Epoca Medievală: Religie și Societate

Evul Mediu și Creștinătatea

• În Evul Mediu, viața oamenilor se desfășura în conformitate cu credința, lumea credinței și cea socială fiind cosubstanțiale și se întrepătrund.
• Imperiul Carolingian a fost împărțit în Francia Occidentală, Francia Orientală și Lotharingia.
• Creștinătatea latină a fost caracterizată de puternică fragmentare teritorială datorată tradiției patrimoniale germanice și ultimelor invazii.

Consecințele fragmentării

• Noțiunea de regnum/stăpânire avea un înțeles aparte, desemnând stăpânirea sau autoritatea instituită asupra unor oameni dintr-un spațiu și asupra spațiului în sine.
• Limitele și compoziția acestui teritoriu nu erau precis delimitate.
• Regnum presupunea o autoritate personală asupra unor oameni dependenți de un factor de putere local numit senior.

Renașterea ideii de stat și procesul de unificare instituțională, teritorială și politică

• În Franța, procesul de unificare instituțională și politică a fost gradual.
• În Anglia, procesul de unificare a fost prin cucerirea ei de normanzi, care a deschis drumul dezvoltării puterii regale.
• În Peninsula Iberică, procesul de unificare a fost prin recucerirea spațiului controlat de musulmani.
• În Europa Centrală, procesul de unificare a fost pe fondul expansiunii imperiului și a propagandei catolice inițiate de Papalitate.

Criza Bisericii Romane (Sec.XIV-XV)

• Papalitatea a fost stabilită la Avignon în 1305/1309 și a fost caracterizată de un proces de centralizare a Bisericii.
• Conflictul dintre regele Franței și papa Bonifacius al VIII-lea a generat un conflict latent între principiul suveranității regale și principiul universalității pontificale.

Timpul medieval și religia

• Timpul clerical era cel mai important, datorită influenței culturale și mentale a Bisericii.
• Organizat după modelul oferit de scrierile sfinte și respectând istoria lui Hristos, timpul clerical era un timp liturgic, al marilor sărbători religioase, comemorând faptele întemeietorilor credinței.
• Reperele întrebuințate pentru a măsura timpul erau, în general, cele specifice acestui mediu feudal, cum ar fi rugăciunile, sunetele de clopot, alternanța dintre lumina și întuneric.

Moarte și Judecata de Apoi

• În secolele următoare, tema Judecății de Apoi nu a fost uitată, însă reprezentarea ei diferea infinit, "ideea judecății detașându-se de ideea învierii".
• În secolul al XV-lea, iconografia cunoaște o nouă schimbare, tema purgatoriului devenind dominantă, iar scena Judecății transcende lumea de dincolo venind chiar în camera muribundului.

Întelectualul și nașterea universităților

• În Evul Mediu, intelectualul era cel care cunoștea elementele de bază ale culturii – scris, citit, și era preocupat de descifrarea părții spirituale a Universului, de a înțelege Universul ca fiind creația lui Dumnezeu.
• Intelectualii făceau parte din Biserică și erau definiți prin modul de a gândi și explica datele credinței, de a descifra dimensiunea spirituală.
• Textul de la care plecau era Biblia, și au studiat prin traduceri și comentarii autorii antici.

Acest quiz explorează relația dintre lumea credinței și lumea profană în Epoca Medievală și modul în care Biserica influențează viața socială.