Economia digitală și accesul populației la servicii medicale PDF

ECONOMIA Marina Bădileanu, DIGITALĂ Svetlana Ciumac, Luminița ȘI ACCESUL Izabell POPULAȚIEI Georgescu LA SERVICII MEDICALE...

ECONOMIA Marina Bădileanu, DIGITALĂ Svetlana Ciumac, Luminița ȘI ACCESUL Izabell POPULAȚIEI Georgescu LA SERVICII MEDICALE DIGITAL ECONOMY AND THE POPULATION’S ACCESS TO MEDICAL SERVICES Marina BĂDILEANU, doctor în economie, Centrul de Economia Industriei și Serviciilor, Institutul Național de Cercetări Economice “Costin C. Kirițescu”, Academia Română, București, România [email protected] https://doi.org/10.53783/18572294.22.188.10 CZU: [33:004]:614.2 ORCID 0000-0003-4150-5366 Svetlana CIUMAC, doctor în economie, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Chișinău, Republica Moldova [email protected] DOI https://doi.org/10.53783/18572294.22.188.10 ORCID 0000-0003-3584-3019 Luminița Izabell GEORGESCU, doctor în economie, Centrul de Economia Industriei și Serviciilor, Institutul Național de Cercetări Economice “Costin C. Kirițescu”, Academia Română, București, România DOI https://doi.org/10.53783/18572294.22.188.10 ORCID 0000-0003-1673-110X Rezumat Globalizarea este un termen utilizat în descrierea fenomenului de intensificare a fluxurilor transfrontaliere de bunuri și servicii, tehnologie, capital, muncă și informație. Lumea este străbătută, în prezent, de cel de-al patrulea val al globalizării a cărui frontieră pare să fie lumea cibernetică. Economia digitală, născută în perioada celui de-al treilea val al globalizării, s-a consolidat prin intermediul comerțului electronic, serviciilor digitale; acest tip de economie se dezvoltă în continuare folosindu-se de inteligența artificială, însă devine vulnerabil la din ce în ce mai numeroasele atacuri cibernetice. În același timp, se vorbește despre globalizarea negativă, care se răspândește inclusiv prin efectele schimbărilor climatice. Recesiunea economică sporește exponențial dificultățile materiale întâmpinate de categoriile sociale deja vulnerabile. Pe acest fond, metodele bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pot constitui o soluție viabilă la problema accesului inegal al populației la serviciile de sănătate publică. Principalul obiectiv al articolului este analiza modului în care noile tehnologii contribuie la deschiderea de noi oportunități pentru accesul populației la servicii medicale. Metodologia cercetării se bazează pe consultarea de articole de specialitate existente pe platformele PubMed și Google Scholar, dar și pe site-urile web ale unor instituții cu rol decizional precum Ministerele Sănătății din România și Republica Moldova, Institutul Național de Sănătate Publică din România, Center for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite ale Americii etc. 114  Economia digitală și accesul populației la servicii medicale Una dintre concluziile la care ajungem este aceea conform căreia colaborarea internațională în găsirea de soluții la actuala criză medicală s-a manifestat prin dezvoltarea fără precedent a aplicațiilor medicale bazate pe TIC. Cuvinte cheie: economie digitală, servicii medicale, tehnologii informaționale, globalizare, bunuri și servicii, tehnologie, capital, muncă și informație. Summary Globalization is a concept used to describe the phenomenon of intensifying cross-border flows of goods and services, technology, capital, labor and information. The world is currently going through the fourth wave of globalization, and the cyber world seems to be its final frontier. The digital economy, born during the third wave of globalization, has been consolidated through e-commerce, digital services; this type of economy is based on artificial intelligence, but it is increasingly becoming vulnerable to cyber attacks. At the same time, there is talk about negative globalization, which is spreading, among others, through the effects of climate change. The economic downturn exponentially exacerbates the material difficulties faced by already vulnerable social groups. Against this background, methods based on information and communication technology (ICT) can be a viable solution to the problem of unequal access of the population to public health services. The main objective of the article is to analyze how new technologies contribute to opening up new opportunities for the population to access medical services. The research methodology is based on consulting existing articles on PubMed and Google Scholar platforms, but also on the websites of decision-making institutions such as the Romanian and Moldavian Ministries of Health, the Romanian National Institute of Public Health, Center for Disease Control and Prevention (CDC) in the United States, etc. One of the conclusions we reach is that international collaboration in finding solutions to the current medical crisis has manifested itself in the unprecedented development of ICT- based medical applications. Key-words: digital economy, healthcare, information technology, globalization, goods and services, technology, capital, labor and information 1. Inteligența artificială în medicină Termenul de inteligență artificială a fost utilizat prentru prima dată de John Mc- Carthy în anul 1956, în cadrul unei conferințe organizate pe acest subiect1. Acest concept descrie capacitatea unui computer digital sau a unui robot controlat de com- puter de a executa sarcini îndeplinite în mod obișnuit de ființe inteligente. Termenul este frecvent folosit în proiectele de dezvoltare a sistemelor capabile să desfășoare procese intelectuale caracteristice ființei umane, cum ar fi capacitatea de a raționa, abilitatea de a descoperi sensul într-o situație dată, de a generaliza sau de a învăța din experiențele trecute2. De fapt, termenul datează din anii 1950, când Alan Mathi- son Turing, (născut în ziua de 23 iunie 1912, la Londra) s-a dovedit a fi unul dintre fondatorii computerelor moderne și inteligenței artificiale3. Turing, matematician și logician britanic, a adus contribuții științifice majore în matematică, filosofie, cripto- analiză, logică, și biomatematică și, mai târziu, noilor domenii numite informatică, știință cognitivă, inteligență artificială și viață artificială. Astfel, Turing este conside- rat părintele fondator al inteligenței artificiale și al științei cognitive moderne. El a formulat ipoteza conform căreia creierul uman este, în mare parte, o mașină de cal- 115 Marina Bădileanu, Svetlana Ciumac, Luminița Izabell Georgescu cul digital, cortexul fiind la naștere o „mașină neorganizată” care prin „antrenament” devine organizată „într-un fel de mașină universală”. Turing a propus testul care îi poartă numele drept criteriu de stabilire a capacității de a gândi a unui computer. Utilizarea inteligenței artificiale și, în special, a subcategoriei învățare profundă (cunoscută și sub numele de învățare profundă structurată sau învățare ierarhică face parte din familia de metode de învățare automată bazată pe rețele neuronale artifi- ciale), a fost posibilă datorită utilizării big data concomitent cu creșterea puterii de calcul a computerelor și a capacității de stocare în cloud, în toate domeniile de activi- tate. În medicină, acest lucru începe să aibă un impact pe trei niveluri: pentru perso- nalul medical, predominant prin interpretarea rapidă și precisă a imaginilor; pentru sistemele de sănătate, prin îmbunătățirea fluxului de activități și a potențialului de reducere a erorilor medicale; și pentru pacienți, cărora le permite să-și prelucreze propriile date medicale pentru o stare de sănătate mai bună. Limitările actuale ale aplicării inteligenței artificiale includ problemele de respectare a confidențialității și securității datelor, lipsa de transparență. În timp, aceste bariere se vor estompa, ră- mâne însă de văzut dacă aceste noi tehnologii vor îmbunătăți relația pacient-medic sau, dimpotrivă, o vor eroda4. Inteligența artificială poate prelua o parte din responsabilitățile administrative ale personalului medical, inclusiv în ceea ce privește colectarea datelor medicale - sarcină adeseori deosebit de dificilă. În medicină, inteligența artificială poate aduce contribuții prin intermediul algoritmilor de diagnosticare sau al roboților chirurgi- cali. Rezultatele obținute până acum arată că inteligența artificială nu poate înlocui complet personalul medical, dar poate fi de ajutor prin economie de timp și siguranță în stabilirea diagnosticului conform unor baze de date mult mai complexe. Pe de altă parte, personalul medical necesită o pregătire solidă pentru a fi capabil să interpre- teze semnificația rezultatelor furnizate de tehnologia bazată pe inteligența artificială. De altfel, utilitatea tehnicilor inteligenței artificiale a fost explorată în aproape toate domeniile medicinei. Rețeaua neuronală artificială a fost instrumentul anali- tic cel mai frecvent utilizat, în timp ce alte tehnici cum ar fi sistemele expert fuzzy, calculul evolutiv și sistemele inteligente hibride, au fost toate utilizate în diferite specialități clinice5. În concluzie, inteligența artificială este un termen general care implică utiliza- rea unui computer pentru a modela comportamentul inteligent cu intervenție uma- nă minimă suplinită prin folosirea roboților (din cuvântul ceh robota) adică a unor mașini de biosinteză. Moștenirea lăsată de Leonardo Da Vinci prin caietele sale s-a concretizat în dezvoltarea chirurgiei asistate de robot pentru proceduri medicale complexe6. Termenul este aplicabil unei game largi de sisteme din medicină care sunt utilizate pentru diagnosticul medical, statistica medicală și biologia umană. În medi- cină, inteligența artificială are două ramuri principale: virtuală și fizică. Ramura vir- tuală include abordări informatice care variază de la managementul informațiilor de învățare profundă, până la controlul sistemelor de management al sănătății, inclusiv înregistrările medicale electronice și îndrumarea activă a medicilor în deciziile lor 116  Economia digitală și accesul populației la servicii medicale de tratament. Ramura fizică este cel mai bine reprezentată de roboții folosiți pentru a ajuta pacienții în vârstă. De asemenea, în această ramură sunt incluși nanoroboții care reprezintă un nou sistem de administrare a medicamentelor. Utilizarea inteligenței artificiale în dezvoltarea tehnologică este un fenomen în plină expansiune care ge- nerează subiecte fierbinți de discuție în multe domenii ale lumii noastre digitalizate. Fără îndoială, aplicarea sa în domeniul medical are perspective foarte promițătoare, în beneficiul pacientului și al cadrelor medicale. 2. Telemedicina – soluție pentru accesul la servicii medicale în timpul pandemiei Telemedicina presupune accesarea serviciilor de asistență medicală de la distanță, folosind tehnologia comunicațiilor și informației. Prin intermediul telemedicinei, cu ajutorul tehnologiei moderne, medicii pot supraveghea, consulta și trata pacienții online. Printre avantajele telemedicinei se numără: îmbunătățirea calității vieții persoanelor în vârstă, a pacienților în general; reducerea numărului de internări în spitale; scăderea numărului de vizite la medic; posibilitatea accesării serviciilor unor medici aflați la distanță; economisirea timpului și reducerea timpului de așteptare; eliminarea cheltuielilor de transport; contribuția la gestionarea eficientă a crizelor provocate de pandemie la nivelul unităților medicale; accesibilitatea serviciilor pentru o categorie mare de pacienți; scăderea tarifelor consultațiilor, comparativ cu vizitele la unitățile medicale; limitarea răspândirii virusului COVID-19 prin evitarea contactului cu alți pacienți și cadrele medicale; diminuarea cheltuielilor de întreținere a unităților medicale; îmbunătățirea relației medic – pacient. Dintre dezavantajele telemedicinei putem menționa: dificultatea asigurării unui diagnostic medical precis prin intermediul contro- lului medical online; în timpul consultării online, pentru un diagnostic corect și un tratament adec- vat, medicul poate recomanda controlul în persoană; neîncrederea pacientului în diagnostic și în planul de îngrijire, neîncredere generată de lipsa interacțiunii directe cu medicul curant. Principalele bariere în calea aplicării telemedicinei identificate în literatura de specialitate se referă la costurile serviciilor și nivelul sumelor decontate, la probleme- le de confidențialitate și securitate a datelor personale, la eficiența actului medical și a fluxului de activități ale acestui act în relația medic-pacient, la problemele de dotare cu echipamente specifice mai ales în mediul rural, la profitabilitatea furnizorilor de 117 Marina Bădileanu, Svetlana Ciumac, Luminița Izabell Georgescu servicii, dimensiunile acestor furnizori, nivelul de educație și lipsa unor modele sta- bile de implementare7. În literatura de specialitate, barierele de implementare a medicinei la distanță sunt clasificate în bariere ce țin de pacient, respectiv în bariere aferente furnizorului de servicii. În ceea ce privește prima categorie, sunt evidențiate barierele care țin de vârsta pacientului, de nivelul de educație a acestuia în domeniul utilizării tehnolo- giei electronice (computer literacy), de accesul limitat la internet în anumite zone geografice, de lipsa de informații și conștientizare a existenței diferitelor produse și servicii de telemedicina, și, nu în cele din urmă, de așteptările foarte ridicate ale pacienților de pe urma utilizării serviciilor medicale la distanță. În ceea ce privește barierele ce țin de personalul medical și de personalul IT (pro- gramatori) și de interdependențele dintre aceștia, cea mai importantă barieră iden- tificată se referă la limitările tehnice ale personalului, urmată de rezistența la schim- bare8. La acestea se mai adaugă problemele de obținere a licențelor de funcționare, percepția de servicii de îngrijire impersonale, supraîncărcarea informațională, pro- blemele de interoperabilitate, design-ul deficitar al aplicațiilor medicale și barierele de limbaj (în cazul serviciilor prestate transfrontalier). În concluzie, principalele bariere în adoptarea telemedicinei/telesănătății pe plan internațional sunt lipsa de educație în domeniu (deficiențe în computer și eHealth li- teracy), lipsa accesului la internet de înaltă viteză, probleme de design al aplicațiilor in- formatice și de interoperabilitatea generală. La acestea se adaugă lipsa echipamentelor necesare, barierele legate de vârsta pacienților care nu au acces la cursuri în domeniul TIC, percepția furnizorilor de servicii care nu consideră că acesta ar fi un tip de îngri- jire personală completat de preferința pacientului pentru comunicarea în persoană9. Rezistența la schimbare constituie o barieră semnificativă, exacerbată de costurile ridicate ale tehnologiilor utilizate și de indisponibilitatea unui sistem adecvat de de- contare a serviciilor de îngrijire la distanță. Sunt extrem de prezente îngrijorările fur- nizorilor care au realizat investiții în telemedicină, legate de rentabilitatea investiției și de termenul de recuperare a acesteia. Telemedicina presupune modificări importante în fluxurile existente de desfășurare a activităților medicale, o pondere semnificativă din personalul angajat având nevoie să aloce timp pentru training și adaptare la noile condiții de lucru, ceea ce afectează atât eficiența, cât și eficacitatea actului medical. Îngrijorările legate de confidențialitate sunt legate de scurgerile posibile de informații personale legate de sănătate generate de sistemele informatice insuficient securizate ce pot fi accesate de terțe părți. Nu în ultimul rând, se subliniază ca barieră importantă în promovarea telemedicinei, limitarea dreptului la licență, ceea ce defa- vorizează prestarea unor astfel de servicii la nivel transfrontalier10. Apariția pandemiei COVID-19 a impus depășirea acestor bariere. Nevoia de distanțare socială, reducerea expunerii inutile la infecții, lipsa echipamentelor indi- viduale de protecție, toate acestea au impus găsirea unor soluții constructive pentru promovarea telemedicinei ca variantă pentru satisfacerea nevoilor medicale în timpul pandemiei. Odată cu sporirea numărului pacienților infectați cu COVID-19, s-a înre- 118  Economia digitală și accesul populației la servicii medicale gistrat o creștere direct proporțională a interesului pentru telemedicină exprimată prin volumul de accesări pe internet ale acestor servicii. Evidențele statistice i-au convins pe specialiștii din domeniul sănătății că recunoașterea potențialului acestui nou tip de medicină constituie o prioritate în condițiile generate de pandemie, și nu numai. În prima perioadă a pandemiei, s-a remarcat o dublare a consultațiilor realizate cu ajutorul telemedicinei de urgență, urmată apoi de o creștere de zeci de ori a număru- lui consultațiilor online. Pentru a permite distanțarea socială și a diminua expunerea potențială a pacienților, familiei și personalului medical, o serie de spitale din țările dezvoltate au introdus servicii multidisciplinare de telemedicină pentru pacienții aflați în izolare. De asemenea, au realizat servicii de monitorizare vizuală a pacienților aflați în spital, pentru membrii familiei afectați de politicile de vizitare restricționată. O serie întreagă de factori a condus la succesul implementării pe scară largă a telemedicinei. Un stimul puternic a venit din nevoia de siguranță a pacienților și a personalului medical. În unele țări, o contribuție importantă a venit și din partea statului prin: mecanismele de decontare pentru o gamă din ce în ce mai largă de servicii medicale la distanță; stimulentele oferite unităților medicale pentru prestarea de servicii de tele- sănătate. Pentru reducerea expunerii la infecții, un număr important de stagiari a fost inițial exclus din activitatea clinică. Ulterior, o parte din aceștia, s-a putut regăsi în asigurarea de servicii medicale la distanță. Investițiile realizate în telemedicină au contribuit la crearea unei infrastructuri tehnice și tehnologice cu funcționare pe termen lung, având rolul de a asigura con- tinuitatea furnizării acestui tip de serviciu și de a elimina barierele existente în pre- zent. Pentru o integrare optimă a telemedicinei cu alte tipuri de practici medicale a fost nevoie de o serie de schimbări în politicile din domeniul sănătății, de promovare a cercetării, dezvoltării și inovării. În acest context, cu ajutorul studiilor de specia- litate, se dorește înțelegerea impactului telemedicinei asupra diferitelor categorii de populație, dar și asupra diferitelor tipuri de pacienți în funcție de patologia pe care aceștia o prezintă. Drept rezultat, pe baza cercetărilor efectuate (mult mai numeroase după declanșarea pandemiei) se pot identifica bolile care pot fi tratate eficient prin această nouă modalitate de îngrijire. 3. Sisteme electronice de supraveghere pentru notificarea timpurie a epidemilor, utilizate în Statele Unite ale Americii (ESSENCE și NBS) În cele ce urmează sunt prezentate două instrumente de supraveghere electronică a sănătății publice - ESSENCE (Electronic Surveillance System for the Early Notifica- tion of Community-based Epidemics) și National Base System (NBS). ESSENCE a fost dezvoltat în cadrul Laboratorului de Fizică Aplicată (Applied Physics Laboratory APL) al Universității Johns Hopkins, SUA. Bazele ESSENCE au 119 Marina Bădileanu, Svetlana Ciumac, Luminița Izabell Georgescu fost puse în anul 1997, dar eforturile de actualizare și perfecționare ale acestui in- strument informatic se desfășoară și în prezent cu scopul de a elimina unele lacune referitoare la posibilitățile de urmărire/monitorizare a răspândirii simptomatice a virusului COVID-19. În prezent, se pune accentul pe găsirea modalităților de upsca- ling cu hardware suplimentar pentru a face față cererii sporite de date și pe crearea de tablouri de bord care să faciliteze prezentarea informațiilor obținute de o manieră potrivită (prietenoasă, inteligibilă, relevantă) pentru factorii de decizie. Cu ajutorul ESSENCE, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor CDC (Center for Disease Control and Prevention) și alți peste 2000 de utilizatori/clienți din SUA monitorizează mai mult de 70% din internările/vizitele la spital, cu peste 4,25 miliarde de înregistrări primite și procesate. ESSENCE este un sistem de supraveghere a bolilor transmisibile care permite curățarea/spălarea datelor/deduplicarea (detectarea și corectarea/eliminarea înregis- trărilor corupte sau incorecte dintr-o bază de date în scopul obținerii unui set de date compatibil cu alte seturi de date similare din sistem) și procesarea unor volume mari de date legate de sănătate. Algoritmii sistemului analizează seriile de date pentru a căuta anomalii care ar putea indica existența unor focare de epidemie. Prin intemediul sistemului ESSENCE se pot culege date statistice din unitățile de primiri urgențe (UPU) și date legate de alte urgențe medicale, precum și informații privind motivele pentru care au avut loc aceste vizite medicale, alte informații cone- xe. Pe baza acestor date, utilizatorii sistemului - epidemiologi, personalul medical specializat - pot realiza anchete/studii din care pot rezulta anumite combinații de simptome care pot indica apariția de focare pandemice. Sistemul ESSENCE a mai fost utilizat anterior în cazurile pandemiilor de SARS, MERS (Coronavirusul Sindromului Respirator al Orientului Mijlociu), Ebola și H1N1, dar și în cazul unor evenimente speciale cu număr mare de participanți și, în consecință risc mare de transmitere comunitară, precum întrecerile sportive (Super Bowl) sau evenimentele politice. ESSENCE este, de asemenea, utilizat pentru a mo- nitoriza starea de sănătate a populației afectate de alte boli infecțioase respiratorii sau gastrointestinale, cum ar fi gripa, malaria, dizenteria etc. Pandemia actuală este caracterizată de o intensitate mai mare din cauza planurilor multiple în care se manifestă și a ramificațiilor generate de fenomenul globalizării. În acest context, se subliniază impactul rețelelor sociale (prin impactul psihologic al acestora) asupra calității datelor furnizate. Dintr-o astfel de perspectivă, cercetătorii și-au propus să pună la punct mecanisme capabile să îi ghideze pe epidemiologi în procesul de verificare a datelor obținute. Conform lui Sheri Lewis, managerul programului APL pentru protecția și asigu- rarea sănătății, „ESSENCE a schimbat fundamental modul în care profesioniștii din domeniul sănătății publice accesează și utilizează datele în monitorizarea modelelor de răspândire a epidemiei”11. Și aceasta cu atât mai mult cu cât laboratorul asigură, alături de alte departamente din cadrul Universității Johns Hopkins, tabloul de bord COVID-19 utilizat în întreaga lume. 120  Economia digitală și accesul populației la servicii medicale Instrumente de vizualizare în ESSENCE. Rezultatele oferite de ESSENCE pot fi vizualizate atât în format standard, cât și personalizat. Cea de-a doua modalitate de prezentare este facilitată de posibilitățile multiple de configurare interactivă, de ierarhizate și filtrare a datelor, permițând vizualizarea sub formă grafică și/sau tabe- lară în funcție de preferințele clientului/utilizatorului12. Principalele instrumente de vizualizare includ: Time Series View (vizualizarea seriilor de timp) – oferă reprezentări grafice ale seriilor de date temporale care pot fi dezagregate în funcție de anumiți parametri specifici sau, dimpotrivă, compuse în conturi agregate. Pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor, instrumentul informatic permite includerea de criterii calitative. Data Details Page (pagina de date detaliate) - furnizează datele individuale colectate pe bază de chestionare și reprezentările grafice ale acestora. Map View (vizualizarea hărților) - permite vizualizarea seriilor de date spațiale sub formă de hărți ale regiunilor care prezintă interes pentru utilizator. Aceste hărți pot include și alertele epidemiologice din regiunile specificate. Alert List – oferă lista de alerte generate de algoritmii specifici. Fiecare linie a acestei liste include un link direcționat către aplicațiile Time Series View și Data Details Page. Pentru obținerea mai ușoară a informațiilor statistice pe categorii (temporale, spațiale, grupe/subgrupe de populație, specificitate clinic etc.), Portalul de Interogare (Query Portal) oferă accesoriile necesare pentru construirea și gestionarea unor ches- tionare simple/complexe de monitorizare continuă/ad-hoc. Un sistem expert de inte- rogare online (Query Wizard) facilitează aceste procese. Pentru studiul avut în vedere, utilizatorul poate alege sursa de date, intervalul de timp, frecvența (zilnică, săptămâna- lă, lunară, trimestrială sau anuală), algoritmul de detecție temporală și o serie de filtre de date dintr-o gamă foarte variată oferită de ESSENCE. Opțiunile pot avea în vedere grupa de vârstă, sistemul geografic, simptomul sau categoria medicală de interes. Principalele atribute disponibile pentru selectarea, ierarhizarea și filtrarea bazelor de date existente în ESSENCE includ: Geography System (sistemul geografic) - datele pot fi vizualizate folosind mai multe sisteme geografice implicite, cum ar fi: regiunea, zona aferentă unui anumit cod poștal, spitalul, unitatea medicală militară, școala, magazinul etc. Fiecare astfel de unitate definește un sistem geografic pentru care sunt datele sunt filtrate din punct de vedere spațial și apoi reprezentate prin hărți. Medical Grouping System (sisteme de clasificare medicală) - prin intermediul Query Portal, se poate alege modalitatea de prezentare a datelor statistice. Acestea pot fi vizualizate, în funcție de baza de date accesată, cu ajutorul unor sisteme de clasificare ce includ: Sindromul ESSENCE (Early Symptomatic Syndromes Eliciting Neurodevelopmental Clinical Examinations), Clasificarea statistică internațională a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite (ICD), Subsindromul simptomului prin- cipal (Chief Complaint SubSyndrome)13, structura vânzărilor de medicamente fără prescripție medicală (Over-the-counter OTC). 121 Marina Bădileanu, Svetlana Ciumac, Luminița Izabell Georgescu Syndrome Grouping (categorii de simptome) - în cadrul sistemului ESSEN- CE, aceste categorii variază în funcție de sistemele de clasificare medicală existente, de cerințele utilizatorului și sunt folosite pentru gruparea seriilor de date în seturi compatibile din punct de vedere medical. Exemple de astfel de categorii pot include simptome: respiratorii, ​​ erupții cutanate, tuse/răceală, febră, astm, durere toracică, durere abdominală etc. Fiecărui sistem de clasificare medicală îi va corespunde un set de categorii de simptome. Interfața intitulată sugestiv Syndrome Definitions oferă posibilitatea consultării caracteristicilor care definesc un simptom sau un sub-sin- drom. În plus față de categoriile de simptome, utilizatorul poate interoga bazele de date cu ajutorul aplicației Chief Complaint Discharge Diagnosis (CCDD), o conca- tenare a domeniului Chief Complaint cu domeniul Discharge Diagnosis (Diagnostic de externare). Filtrarea prin intermediul CCDD utilizează interogarea „unde” din Structured Query Language (SQL) cu scopul de a obține înregistrările care îndepli- nesc criteriile stabilite de utilizator. Detectori - în cadrul ESSENCE, algoritmii de generare a alertelor sunt numiți detectori. Pentru interogările care implică procese de selectare a datelor și o logică free text mai complexe decât acelea care pot fi gestionate de sistemul Query Wizard, ESSENCE pune la dispoziția clientului un instrument de interogare avansat, denumit Advanced Query Tool. Vizualizări personalizate. Pe lângă vizualizările standard, ESSENCE asigură posibilități de vizualizare și instrumente de analiză suplimentare. Dintre acestea, cele mai frecvent utilizate sunt myESSENCE și myAlerts: myESSENCE – aplicația din meniul principal ESSENCE facilitează crearea de ta- blouri de bord multiple, personalizate, ce conțin grafice, hărți, tabele, alerte. Utiliza- torii pot construi tablouri de bord separate folosind o interfață widget pentru a selec- ta, trage și plasa widget-uri. Fiecare tablou de bord poate fi partajat cu alți utilizatori. myAlerts – aplicația permite utilizatorilor să configureze notificări automate/ alerte la depășirea unui prag statistic desemnat în funcție de rezultatele interogărilor care reflectă anumite subpopulații, algoritmi și condiții. Securitatea datelor. Toate transferurile de date au loc prin: intermediul unor rețele private virtuale (Virtual Private Networks VPN) securizate, de exemplu prin intermediul Protocolului securizat de transfer de fișiere (Secure File Transport Pro- tocol SFTP); prin tuneluri VPN; prin transfer de pe un site web securizat. Controlul accesului la aplicația web permite limitarea dreptului de acces, acesta fiind stability pentru fiecare categorie de utilizator în funcție de sursa de date, de câmpurile bazei de date (sistem geografic, simptom), de funcția site-ului web (nivelul de detaliere a datelor, serii de timp, alerte etc.). Sistemul Național de Supraveghere a Bolilor (National Electronic Disease Sur- veillance System NEDSS) este un sistem de informații integrat dezvoltat de către Center for Disease Control and Prevention (CDC) din SUA, care ajută departamen- 122  Economia digitală și accesul populației la servicii medicale tele de sănătate publică de stat, locale și teritoriale să gestioneze datele statistice des- pre boli raportabile și notificabile către CDC. National Base System (NBS) este un instrument pentru a sprijini investigarea sănătății publice și pentru a procesa, analiza și partaja informații despre sănătate în legătură cu anumite boli. Totodată, NBS oferă instituțiilor de raportare un sistem compatibil NEDSS pentru a transfera cu ușurință și în siguranță pe Internet datele clinice, epidemiologice și de laborator14. NBS a fost construit și întreținut de către CDC. Acesta aduna la un loc date din mai multe surse și despre mai multe condiții de sănătate publică pentru a ajuta ofi- cialii teritoriali, locali și de stat de sănătate publică să recunoască și să urmărească de-a lungul timpului diferite cazuri de boală. Datorită acestui lucru, instituțiile de sănătate publică pot să ofere intervenții adecvate pentru a scădea răspândirea și se- veritatea boliilor. NBS adoptă standarde naționale utilizate în sănătatea publică și asistența medica- lă, chiar și standarde de vocabular: SNOMED, RXNORM și LOINC, dar și standarde de mesagerie: HL7. De asemenea, ajută departamentele de sănătate publică să utili- zeze standarde atunci când trimit informații despre boli și condiții epidemiologice către CDC. În prezent, douăzeci și șase de departamente de sănătate (douăzeci de state din SUA) utilizează NBS pentru a gestiona anchetele statistice și pentru a transfera date generale de supraveghere a bolilor transmisibile către CDC. NBS supraveghează orice fel de afecțiune medicală. Are mai multe întrebuințări fiind folosit în primul rând pentru monitorizarea transmiterii bolilor infecțioase, datele trebuind să fie raportate la nivel federal. Lista de condiții pentru o bază de date anuală este determinată de instituțiile publice specializate de raportare a stării sănătății publice, Consiliul Teritorial si de Stat al Epidemiologilor și CDC care lu- crează în colaborare. Sunt urmărite prin NBS mai mult de 140 de boli și afecțiuni. În principal, la nivel local și de stat sunt utilizate date colectate în scopuri de suprave- ghere pentru a dirija acțiunile de sănătate publică. Datele sunt folosite pentru: a monitoriza evoluția bolii în timp; a asigura că sunt implementate intervenții adecvate (ex: tratamentul); a evalua intervențiile și programele; a preveni cazurile suplimentare de boală; a ajuta la luarea deciziilor de finanțare și stabilirea politicilor; a identifica cazurile de boală care afectează iremediabil sănătatea oamenilor. Prima versiune a NBS a avut scopul principal de a dezvolta procesele informatice implicate în analiza, supravegherea și investigarea bolilor și creșterea funcționalității, cu susținerea Sistemului Național de Telecomunicații Electronice de Supraveghere (NETSS). În anul 2001, CDC a început dezvoltarea sistemului NBS, aplicația având o primă versiune care a intrat în funcțiune în luna ianuarie a anului 2003, în statul Nebraska. Sistemul a evoluat de atunci într-unul modern de supraveghere a bolii. 123 Marina Bădileanu, Svetlana Ciumac, Luminița Izabell Georgescu Aceasta folosește ca implementare de referință a standardelor NEDSS pentru testarea celor mai bune practici în sistemele de supraveghere a sănătății publice. Sursele primare de date pentru National Notifiable Diseases Surveillance System (Sistemul Național de Supraveghere a Bolilor Notificabile NNDSS) are ca surse pri- mare de date sistemele integrate de informații de supraveghere în jurisdicțiile de raportare care se bazează pe standardele arhitecturale ale NBS. Notificările de caz bazate pe standarde au la bază jurisdicțiile, care folosesc aceste sisteme de informații pentru a le crea și a le trimite către CDC pentru NNDSS. NBS oferă un sistem de date compatibil NEDSS pentru a ajuta departamentele de sănătate publică locale, teritoriale și federale să-l utilizeze. Mai exact, le ajută să îmbunătățească: procesele informatice și să reducă costurile datorate suportării mai multor sis- teme prin integrarea mai multor boli într-un singur sistem de supraveghere; schimbul de informații între departamentele de sănătate și CDC și între furni- zorii de servicii medicale și departamentele de sănătate pentru a supraveghea bolile transmisibile; raportarea cazurilor de îmbolnăvire prin raportarea electronică a rezultatelor de laborator. De aproape două decenii, NBS are un impact major asupra sănătății publice. Din anul 2003, de când a fost lansat sistemul, CDC a primit peste 700.000 de me- saje electronice de notificare a cazurilor de boală, generate de instituțiile care uti- lizează NBS, astfel rezultând în timp util date disponibile pentru ca programele CDC să le utilizeze și să ia decizii în domeniul sănătății publice. Informațiile stan- dardizate despre bolile transmisibile sunt primite de la agențiile de sănătate publică locale, apoi centralizate fapt ce poate ajuta la luarea de decizii utile pentru scăderea vitezei răspândirii bolii. NBS nu numai că supraveghează, raportează și investighează mai eficient bo- lile transmisibile, dar ajută și departamentele de sănătate să respecte standardele naționale privind stocarea, transmiterea și gestionarea datelor. În continuare, vor fi prezentate câteva dintre modalitățile prin care NBS ajută la colectarea și distribuirea datelor epidemiologice despre COVID-19 cu CDC. NBS oferă departamentelor de sănătate publică: un cadru pentru colectarea datelor solicitate de programele CDC care coordo- nează răspunsul la combaterea pandemiei COVID-19; resurse tehnice pentru a integra noile coduri standard COVID-19 - Logical Observation Identifiers Names and Codes și Systematized Nomenclature of Medicine (LOINC, SNOMED) în sistemele NBS și să introducă actualizări pe măsură ce devin disponibile. Pe de altă parte, NBS a mai oferit și: soluții pentru a extrage, a vizualiza și a analiza cu ușurință și cu rapiditate da- tele privind cazurile de Covid-19 și analizele de laborator; 124  Economia digitală și accesul populației la servicii medicale o colaborare cu practicienii din domeniul sănătății publice din Tennessee procesând rapoartele de laborator primite cu scopul de a crea algoritmi de luare a deciziilor; colaborare cu echipa EPI Info a CDC sprijinind monitorizarea, generând sta- tistici cheie printr-un tablou de bord, în legătură cu numărul total de cazuri, cazuri în funcție de sex sau vârstă sau ponderi de cazuri cu simptome diferite; un sistem din care se pot extrage date epidemiologice detaliate despre virus, într-un format mult mai accesibil care poate fi încărcat direct în baza de date CDC cu mare ușurință; un instrument pentru a crea rapoarte zilnice solicitate de către CDC - rezumate ale testelor pozitive și negative, dar și ale structurii infectărilor cu SARS-COV-2; colaborare cu Asociația Laboratoarelor de Sănătate Publică pentru dezvolta- rea unui instrument care poate fi folosit de către departamente de sănătate publică pentru a aduce informații detaliate cu privire la fiecare test de labo- rator COVID-19; colaborare cu asociații de stat pentru actualizări ale sistemului. În plus, echipa NBS oferă și suport extins celor douăzeci și șase de departamente statale care o utilizează. Aceasta ajută la implementarea noilor instrumente și rezolvă problemele pe care le întâmpină departamentele de sănătate în utilizarea sistemului. Privind în perspectivă, putem observa că echipa NBS explorează noi strategii care vor fi foarte importante pentru limitarea viitoarelor focare epidemiologice și comba- terea răspândirii virusului. Caracteristicile NBS: raportarea cazurilor în timp real către CDC; modul de raportare pentru a extrage datele pentru analiză și vizualizare; securitate; sprijin pentru monitorizarea unei multitudini de boli, printre care se numără hepatita, boli generale transmisibile, tuberculoză, meningită etc; adăugarea de aplicații noi, dacă este necesar acest lucru; transmiterea automată a rapoartelor electronice de laborator, primite de la furnizorii de servicii medicale. Beneficiile NBS: scăderea timpului de raportare a situației bolilor transmisibile; creșterea numărului de rapoarte de laborator; comunicare îmbunătățită între personalul local, personalul de stat și persona- lul federal; reducerea erorilor de transcriere a datelor; îmbunătățirea calității datelor și reducerea raportării pe hârtie. Resursele tehnice disponibile includ o prezentare completă a funcțiilor, răspun- suri la întrebări frecvente, un glosar al terminologiei NBS și acces la o comunitate foarte puternică de utilizatori la nivel național. 125 Marina Bădileanu, Svetlana Ciumac, Luminița Izabell Georgescu 4. Viitorul ”Sistem informatic pentru registrele de sănătate – RegInterMed”, din România În România, s-a realizat crearea de noi fluxuri informaţionale şi de raportare. Prin programele naţionale de sănătate se menţine tradiţia de a raporta datele (există serii temporale care acoperă o perioadă mai mare de 50 ani), indicatorii demografici şi de sănătate fiind standardizaţi (se asigură comparabilitatea în timp şi spaţiu)15. Ministerul Sănătății, în colaborare cu Autoritatea Română pentru Digitalizare, își propune realizarea unei platforme informatice (cu minim 100 registre de sănătate electronice) și interconectarea acesteia cu alte platforme IT din domeniul e-sănătate existente la nivel european. În acest sens, a fost trimis spre consultare de piață caietul de sarcini al proiectului „Sistem Informatic pentru registrele de sănătate - RegIn- termed”, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Planului Operațional Competitivitate (POC), Axa 2 - Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) - Consolidarea aplicațiilor TIC pentru e-guvernare, e-learning, e-inclusion, e- cultură, e-sănătate16. Termenul de implementare a acestei noi platforme informatice este luna septembrie a anului 2023. Conform caietului de sarcini, registrul medical este “un sistem organizat care co- lectează, analizează și difuzează datele și informațiile despre un grup de persoane de- finit de o anumită boală, condiție sau serviciu de sănătate și care servește unor scopuri medicale prestabilite: științifice, clinice sau / și pentru stabilirea unei politici publice”. S-a constatat, pe baza experienței acumulate pe plan intern și internațional, că funcționarea adecvată a registrelor din domeniul pneumologiei presupune existența unui personal specializat dedicat, fără de care doar o mică parte din cazuri ar ajunge să fie înregistrate (cazuri epidemiologice)17. Un exemplu pozitiv în acest sens este registrul cazurilor de tuberculoză. La nivel european, se pot identifica numeroase proiecte de succes în domeniul dezvoltării de registre electronice de sănătate publică. Dintre acestea se pot evidenția: EUBIROD (“European Best Information through Regional Outcomes in Diabetes”) - proiect care include registrele regionale pentru bolnavii de diabet; BRidging Information and Data Generation for Evidence-based Health policy and research - BRIDGE Health – proiect care a identificat nevoia de consolidare a sistemului informatic al Uniunii Europene în domeniul sănătății. Aceasta presu- pune durabilitate, o mai bună coordonare, guvernanță și colaborare între sistemele naționale pentru îmbunătățirea, armonizarea, standardizarea și analiza în comun a bazelor de date privind sănătatea18; EuroPa - rețeaua europeană de cooperare pentru cercetarea, diagnosticarea și terapia bolii Parkinson, proiect care urmărește îmbunătățirea cercetării clinice și a tratamentului bolii Parkinson prin crearea de rețele de centre clinice de înaltă califi- care în diferite țări ale Uniunii Europene; European Cancer Information System (ECIS) dezvoltat în cadrul Euro- pean Partnership for Action Against Cancer (EPAAC) - rețeaua europeană a regis- trelor de cancer, care are ca obiectiv îmbunătățirea comparabilității datelor privind 126  Economia digitală și accesul populației la servicii medicale incidența cancerului, promovarea înregistrării bolnavilor de cancer precum și utili- zarea informațiilor în cercetare și politici publice. În prezent, există peste 200 astfel de registre active în Europa. S-a constatat că trecerea de la scara națională, la cea europeană este dificilă din cauza lipsei de comparabilitate a indicatorilor. Registrele furnizează în prezent cele mai multe date epidemiologice privind cancerul, dar sufe- ră din cauza lipsei de finanțare, a deficitului de personal și a problemelor generate de legislația națională și comunitară privind protecția datelor personale19. Orphanet - inițiativă legată de bolile rare, care asigură un portal de referință și o bază de date privind bolile rare și medicamentele orfane, cu scopul de a contribui la îmbunătățirea diagnosticării, îngrijirii și tratamentului pacienților cu boli rare20. EPIRARE (European Platform for Rare Disease Registries) - inițiativă euro- peană privind bolile rare; EUReMS (European Register for Multiple Sclerosis) - registrul European pen- tru scleroza multiplă; EU-ADR - sistem informatic ce folosește bazele de date biomedicale pentru detectarea reacțiilor adverse la medicamente; HoNCAB - rețea pilot de spitale care să faciliteze accesul la asistență medicală transfrontalieră și dreptul la decontarea tratamentului medical în străinătate. Printre obiectivele specifice ale proiectului RegIntermed se numără actualizarea treptată a informațiilor specifice domeniului sănătății publice legate de diagnostic, tratament, evoluția bolii, luarea deciziilor în situații de urgență, cu respectarea spe- cificului și scopului secundar pentru care au fost colectate aceste date (incidență, prevalență, morbiditate și mortalitate, cercetare etc.). Serviciile online oferite prin intermediul RegIntermed vor permite: pentru Ministerul Sănătății – acces la statisticile întocmite pe baza informațiilor existente în baze de date reale și actuale – instrument impor- tant pentru luarea deciziilor; pentru personalul medical – asigurarea consecvenței informațiilor prin con- centrarea acestora într-o singură bază de date; păstrarea istoricului medical pentru fiecare pacient; urmărirea posibilelor interferențe dintre diferite trata- mente prescrise de-a lungul timpului; pentru pacienți – existența istoricului medical, care permite luarea deciziilor optime și creșterea motivației de a participa activ la e-sănătate. Grupul țintă avut în vedere la implementarea proiectului va include 55.000 me- dici, 2.000.000 pacienti și 300 administratori de procese operaționale. Se prevede o creștere ulterioară de aproximativ 500.000 înregistrări îm fiecare an. Registrele actu- ale pe specialități conțin între 1.000 și 15.000 pacienți într-un registru. Registrul trebuie să conțină, pentru fiecare pacient, o serie de informații minima- le precum: datele de identificare (CNP, nume, prenume, vârsta, data și locul nașterii, localitatea de domiciliu, motivul înregistrării); diagnostic (data diagnosticării, tipul de boală, forma bolii); evenimente medicale; scrisori medicale în care se specifică raportul vizitei, raportul de evoluție a pacientului (servicii medicale acordate pe perioada internărilor, tratamentul simptomatic, complicaţiile apărute). 127 Marina Bădileanu, Svetlana Ciumac, Luminița Izabell Georgescu Securitatea sistemului. Sistemul trebuie să asigure protecția datelor pe tot par- cursul ciclului de viață al acestora: creare, modificare, stocare, transport și distrugere. Componentele sistemului informatic vor fi protejate împotriva încercărilor deliberate sau accidentale de acces neautorizat la datele pe care acesta le înmagazinează. Securita- tea datelor va fi realizată printr-un sistem de limitări ale accesului la aplicaţie bazat pe drepturi şi parole, defalcat pe mai multe niveluri. Drepturile de acces ale utilizatorilor vor putea fi configurate de administratorii sistemului din interfaţa aplicaţiei. RegIntermed va include o componentă de analiză geospațială. Platforma web va prelua datele din registrul medical și le va transpune în hărți tematice care vor reprezenta grafic cazurile pe coduri de culoare, la nivel de județe și localități (Unități Administrativ Teritoriale UAT). Cazurile raportate pe fiecare registru vor fi repre- zentate geografic atât sintetic (pe coduri de culoare), cât și analitic (număr de cazuri filtrate după parametrii asociați cazului). Modulul geospațial va permite următoarele fucționalități de bază: Fundal geografic uzual: imagini aeriene, elemente de relief, infrastructura ru- tieră, elemente urbane, elemente de transport; Reprezentarea ariei de monitorizarea și a detaliilor de bază: amplasamentul unităților spitalicești și a celor de natură medicală: cabinete medicale, clinici, alte instituții medicale cu flux de pacienți; localizarea marilor aglomerări publice urbane: piețe publice, gări, stații de metrou, mari centre comerciale, unități de învățământ; mecanisme pentru raportarea prin intermediul echipamentelor mobile de tip smarphone/tablete sau de tip PC, de către personal autorizat a apariției evenimen- telor medicale cu potențial de propagare – early warning. Evenimentele tip early warning trebuie să fie posibile și prin integrarea cu alte sisteme medicale de specia- litate (software pentru internările din spitale pentru evenimentele infecțioase - epi- demiologice), prin preluarea evenimentelor de natură infecțioasă, epidemiologică cu potențial de propagare și a caracteristicilor inițiale: localizarea apariției evenimentu- lui, tipul sursei și parcursul acestuia până la depistarea evenimentului. Prin intermediul modulului geospațial, utilizatorul va avea acces la o hartă actuali- zată privind starea focarelor, distribuția geografică, atât din punctul de vedere al zonelor unde au fost raportate, dar și al provenienței surselor/pacienților. În felul acesta, în ca- drul modulului geospațial vor exista suficiente date statistice și obiecte georeferențiate care să permită realizarea de analize și simulări privind propagarea epidemiilor pe unități de timp, zone geografice și în funcție de fluxurile uzuale de trafic (persoane). Modulul geospațial trebuie să permită definirea de script-uri pentru realizarea acestor analize și vizualizarea dinamică a rezultatelor prin reprezentări heatmaps și comparații vizuale sincronizate pe seturile de date, la momente de timp diferite. Modulul geospațial trebuie să permită încărcarea de hărți de bază, definirea de struc- turi grafice pe care să poată fi încărcate obiecte georeferențiate (evenimente epide- miologice, locații, caracteristice, algoritmi de propagare și efecte), înregistrarea de script-uri pentru obținerea analizelor și să conțină instrumente pentru vizualizarea rezultatelor într-o manieră interactivă. De asemenea, rezultatele trebuie să fie expuse în formate și servicii web. 128  Economia digitală și accesul populației la servicii medicale Folosind instrumentele puse la dispoziție în cadrul modulului geospațial, utili- zatorul va putea să evalueze în mod obiectiv severitatea epidemiilor, să identifice comunitățile afectate și pe cele care vor fi afectate în diferite perioade de timp, ținând cont de viteza și modelele de propagare a diverselor categorii de epidemii. Prin intermediul RegIntermed va fi posibilă monitorizarea rezultatelor acțiunilor de limitare a efectelor epidemiilor. De asemenea, sistemul informatic va permite ges- tionarea planurilor continue/periodice de prevenție a răspândirii epidemiilor. Concluzii În mod evident, pentru a ține sub control o pandemie, toate regiunile lumii au nevoie de sisteme funcționale de sănătate publică, rețele complexe din punct de ve- dere tehnic și tehnologic de supraveghere a răspândirii bolii, metode de diagnostica- re corectă și rapidă, capacitate de răspuns medical prompt, cooperare și comunicare fluidă între partenerii locali și internaționali. În Statele Unite ale Americii, programe precum ESSENCE sau NBS sunt utili- zate pentru monitorizarea tendințelor răspândirii pandemiei, localizarea posibi- lelor focare și identificarea zonelor care impun intervenții de urgență. Autoritățile instituționale din domeniul sănătății publice folosesc baza de date pentru formularea politicilor de distanțare socială care stau la baza măsurilor destinate opririi răspândi- rii virusului, inclusiv a deciziilor de lock down, de trecere la învățământul la distanță, închiderea activităților economice neesențiale etc. În Uniunea Europeană, este utilizată cu succes o serie de sisteme informatice în domeniul dezvoltării de registre electronice de sănătate publică și de supraveghere electronică a bolilor. În România, noul program RegIntermed va realiza actualizarea treptată a informațiilor specifice domeniului sănătății publice legate de diagnostic, tratament, evoluția bolii, luarea deciziilor în situații de urgență, cu respectarea specificului și scopului secundar pentru care au fost colectate aceste date (incidență, prevalență, morbiditate și mortalitate, cercetare etc.). Telemedicina oferă beneficii deosebite în condițiile pandemiei COVID-19. În această perioadă în care interacțiunile dintre oameni sunt limitate și trebuie minimi- zate, telemedicina este necesară pentru a preveni răspândirea virusului. Telemedici- na reduce interacțiunile directe medic-pacient în situația în care efectuarea consultu- lui este posibilă la distanță, contribuind la îmbunătățirea calității vieții pacienților și cadrelor medicale. De asemenea, telemedicina permite accesul populației la servicii medicale în zonele geografice în care nu există suficienți medici specialiști. Progresele în domeniul inteligenței artificiale au transformat știința și practica medicală, dar multe dintre aplicațiile sale rămân deocamdată insuficient înțelese și departe de a-și fi atins întregul potențial. Complexitatea socială și etică a acestor aplicații necesită studii aprofundate pentru a oferi dovezi suplimentare ale utilității lor medicale, ale valorii economice și ale imperativului dezvoltării de strategii inter- disciplinare pentru aplicarea lor pe scară largă. 129 Marina Bădileanu, Svetlana Ciumac, Luminița Izabell Georgescu Analiza aprofundată și înțelegerea costurilor și beneficiilor relative ale globalizării poate deschide calea spre rezolvarea problemelor și multiplicarea avantajelor acesteia. În consecință, pandemia va avea atât efecte pe termen lung, cât și consecințe efemere ce vor fi rapid compensate prin capacitatea de renaștere a acestui organism viu – econo- mia mondială. Succesul relansării va depinde de măsura în care societatea, în ansam- blul său, va recunoaște disparitățile structurale evidențiate în timpul crizei. BIBLIOGRAFIE 1 Mintz, Y., Brodie, R., (2019) Introduction to artificial intelligence in medicine, Minimally Invasive Therapy & Allied Technologies, 28:2, 73-81, doi: 10.1080/13645706.2019.1575882 2 Encyclopædia Britannica, Artificial intelligence, https://www.britannica.com/technology/artificial- intelligence (accesat 12.02.2022) 3 Encyclopædia Britannica, Alan Turing, https://www.britannica.com/biography/Alan-Turing (acce- sat 12.02.2022) 4 Topol, E.J. High-performance medicine: the convergence of human and artificial intelligence. Nat Med 25, 44–56 (2019). https://doi.org/10.1038/s41591-018-0300-7 5 Ramesh, A. N., Kambhampati, C., Monson, J. R., & Drew, P. J. (2004). Artificial intelligence in medicine. Annals of the Royal College of Surgeons of England, 86(5), 334–338. https://doi. org/10.1308/147870804290 6 Hamet, P., Tremblay, J., (2017). Artificial intelligence in medicine, Metabolism, Volume 69, Supple- ment, 2017, ISSN 0026-0495, https://doi.org/10.1016/j.metabol.2017.01.011. 7 Ross, J., Stevenson, F., Lau, R., & Murray, E. (2015). Exploring the challenges of implementing e-health: a protocol for an update of a systematic review of reviews. BMJ open, 5(4), e006773. 8 Scott Kruse, C., Karem, P., Shifflett, K., Vegi, L., Ravi, K., & Brooks, M. (2018). Evaluating barriers to adopting telemedicine worldwide: A systematic review. Journal of Telemedicine and Teleca- re, 24(1), 4–12.  https://doi.org/10.1177/1357633X16674087 9 Mair, F. S., May, C., O’Donnell, C., Finch, T., Sullivan, F., & Murray, E. (2012). Factors that promo- te or inhibit the implementation of e-health systems: an explanatory systematic review. Bulletin of the World Health Organization, 90, 357-364. 10 Russo, J. E., McCool, R. R., & Davies, L. (2016). VA telemedicine: an analysis of cost and time savings. Telemedicine and e-Health, 22(3), 209-215. 11 Johns Hopkins APL-Developed Health Surveillance Tool Augments Nation’s COVID-19 Response, https:// www.jhuapl.edu/PressRelease/200325 (accesat 02.02.2022) 12 Burkom, H., Loschen, W., Wojcik, R., Holtry, R., Punjabi, M., Siwek, M., & Lewis, S. (2021). Elec- tronic Surveillance System for the Early Notification of Community-Based Epidemics (ESSENCE): Overview, Components, and Public Health Applications. JMIR public health and surveillance, 7(6), e26303. https://doi.org/10.2196/26303 13 Conway, M., Dowling J., Chapman, W. (2013) Using chief complaints for syndromic surveillan- ce: A review of chief complaint based classifiers in North America, Journal of Biomedical Infor- matics, Volume 46, Issue 4, 2013, Pages 734-743, ISSN 1532-0464, https://doi.org/10.1016/j. jbi.2013.04.003. 14 CDC (2022), https://www.cdc.gov/nbs/overview/index.html (accesat 10.02.2022) 15 Popescu-Spineni, D. (2022). Curs de biostatistică pentru studenții FMAM-UMFCD 16 Ministerul Sănătății, Caiet de sarcini pentru serviciile de dezvoltare și implementare sistem in- formatic, inclusiv servicii de instruire în cadrul proiectului Sistem informatic pentru registrele de sănătate – RegInterMed, http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2021/10/Caiet-de-sarcini-RegIn- terMed.pdf (accesat 10.02.2022) 17 Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Trans- misibile (2019). Analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere Raport pentru anul 2018 18 Bogaert, P., Van Oyen, H. & for BRIDGE Health. An integrated and sustainable EU health informa- tion system: national public health institutes’ needs and possible benefits. Arch Public Health 75, 3 (2017). https://doi.org/10.1186/s13690-016-0171-7 19 Randi G., Zaro F., Carvalho R., Martos C., Dimitrova N., Dyba T., Giusti F., Neamtiu L., Crocetti E., Rooney R., Aslanovski D., Adriani S., Brunetto A., Grispo S., Gusmini M., Nicholson N., Ben E., Bettio M., The European Cancer Information System (ECIS) web application; JRC113106 20 Orphanet Standard Operating Procedures, version 04, December 2020, https://www.orpha.net/ orphacom/special/eproc_SOPs.pdf (accesat 11.02.2022) 130