Structuri receptoare

O membrană alb-sidefie, rezistentă, groasă, formată din țesut conjunctiv dens, bogat în fibre colagene.

Partea anterioară, redusă ca suprafaţă şi transparentă a tunici externe a globului ocular.

Stratul extern al scleroticii, conectat la capsula Tenon.

Spațiul dintre sclerotică și capsula Tenon, care permite mișcarea globului ocular.

Un strat subțire care se interpune între sclerotică și coroidă.

O zonă perforată în partea postero-mediană a scleroticii, prin care trec fibrele nervului optic.

Joncțiunea dintre sclerotică și cornee.

Un epiteliu simplu pavimentos care formează stratul intern al corneei.

Sunt terminații nervoase fără înveliș, răspândite în piele, ligamente, tendoane, capsule articulare, periost și mucoase. Ele detectează durerea, temperatura și presiunea.

Sunt terminații nervoase simple, situate în epidermă, care percep presiuni ușoare.

Sunt terminații nervoase situate în jurul firelor de păr, care detectează mișcarea firelor de păr.

Sunt terminații nervoase învelite într-o capsulă conjunctivă. Ele sunt specializate pentru a simți stimuli fini.

Sunt corpusculi ovali localizați în papilele dermice, care detectează atingeri fine.

Sunt corpusculi localizați în țesutul subcutanat și alte structuri, care detectează vibrațiile, presiunile puternice și se adaptează rapid.

Sunt corpusculi care detectează schimbările de temperatură.

Sunt corpusculi care simt presiunea persistentă.

O structură circulară care drenează umoarea apoasă din camera anterioară a ochiului.

Orice obstacol care împiedică drenarea umorii apoase din camera anterioară a ochiului, ducând la creșterea presiunii intraoculare.

Un strat bogat în vase de sânge care se află sub retină, conferind ochiului culoarea neagră.

O membrană subțire care separă coroida de retină.

Un inel triunghiular situat în fața coroidei, care conține mușchii ciliari.

Evaginații ale corpului ciliar, acoperite de retină oarbă, care produc umoarea apoasă.

Un strat de țesut conjunctiv lax care conține numeroase fibroblaste și melanocite.

Un orificiu cu diametru variabil, situat în centrul irisului, care reglează cantitatea de lumină care intră în ochi.

Irisul este o structură circulară a ochiului care controlează cantitatea de lumină care intră în ochi.

Muschiul dilatator al pupilei este un mușchi neted care mărește pupila, permițând mai multă lumină să intre în ochi.

Muschiul circular al irisului este un mușchi neted care micșorează pupila, reducând cantitatea de lumină care intră în ochi.

Retina este o membrană subțire care tapetează interiorul ochiului și conține celule sensibile la lumină.

Retina vizuală este partea retinei responsabilă de recepționarea imaginilor și trimiterea acestora la creier.

Epiteliul pigmentar este un strat de celule aflat în retina vizuală, care absoarbe lumina ce a trecut prin celulele fotoreceptoare.

Celulele cu bastonaș sunt celule fotoreceptoare sensibile la lumină slabă, permițând vederea nocturnă.

Celulele cu con sunt celule fotoreceptoare sensibile la culori, responsabile de vederea diurnă.

O membrană mucoasă transparentă și subțire care acoperă corneea și căptușește suprafața internă a pleoapelor. Este formată dintr-un epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat, bogat în celule caliciforme și un corion format din țesut conjunctiv lax.

Pliuri musculo-tegumentare elastice care protejează globul ocular.

Sectorul de pe marginea liberă a pleoapei unde sunt aranjate genele.

Sectorul de pe marginea liberă a pleoapei unde se deschid orificiile glandelor Meibomius.

Șanțul format între marginea pleoapei și cornee.

O proeminență pe marginea medială a pleoapei unde se deschide punctul lacrimal.

Porțiunea de pe pleoapa dintre papila lacrimală și comisura medială, lipsită de gene.

O proeminență la baza lacului lacrimal, formată din țesut conjunctiv.

O membrană subțire care acoperă exteriorul pleoapelor. Este alcătuită din țesut conjunctiv și conține glande sebacee modificate.

Un strat subțire de țesut conjunctiv situat sub tegumentul pleoapei.

Mușchiul responsabil de închiderea pleoapelor.

Glande sebacee care produc o substanță grasă care formează un strat protector pe globul ocular.

Glande conectate cu foliculii piloși ai genelor, producând o substanță grasă.

Glande sudoripare neramificate care se deschid în foliculii piloși ai genelor.

Fluidul transparent care umple cavitatea dintre cornee și cristalin, contribuind la menținerea formei ochiului și la focalizarea imaginilor.