Introducere în Tehnologia Cultivilor in vitro

O ramură a biologiei care folosește principiile științifice pentru a dezvolta procese tehnice care produc bunuri necesare omenirii, folosind sisteme vii, în special celule.

O tehnică care implică cultivarea de celule, țesuturi sau organe vegetale prelevate dintr-o plantă mamă, în condiții sterile, pe un mediu nutritiv artificial.

Molecule produse de plante care nu sunt esențiale pentru creșterea și reproducerea lor, dar pot avea diverse funcții, de exemplu, în apărarea împotriva dăunătorilor.

Substanțe produse de plante cu proprietăți medicinale, obținute prin biotehnologie.

Un alcaloid din scoarța plantelor de Taxus, cu proprietăți antitumorale.

Cultivarea plantelor în mediul controlat al laboratorului, oferă avantaje ca producție constantă, independență de condiții climatice, protecție de boli și costuri mai reduse.

Condițiile sterile necesare în cultura in vitro pentru a preveni contaminarea cu bacterii, fungi sau viruși.

Factori fizici cruciali pentru creșterea plantelor in vitro, cum ar fi temperatura, lumina și umiditatea.

Tehnica de cultivare a celulelor, ţesuturilor sau organelor din plante în condiţii sterile, pe medii sintetice. Această tehnică permite regenerarea plantelor complete din fragmente vegetale.

Un material biologic prelevat dintr-o plantă intactă, care poate fi folosit pentru a iniţia o cultură in vitro. De exemplu, o frunză, o rădăcină sau un mugur.

Mediu nutritiv sintetic, pregătit în laborator, care furnizează toate substanțele necesare pentru creșterea plantelor în condiții de cultură in vitro.

Capacitatea celulelor vegetale de a regenera un organism vegetal complet din fragmente mici de țesut. Această proprietate permite multiplicarea plantelor pe cale vegetativă în laborator.

O soluție care conține substanțe dezinfectante pentru a sterilizarea explantelor sau a instrumentarului folosit în culturile in vitro.

Un tip de substanță care stimulează creșterea și dezvoltarea plantelor. În culturile in vitro, se adaugă în mediul nutritiv pentru a controla creșterea și dezvoltarea plantei.

O componentă esențială a mediului de cultură in vitro, care furnizează energia necesară creșterii plantelor.

O cameră cu flux laminar de aer care asigură un mediu steril pentru manipularea explantelor și mediilor de cultură în laboratorul de cultura in vitro.

Cultura de ţesuturi este o tehnică care implică creşterea materialului vegetal în formă organizată, cum ar fi ţesuturi sau organe, în condiţii controlate.

Creşterea neorganizată a materialului vegetal, rezultând o masă de celule nediferenţiate. Calusul se obţine din explante în condiţii specificate in vitro.

Cultivarea unor celule vegetale izolate, fără peretele celular, într-un mediu lichid.

Cultura de suspensii celulare implică obţinerea de populaţii de celule sau agregate mici dispersate într-un mediu lichid.

Calusul este o masă de celule neorganizate, nediferenţiate, care rezultă din creşterea coordonată sau dezorganizată a unor explante.

Hibridizarea somatică este o tehnică care implică fuziunea protoplaştilor din plante diferite pentru a crea plante hibride.

Transformarea celulară este un proces prin care se introduce material genetic străin în celule vegetale pentru a modifica caracteristicile lor.

Cultura de ţesuturi permite obţinerea de plante noi din porţiuni mici de material vegetal, cum ar fi calusul, oferind un instrument important pentru multiplicarea plantelor.

Un sistem de cultura în care celulele vegetale crescute în recipiente specializate permit controlul și monitorizarea condițiilor, oferind avantaje la nivel industrial.

Un sistem alternativ de obținere a substanțelor active din plante, în loc de extragerea din plantele intacte.

Un tip de cultură in vitro utilizată pentru a produce plante din celule sau țesuturi vegetale.

Un hormon vegetal implicat în creșterea plantelor.

Un tip de cultură in vitro unde celulele vegetale sunt cultivate în suspensie, într-un lichid special, permițând creșterea rapidă.

Substanțe organice mici produse de plante, dar nu de organele țintă asupra cărora acționează, cu rol important în creșterea și diferențierea celulară.

O clasă de hormoni de creștere vegetală care promovează formarea rădăcinilor.

O clasă de hormoni de creștere vegetală care promovează formarea lăstarilor.

O clasă de hormoni de creștere vegetală care promovează elongarea lăstarilor și germinarea semințelor.

Un hormon de creștere vegetală care stimulează maturitatea embrionilor și formarea tuberculilor.

O clasă de substanțe care promovează formarea rădăcinilor, lăstarilor și embrionilor.

Un mediu de cultură artificială care conține hormoni, nutrienți și alte substanțe esențiale pentru creșterea și dezvoltarea celulelor vegetale.

Un mediu de cultură artificială de cultură similar cu MS, dar cu o formulă diferită, adaptată nevoilor specifice ale anumitor plante.

O tehnică de cultură in vitro care implică cultivarea anterelor întregi care conțin microspori imaturi de polen pentru a obține plante haploide (n cromozomi) prin formarea embrionilor somatici direct din polen.

Un tip de cultură in vitro care constă în cultivarea meristemului din planta mamă pe un mediu nutritiv. Această cultură rezultă într-o singură plantă.

Un tip de cultură in vitro care începe cu excizarea unui fragment mic de tulpină cu 1-2 muguri laterali, care produc 1-2 lăstari noi.

Un tip de cultură in vitro care se bazează pe cultivarea mugurilor laterali sau a vârfurilor de ramificații laterale, conducând la formarea unor lăstari multipli.

Un tip de cultură in vitro care implică cultivarea rădăcinilor pe medii nutritive separat de planta mamă. Această cultură duce la formarea unui sistem radicular ramificat.

Un tip de cultură in vitro care presupune disecția aseptică a semințelor fertilizate sau nefertilizate și creșterea lor pe medii nutritive până la stadiul de plantulă.

Celule vegetale care au fost lipsit de pereții celulari, făcându-le capabile să fuzioneze cu alți protoplaşti pentru a crea hibrizi.