Statistici Căsătorii în România

Numărul de nașteri vii la 1000 de femei de vârstă fertilă într-o anumită perioadă de timp.

Numărul de nașteri vii la 1000 de locuitori într-o anumită perioadă de timp.

Rata fertilității este mai mare în mediul rural decât în mediul urban.

Județele cu o rată a fertilității mai mică de 30 nașteri la 1.000 de femei de vârstă fertilă.

Județele cu o rată a natalității mai mare de 8 nașteri la 1.000 de locuitori.

Județele cu o rată a natalității mai mică de 7 nașteri la 1.000 de locuitori.

Numărul de nașteri vii ale copiilor care au reședința obișnuită în România.

Numărul de nașteri vii ale copiilor care au reședința obișnuită în străinătate.

În 2023, majoritatea căsătoriilor (12,2%) au fost încheiate de cuplurile cu vârsta cuprinsă între 25 și 29 de ani.

Un procent semnificativ (25,3%) din căsătorii au fost încheiate de persoane cu vârsta de 35 de ani și peste.

În 2023, femeile din mediul urban s-au căsătorit, în medie, la vârste mai înaintate decât cele din mediul rural.

Numărul căsătoriilor încheiate de femei sub 20 de ani a fost de 2,1 ori mai mare în mediul rural decât în mediul urban.

Rata nupțialității se calculează pe baza populației cu domiciliu la 1 iulie a fiecărui an de referință.

În România, în anul 2023, au murit 243.392 de persoane, cu 30.134 mai puține decât în 2022.

Rata mortalității generale a fost de 11,1‰ în 2023, comparativ cu 12,4‰ din 2022.

Rata mortalității a fost mai mare în mediul rural (12,6‰) decât în cel urban (9,9‰).

În anul 2023, 47.605 de bebeluși născuți în România au avut ambii părinți salariați în mediul urban.

În 2023, au fost 28.124 de bebeluși născuți în România cu ambii părinți salariați în mediul rural.

Rata natalității în România în 2023 a fost de 9,4 născuți vii la 1.000 de locuitori.

Rata natalității în România este mai mare decât media europeană (8,7 născuți vii la 1000 de locuitori).

Țările cu cea mai mare rată a natalității din Europa în 2022 au fost Cipru, Franța, Irlanda și Suedia.

Rata mortalității infantile este numărul de copii care mor înainte de a împlini un an, la 1000 de nașteri vii.

În anul 2023 au decedat 900 de copii sub 1 an în România.

Rata mortalității infantile a fost de 5.8 decese la 1000 de nașteri vii în 2023.

Rata mortalității infantile a fost mai mare în mediul rural (6.8 decese la 1000 de nașteri vii) față de mediul urban (4.8 decese la 1000 de nașteri vii).

Băieții au o rată a mortalității infantile mai ridicată (6.4 decese la 1000 de nașteri vii) comparativ cu fetele (5.2 decese la 1000 de nașteri vii).

Mortalitatea masculină este mai mare decât cea feminină în cazul deceselor sub 1 an.

Numărul decese sub un an a scăzut atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

Numărul deceselor sub 1 an a scăzut cu 120 față de anul 2022.

Vârsta medie la care se desfășoară divorțul în România este de 34,7 ani pentru bărbați și 31,7 ani pentru femei.

Durata medie a unei căsătorii care se încheie cu divorțul în România este de aproximativ 9,8 ani pentru bărbați și 9,3 ani pentru femei.

În 2023, județul Giurgiu a înregistrat cea mai mică vârstă medie la divorț atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

În 2023, județul Buzău a avut cea mai mare diferență între vârstele medii de divorț ale bărbaților și femeilor, cu o diferență de 4,2 ani.

Majoritatea divorțurilor din 2023 (41,6%) au fost pronunțate din vina ambilor soți.

Aproape două treimi din totalul divorțurilor pronunțate în 2023 au fost realizate cu „acordul părților”, beneficiind de o procedură administrativă simplă.

Municipiul București a inregistrat cea mai mare vârstă medie la divorț pentru femei în 2023.

Județul Vâlcea a înregistrat cea mai mare vârstă medie la divorț pentru bărbați în 2023.

Reprezintă cauzele divorțului cele mai des întâlnite în anul 2023, cu un accent pe acordul părților care a fost principalul motiv.

În 2023, numărul divorțurilor a fost mai mare în mediul urban decât în mediul rural, dar există 12 județe unde situația a fost inversă.

Județul Arad a avut cea mai mare rată a divorțurilor în 2023 cu 2,19 divorțuri la 1000 de locuitori, în timp ce județul Vâlcea a avut cea mai scăzută rată cu 0,32 divorțuri la 1000 de locuitori.

În 2022, România avea o rată a divorțurilor de 1,2 la mie, situându-se sub media europeană de 1,6 la mie.

Malta și Slovenia au avut cele mai mici rate de divorțuri în UE (0,9 și 1,0 la mie), în timp ce Letonia, Lituania și Suedia au avut cele mai mari rate (2,9, 2,6 și 2,1 la mie).

În 2023, în două județe și Municipiul București s-au înregistrat peste 1000 de cazuri de divorț, reprezentând 8% din numărul total de divorțuri la nivel național.

Județele Vâlcea și Covasna au înregistrat cele mai puține divorțuri în 2023, cu 125 și 176 de cazuri respective.

Alcoolismul, infidelitatea conjugală și violențele fizice reprezintă cauze mai puțin frecvente ale divorțului comparativ cu acordul părților, cauze combinate și alte situații.