Stat unitar complex - Concept și caracteristici

Prezentare generală a cursului

• Subiectul cursului este Bazele Constituţionale ale Administraţiei Publice.
• Cursul este predat de asist. univ. dr. Dogeanu loana-Andreea.
• Cursul este pentru forma de învăţământ ID.
• Anul este 2024.
• Anul 2024, Bucureşti, România.

Activităţi

• Există activităţi de tutorat pentru BCAP, și activităţi online, atât la activitatea tutorat 1 cât și la activitatea tutorat 2.
• Sunt prezentate cuvinte cheie precum: Drept, Stat, Constituţie, Cetăţenie, Parlament, Preşedinte - Guvern, Curte Constituţională.
• Sunt prezentate activităţi online 1 și 2

Constituţia SUA

• Constituția SUA este în vigoare și astăzi, dar au fost adăugate mai multe amendamente de-a lungul timpului.
• Puteri legislative, executive și judecătorească sunt menționate.

Parlamentul Regatului Unit

• Parlamentul Regatului Unit este cea mai veche asamblare continuă de reprezentanți din lume.
• Magna Carta a fost elaborată în anul 1215.
• În 1236, termenul "Parlament" a fost folosit prima dată.
• În 1265, a fost convocat un Parlament care a inclu şi reprezentanți ai județelor și al oraşelor.

Bibliografie

• Sunt listate mai multe cărţi relevante pentru curs, inclusiv unele considerate facultative.
• Sunt enumerate titluri de cărţi și autori, cum ar fi C. Rădulescu, C. Ionescu, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, D.C. Dănişor etc.

Conceptul de Drept

• Dreptul poate fi extra-juridic, având o valoare etică.
• Dreptul juridic este trecerea de la cuvânt la concept.
• Este definit ca ansamblul normelor juridice, edictate sau sancționate de stat.
• Statul definește drepturile şi obligaţiile indivizilor și organizarea statului.
• Normele juridice sunt obligatorii și sunt asigurate prin forța de constrângere a statului.
• Ideea de dreptate, echitate, corectitudine sunt incluse în conceptul general de drept.
• Totalitatea regulilor definește sfera de acţiune a unui individ (norme juridice).
• Dreptul obiectiv reglementează viața socială și este garantat de puterea publică.
• Dreptul pozitiv este o componentă a dreptului obiectiv și cuprinde normele juridice în vigoare într-o anumită societate.
• Dreptul subiectiv este o facultate, o prerogativă umană protejată de lege și reprezentă un procedeu juridic.
• Dreptul natural este o școală de drept, care susține că există o ordine a relațiilor umane, superioară dreptului pozitiv.
• Dreptul Public și dreptul privat este o clasificare distinctivă care se referă la modul cum statul se organizează și cum sunt reglementate a intereselor membrilor în organizațiile sociale.

Raportul juridic de drept public/privat

• Raportul juridic de drept public: Statul este unul dintre subiecții raportului juridic și își subordonează celălalt subiect prin realizarea unui interes public.
• Raportul juridic de drept privat: Se referă la raporturile intre persoane fizice și juridice, în care fiecare parte își urmărește interese personale.

Dreptul constituţional

• Dreptul constituţional este o ramură a dreptului public.
• El a apărut odată cu primele constituții scrise din lume (SUA, Polonia, Franţa).
• Catedra de drept constituţional a apărut pentru prima dată în Italia, urmată de Franța.
• În România, a fost predat inițial împreună cu dreptul administrativ, sub denumirea de drept public.
• Există un curs intitulat „Drept constituţional” și a fost scris de A. Codrescu în 1864.
• Dreptul constituţional este definit ca acea ramură a dreptului format din normele juridice care reglementează relațiile sociale fundamentale.

Izvoarele dreptului constituţional

• Izoarele constau în Constituție, legislație constituțională, legi, regulamente parlamentare, ordonanțe guvernamentale, tratate internaționale și jurisprudența Curții Constituționale.

Raporturile juridice de drept constituţional

• Sunt raporturi fundamentale de natură socială, având drept subiect statul și, în general, vorbind, raporturi de egalitate.

Subiectele dreptului constituţional

• Subiectele colective: poporul, statul, autoritățile publice, partidele politice și multe alte organizații.
• Subiectele individuale: cetățeni, străini și apatrizi.

Normele constituţionale

• Normele constituționale au forță juridică supremă, sunt complete/incomplete și generale.
• Sunt, de obicei, principii și norme imperative.
• Normele au aplicabilitate directă sau indirectă.

Conceptul de instituție politică

• Instituțiile politice sunt organisme care au statut, reguli de funcționare și acțiune pentru a satisface nevoile colective.
• Au putere de constrângere exterioră în numele voinţei majorităţii populaţiei și în interesul acesteia.
• Acesta este limitată ca întindere.
• Este parte dintr-un colectiv de indivizi și acționează în mod permanent pentru a realiza un interes public.

Conceptul de stat

• Verbul latin "statuo" înseamnă a pune, a aseza și a întemeia.
• Sintagma "Status civitas" din Imperiul Roman descrie modul de guvernare a oraşului.
• Romanii au asociat „status” cu ideea de conducere a vieții publice și a statului.
• Grecii foloseau termenul „polis” pentru cetate și „politeia” pentru modul de organizare politică a unei comunităţi umane.
• În Evul Mediu, statele sunt descrise prin termeni ca "regat", "țară", "principat" sau "republică", asociindu-se cu ideea teritoriului și a puterii conducătoare.
• Machiavelli a folosit primul termenul „stat” într-un sens modern.
• Contemporan cu Machiavelli, Thomas Morus a scris o lucrare legată de stat (1516).
• 1576, Jean Bodin a folosit termenul de stat.

Elementele esențiale ale definiției statului

• Forma de organizare politică a unei colectivități istorice.
• Localizare geografică.
• Există un grup conducător care exercită autoritatea publică în numele poporului.
• Grupul conducător are prerogative de stabilire și apărare a ordinii statale.

Definiții stat

• Statul este forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane istorice, localizată geografic într-un teritoriu.

Teritoriul statului

• Teritoriul statului este spațiul geografic, compus din sol, subsol, ape și coloana aeriană, care sunt sub suveranitatea exclusivă a statului.
• Este delimitat de frontiere.
• Are caracteristici de indivizibilitate și inalienabilitate.

Populația statului

• Populaţia unui stat este alcătuită din cetăţeni, persoane străine sau apatrizii.
• Cetăţenii împărtășesc aceeași cetățenie.

Puterea suverană

• Puterea suverană este nelimitata de puteri externe sau interne
• Puterea exclusivă de a controla, a direcționa, (și a pedepsi/sancționa) prin acte juridice.
• Este necesară o legitimizare democratică (de la popor sau prin legea fundamentală) și conformitatea cu legile statului.

Conceptul formei de stat

• Este politico-juridic, care exprimă modul de constituire și exercitare a puterii de stat; cum este organizat și condus poporul.
• Sunt analizate trei aspecte ale formei de stat: forma de guvernământ, structură de stat și regim politic sau metodă de guvernare.

Criterii pentru forma de stat

• Modul de organizare a puterii de stat (stat unitar/federal).
• Caracterele conducătorului statului (republică/monarhie).
• Metode de guvernare (democratic/autoritar).

Structura de stat

• Structura de stat reprezinta modul de organizare a puterii și teritoriul unui stat, clasificat in stare unitare sau stat compuse.

Statul unitar

• Ansamblu unic de organisme constituționale.
• Centrele guvernamentale se difuzează ierarhic.
• Există o singură ordine juridică, bazată pe o singură constituție.
• O singură cetățenie pentru populație.

Statul unitar complex

• O formă a statului unitar, care prezintă diversitate locală, administrativă și juridică.
• Include regionalismul și uniunea încorporată.

Statul compus

• Format din mai multe entități statale (reunite intr-un stat suprapus) legate prin raporturi juridice (uniuni de state, confederații, state federale).

Uniuni de state

• Asociații de state, cu uniune personală sau reală.
• Uniune personală: statele au în comun şefii de stat, dar-și păstrează propriile parlamente și guverne.

Confederații de state

• Asociații teoretic permanente de state cu scopuri comune (diplomație, apărare).

Statul federal

• Asocție de state cu o putere centrală unică(puterea federală) dar cu o autonomie (constitutională, administrativă și jurisdicțională) a fiecărui stat component.
• Este unitate pe plan internațional.
• Diversitate constituțional-juridică la nivel intern.
• Raporturi souple între federație și statele membre

Forma de guvernament

• Concept juridic și politologic care denumește instituțiile care îndeplinesc funcția de șef al statului (președinte, monarh, etc).
  • Monarhie, republică, semiprezidenţială
  • Diferențieri in funcţie de modul de alegere a conducatorului statului.

Teoria Constituţiei

• Regimul constituţional din punct de vedere material – ansamblul de reguli care reglementează organizarea, conducerea unui stat.
• Regimul constituţional din punct de vedere formal – exteriorizarea sau obiectivarea ansamblului de reguli într-un document juridic (constituție).

Noţiunea de Constituţie

• Reprezintă un act politico-juridic fundamental.
• Reglementeaza modul de organizare, funcționare a puterilor statului.
• Cuprinde principiile generale ale ordinii juridice pentru cetățeni.
• Trebuie adoptată și modificată prin proceduri speciale.
• Caracteristici fundamentale ale Constituţiei scrise – stabilitate, claritate
• Clasificarea Constituţiilor după modul de adoptare: octroiată, pact, statut sau convenție.

Adoptarea și revizuirea Constituției

• Puterea constituantă originară adoptă prima Constituţie/nouă Constituţie
• Puterea constituantă derivată modifică Constituţia existentă.
• În situații concrete, atunci când un stat este nou format sau își schimbă regimul politic sau structura politico-sociala, se pot adopta noi constituții.
• Clasificarea Constituţiilor după modul de adoptare: octroiată, pact, statut, convenţie.
• Revizuirea Constituției presupune modificarea ei prin reformulare, abrogare sau adăugare

Cetățenia română

• Cetățenia este o legătură juridică permanentă între stat și cetățean.
• Institutia juridică ce conține reguli privind dobândirea/pierderea cetățeniei.
• Elemente de naționalitate/ origine etnică pot fi asociate.
• Principii precum egalitatea și ius sanguinis sunt fundamentale.

Dobândirea cetățeniei române

• Poate fi prin naștere, adopție sau acordare la cerere.

Pierderea cetățeniei române

• Se poate realiza prin retragerile acesteia, prin aprobarea renunțării la cetățenie sau în alte cazuri prevăzute de lege.

Alte aspecte relevante în studii

• Inclusiv informaţii despre metode de dovadă a cetăţeniei şi cetățenie de onoare acordată unor străini remarcabili, și cetățenie europeană.

Acest quiz explorează conceptele legate de statele unitare complexe, inclusiv regionalismul și decentralizarea. Întrebările acoperă caracteristici de bază, exemple de uniuni și diferențele între diverse tipuri de state. Testează-ți cunoștințele despre teorie și exemple practice în acest domeniu.