Polenizarea și fecundația

Procesul de reproducere la plante

• Pentru a asigura reproducerea, plantele produc fructe și semințe.
• Polenizarea și fecundația sunt necesare pentru aceasta.

Polenizare

• Polenizarea este procesul de trecere a granulelor de polen de la nivelul anterelor staminelor pe stigmatul lipicios al carpelei.
• Polenizarea poate fi directă (autopolenizare) sau încrucișată.
• Polenizarea încrucișată este realizată de către vânt, insecte sau chiar de om (polenizare artificială).

Fecundație

• La suprafața granulei de polen există o substanță care interacționează cu materialul lipicios de pe stigmat.
• Fecundația este realizată doar dacă polenul aparține aceleiași specii de plantă.
• Învelișul granulei de polen crapă, iar conținutul (celulele reproducătoare masculine) pătrunde sub forma unui tub polinic în ovul.
• La angiosperme, fecundația este dublă.

Formarea embrionului și a semințelor

• O spermatie se unește cu oosfera (celula sexuală feminină), rezultând zigotul sau celula-ou inițială.
• O altă spermatie se unește cu altă celulă din ovul, rezultând zigotul accesoriu.
• După fecundație, embrionul începe să se dezvolte, ovarul se transformă în fruct, iar ovulele în semințe.
• Semințele intră într-o perioadă de pauză, urmând să se dezvolte în continuare prin germinație doar atunci când mediul oferă condiții favorabile.

Răspândirea semințelor

• Fructele și semințele sunt răspândite uneori la distanțe mari de planta care le-a produs.
• Unele semințe își pot păstra puterea de a germina timp de mai mulți ani.
• Fructele și semințele sunt adaptate pentru a fi răspândite de către vânt, insecte, animale și/sau oameni.

Procesul de reproducere a plantelor, în care granulele de polen sunt transferate de la stamine la carpelă pentru a forma fructele și semințele.