Tromboză venoasă profundă (TVP) - Quiz

Boala Arterelor și Venelor - Program de Studii

• Acest program se concentrează pe bolile arterelor și venelor.
• Conține un program de studiu balneo-fiziokinetoterapeutic și de recuperare.
• Șeful lucrărilor este Dr. Jeremias Zsuzsanna.
• Site-ul web al Universității este www.umfst.ro.

Noţiuni Introductive

• Circulația periferică implică membrele superioare și inferioare.
• Sistemul arterial, venos și limfatic sunt componente ale circulației periferice.
• Circulația cutanată reglează schimburile termice prin vasoconstricție și vasodilatație.
• În condiții de confort termic, vasodilatația cutanată poate duce la ischemie musculară, pe care exercițiile o ameliorază.

Structura vaselor periferice

• Vasele arteriale au trei straturi: strat extern, strat intern și valvă.
• Vasele venoase au trei straturi: strat extern, strat intern și valvă.
• Capilarele sunt vase minuscule care fac schimb de substanțe între sânge și țesuturi.

Sistemul Arterial

• O diagramă cu numele diferitelor artere de la nivelul capului și trunchiului, precum și al membrelor.

Anatomia circulației periferice arteriale

• Prezentarea arterelor membrelor superioare (subclaviană, axilară, brahială, radială, ulnară) și membrelor inferioare (iliacă externă, femurală profundă, femurală, popliteală, tibială anterioară, tibială posterioară, fibulară, dorsalis pedis).
• Prezentarea arterelor de la nivelul capului și trunchiului (carotida internă, carotida externă, carotida comună stângă, brahiocefalică, arcul aortic, trunchiul pulmonar, splenic, aorta toracică, renală, trunchiul celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior, aorta abdominală, iliacă comună, iliacă internă).

Vascularizația arterială a membrelor superioare și inferioare

• O imagine detaliată a vascularizației arteriale ale membrelor superioare și inferioare.
  • Ilustrare a arterelor și ramificațiilor.

Ateroscleroza

• Este un proces lent care poate evolua ani de zile fără simptome.
• Colesterolul se depune pe pereții arterelor, îngustându-le (stenoză).
• Acest proces reduce fluxul sanguin către un organ, ducând la ischemie (lipsa fluxului de sânge).
• Ateroscleroza poate fi agravată de evenimente trombotice (formarea de cheaguri care obstrucționează complet vasul, numit aterotromboză).

Evoluția aterosclerozei

• O diagramă care ilustrează etapele aterosclerozei, de la disfuncția endotelială la formarea celulelor spumoase și depozitelor de colesterol, până la aterom și leziuni complicate ca aterotromboza.

Ateroscleroza arterelor periferice

• Este o boală arterială periferică, cunoscută și sub denumirea de arteriopatii cronice obliterante.
• Produce modificări morfologice și funcționale ale peretelui arterial, ducând la diminuarea/obliterarea completă a calibrului vascular și irigare insuficientă.
• Bolile arterelor (arteriopatiile) sunt mai frecvente la bărbați, în timp ce boala Raynaud și acrocianoza sunt mai frecvente la femeile tinere.

Manifestări clinice - durerea

• Claudicația intermitentă: Dureri cauzate de efortul de mers, care dispar la repaus. Durerea este intensă și are un caracter constrictiv, localizată la nivelul musculaturii posterioare a gambei.
• Durerea de repaus: Dureri persistente și intermitente, mai ales noaptea, care indică un stadiu avansat al arteriopatiei. Durerea este violentă, însoțită de absența pulsului arterial, răcire/paloare a membrelor.

Examenul obiectiv

• Pacientul poate adopta o poziție antalgică (favorabilă durerii) - membrul afectat atârnat la pat.
• Se observă modificări de culoare ale tegumentelor (paloare, cianoză, eritrocianoză) datorită gradului de obliterare arterială și starea circulației colaterale.
• Se depistează tulburări trofice (atrofie, pierderea părului), ulcere sau gangrene, în caz de ischemie acută.
• Se palpează pulsul pentru a evalua diminuarea/absența acestuia, în special în zonele afectate.
• Se poate audia sufluri sistolice datorate stenozelor arteriale.

Diagnosticul TVP

• Se folosesc metode neinvazive: Ultrasonografia Doppler venoasă (echo doppler venos).
• Se urmărește fluxul de sânge în vene cu ajutorul unui transductor, pentru a identifica prezența trombilor.
• Alte metode: AngioCT de artere pulmonare, ecocardiografie. (utilizate în cazuri de suspiciune de embolizare pulmonară).
• Dimeri pozitivi, examinare utilă pentru a exclude tromboza.

Evoluție, complicații

• Evoluție: Recanalizare completă/parțială, persistența trombului (în anumite cazuri)
• Complicații: Sindrom posttrombotic (staza venoasă prelungită, tulburări trofice cutanate, hiperpigmentare/tumefiere), embolie pulmonară.

Embolia pulmonară

• O ilustrare care arată cum un tromb intră în circulația pulmonară și o blochează.

Dislocarea trombilor venoși și embolizarea pulmonară

• Factorii care contribuie la dislocarea trombilor: contracții musculare bruște (strănut, tuse), creșterea presiunii venoase, anumite manevre medicale (masaj, mișcări exagerate).
• Toate aceste manevre sunt contraindicate la pacienții cu TVP în fază acută și subacută.

Tratamentul TVP

• Inițial se utilizează medicamente anticoagulante (heparină, HGMM, etc) intravenos/subcutanat.
• Ulterior, se trece la tratament anticoagulant oral (Sintrom, etc).
• Există și anticoagulante noi.
• Terapia trebuie monitorizată (INR), iar unii pacienți au nevoie de tratament pe termen lung.
• Se folosesc comprese elastice, care crește eficiența tratamentului.

Tratamentul anticoagulant

• Complicații ale tratamentului anticoagulant: hemoragii minore (gingivoragie, epistaxis, echimoze) sau hemoragii majore (hematemeză, melena, hematurie, etc.).
• Dacă apar hemoragii, tratamentul trebuie întrerupt și pacientul trimis la medicul/spital.

Recomandări pentru pacienții care urmează tratament anticoagulant

• Evitați traumatisme, căderi și activități sportive care presupun contact fizic puternic.
• Evitați injecțiile intramusculare/injecțiile.
• Anunțați medicul dumneavoastră despre tratamentul dvs. cu anticoagulante înainte de orice intervenție medicală (stomatologică, chirurgicală).
• Evitați/anunțați medicul de orice intervenție dacă sunteți gravidă.

Prevenția TVP

• Evitați imobilizarea prelungită.
• Utilizați ciorapi compresivi pentru persoanele cu risc crescut.
• Recomandată anticoagulare profilactică postoperator, în cazuri de imobilizare prelungită (cancer).
• Se recomandă mobilizare periodică, evitarea alcoolului și hidratare adecvată pentru călătoriile lungi.

Recuperarea în afecțiunile venoase

• Se recomandă mobilizare pasivă a membrelor cât mai devreme și mobilizare activă prin exersare.
• Recuperarea presupune alunecarea de-a lungul corpului, flexarea gambei pe coapsă/coapsei pe bazin, gimnastică respiratorie diafragmatică.

Recuperarea în tromboflebite

• Stadiul acut: Ridicați membrul afectat la 15-20°. Faceți mobilizare precoce și comprese reci.
• Stadiul convalescență: Masaj ușor, fără masaj profund pe traiectul venelor. Activități fizice blânde
• Alte metode: Se pot aplica metode de fizioterapie precum ionizări, galvanizări, raze UV, etc., în funcție de stadiul în care se află pacientul.

Balneoterapie

• Se recomandă băi de 6 luni după un episod acut, ape carbogazoase și ape sărate.

Alte informații

• Nota finală specifică că informațiile sunt pentru uz intern și că copierea/distribuirea neautorizată nu este permisă.