Pneumonia - Caracteristici și Etape

Apare pe un parenchim pulmonar normal.

Apare la pacienții cu emfizem pulmonar.

De obicei, nu există deplasarea structurilor mediastinale.

Structurile mediastinale apar deplasate controlateral.

Prezența aerului în cavitatea peritoneală, între peritoneul parietal și visceral.

Perforarea unui organ abdominal, cum ar fi ulcer gastric sau duodenal, apendicită perforată, diverticulită perforată, sau cancerul gastro-intestinal.

Proceduri chirurgicale

Fracturi costale sau leziuni penetrante permit aerului să pătrundă în cavitatea peritoneală.

O formă de pneumonie tipică cauzată de Streptococcus pneumoniae. Se caracterizează printr-o zonă de opacitate care ocupă o parte considerabilă sau întregul lob pulmonar. Prezintă, de asemenea, o bronhogramă aerică și semnul siluetei pozitiv.

Un tip de pneumonie cauzată de Staphylococcus aureus, numită și bronhopneumonie. Inflamația începe în bronhiole și se răspândește în țesutul din jur. Se caracterizează prin opacități nodulare difuze care tind să se unească.

O afecțiune care se caracterizează prin pierderea volumului pulmonar, conducând la creșterea densității țesutului pulmonar. Acesta devine mai opac pe o radiografie.

O formă severă de atelectazie în care întregul plămân pierde volumul și colapsează. Această afecțiune poate fi cauzată de obstrucția unei bronhii principale, cum ar fi în cazul neoplasmului, astmului sau a unui corp străin.

O formă de atelectazie care afectează doar o parte din plămân, de obicei un segment. Se caracterizează printr-o bandă liniară de densitate care traversează toate segmentele lobului inferior.

O procedură chirurgicală prin care întregul plămân este îndepărtat.

O formă de atelectazie care apare când o parte a plămânului se colapsează din cauza unei obstrucții care împiedică aerul să ajungă în acea zonă.

Atelectazia compresivă se referă la o comprimare a parenchimului pulmonar cauzată de factori externi, cum ar fi efuziuni pleurale, pneumotorax sau mase intraparenchimatoase, conducând la o scădere a volumului pulmonar.

Tip de atelectazie compresivă asociată cu expunerea la azbest sau tuberculoză. De obicei se observă la baza plămânului și rezultă din patologii pleurale anterioare.

Acumularea excesivă de lichid în spațiul pleural, clasificată în transudat și exudat. Lichidul se poate acumula în diferite zone, inclusiv între lobii plămânilor și în jurul mediastinului.

Tipul de pleurezie lichidiană unde lichidul se adună în marea cavitate pleurală, caracterizată prin opacitate lichidiană la examinarea radiografică.

Prezenta unei bulla subpleurale care se rupe, la pacienții cu emfizem pulmonar. Acestea sunt cazuri de pneumotorax care apar fără o cauză externă.

Cauzat de o plagă de înjunghiere sau orice altă penetrare a pieptului, care permite aerului să intre în spațiul pleural, ducând la colaps pulmonar.

O acumulare de aer în spațiul dintre plămân și peretele toracic, cauzând colaps pulmonar.

Inflamația alveolelor pulmonare, caracterizată prin opacitate imprecis delimitată, bronhogramă aerică (în special în 1/3 mijlocie a câmpurilor pulmonare) și semn de siluetă. Poate evolua în patru etape: congestie, hepatizare roșie, hepatizare gri și rezoluție.

Tip de pneumonie cauzată de bacterii, de obicei pneumococ, caracterizată prin inflamație alveolară propagată prin porii Kohn, prezentând faze de congestie, cu hiperemie capilară alveolară și voal toracic, și de consolidare, cu hematii și exudat fibrino-leucocitar, opacitate segmentară sau lobară cu bronhogramă aerică.

Tip de pneumonie cauzată de viruși, caracterizată prin inflamație interstițială, cu opacități reticulare și reticulo-micronodulare, și mai des întâlnită la copii (virusul sincițial respirator) și adulți (virusurile gripale, paragripale).

Tip de pneumonie cauzată de aspirația de material străin (de regulă lichide sau alimente) în plămâni, afectând segmentele superioare ale lobilor inferiori și segmentele posterioare ale lobilor superiori. Apare mai frecvent în zonele active ale plămânului.

Tip de pneumonie care afectează septurile alveolare și pereții căilor respiratorii, având un model reticular fin în faza incipientă, și evoluând spre un model specific de honeycombing (spații chistice) cu bronhiectazii de tracțiune și pierdere de volum pulmonar.

Tip de pneumonie apărând la copii, de obicei în lobii inferiori, similara cu o tumoare, având localizare în segmente posterioare. Cauzele: Haemophilus influenzae, Streptococcus și Pneumococcus.

Tip de pneumonie caracterizată prin opacități delimitate de țesutul pulmonar sănătos, prezentând un model focal (afectează o zonă specifică) sau difuz (afectează o zonă largă a plămânului) și fără bronhogramă aerică.