul apical al celulelor; rol in menținerea pasajului selectiv Zonula Adherens- la microdomeniul lateral, în ep. Simplu columnar Desmozomii- in anumite zone ale celulei, la nivelul suprafetei laterale J. Gap- permit moleculelor mici sa treaca in citoplasma celulelor vecine Diferenţieri de suprafaţă- microdomeniul apical Microvili: nu au mobilitate proprie, implicati in absorbţie (intestin subţire, celule ependimare, vezicula biliară) Stereocili: microvili lungi, rol receptor (epididim, ureche interna) Cili: au mobilitate proprie Flageli: spermatozoid Microvili, epiteliu intestinal Microvili, intestin subţire Microvili, glicocalix Microvili secţiune transversală Alterări ale microvililor: infecţia cu E coli patogenă Stereocili, epididim Cili, epiteliu respirator Celule epiteliale ciliate, lavaj bronşic  Cilii Localizare: epiteliu respirator, tuba uterină, căi genitale masculine Structură ME: perechi de microtubuli (model 9+2), miscare activata de dyneină Funcţie: transport Tuba uterină, celule ciliate  Sindromul Kartagener Sindromul “cililor imobili” Deficit congenital de Infecţii respiratorii dyneină recurente (bronşiectazie) Clinic: Situs inversus Sterilitate Sindromul Kartagener Flagel