Drept Constituțional - Întrebări Fundamentale

Prezentare generală a materialului

• Curs despre Bazele Constituţionale ale Administraţiei Publice, Facultatea de Administraţie Publică, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.
• Autor: Asist. univ. dr. Dogeanu Ioana-Andreea
• Anul academic: 2024
• Format de învățământ: ID

Activități Tutoriat 1 - BCAP

• Noţiuni introductive privind Bazele constituţionale ale administraţiei publice.
• Noţiuni generale despre drept.
• Dreptul constituţional - ramură a dreptului public.
• Conceptul de stat.
• Elementele constitutive ale statului.
• Forma de stat.
• Structura de stat.
• Forma de guvernământ.
• Teoria generală a Constituţiei.
• Noţiunea de regim constituţional.
• Noţiunea de Constituţie.
• Adoptarea şi revizuirea Constituţiei.
• Supremaţia Constituţiei.
• Cetăţenia română.
• Noţiune. Principii generale.
• Dobândirea şi pierderea cetăţeniei române.
• Noţiunea de cetăţenie europeană.

Activități Tutoriat 2 - BCAP

• Parlamentul României.
• Organizarea Parlamentului.
• Funcţionarea Parlamentului: legislatura, sesiunile, şedinţele.
• Funcţiile Parlamentului României.
• Actele Parlamentului.
• Statutul deputaţilor şi senatorilor.
• Principalele mecanisme de interferenţă a structurilor de guvernare.
• Modalităţi de acţiune a puterii executive asupra Parlamentului.
• Modalităţi de acţiune a Parlamentului asupra executivului.
• Categorii tipologice ale structurii de guvernare.
• Preşedintele României.
• Locul instituţiei prezidenţiale în echilibrarea puterilor în stat.
• Alegerea preşedintelui şi durata mandatului prezidenţial.
• Incompatibilităţile, imunităţile şi răspunderea.
• Principalele atribuţii.
• Actele Preşedintelui.

Activități Online 1 - BCAP

• Introducere în studiul BCAP.
• Prezentarea conţinutului şi a condiţiilor de evaluare.
• Stat. Constituție. Analiza unor articole din Constituţie.
• Cetățenie.
• Fișă activități TC 1.

Activități Online 2 - BCAP

• Procedura legislativă.
• Elaborarea unei propuneri legislative.
• Analiza unor întrebări şi interpelări, moţiuni simple şi moțiuni de cenzură din cadrul activităţii parlamentare.
• Elaborarea unor întrebări şi interpelări, pe baza exemplelor analizate.
• Fișă activități TC 2.

Examen - BCAP

• 80% examen: test grilă, 40 de întrebări (o singură variantă corectă de răspuns).
• 20% seminar: prezenţa activă AT şi TC.
• Fişe exerciții suplimentare: 1 pct/fişă exerciții.
• Test rapid în cadrul AT2: 1 pct/test.

Bibliografie

• C. Rădulescu, Bazele constituţionale ale administraţiei publice, Editura Economică, București, 2012.
• C. Ionescu, Instituţii politice şi drept constituţional, Editura Universitară, București, 2007.
• I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituţia României, comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008.
• D. C. Dănişor (2006). Drept constituţional şi instituţii politice, vol. I, Teoria generală, Editura Sitech, Craiova.
• C. Ionescu (2010). Constituţia României, comentată şi adnotată cu dezbateri parlamentare şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Titlul III. Capitolul I Parlamentul, Editura Universul Juridic, București.
• C. Ionescu (2008). Drept constituţional comparat, Editura C.H. Beck, București.
• C. Ionescu (2000). Dezvoltarea constituţională a României. Acte şi documente. 1741-1991, Editura RAMO, București.
• F. Bucur Vasilescu (1998). Constituţionalitate şi constituţionalism, Editura Naţional, București.
• I. Vida (2011). Curtea Constituţională a României. Justiţia politicului sau politica justiţiei?, Editura Monitorul Oficial, București.
• (Alte titluri și autori de referință, dacă sunt prezente în material)

Conceptul de drept

• Extra-juridic – valoare etică, folosit pentru a desemna o anumită apreciere asupra conduitei umane.
• Juridic – trecerea de la cuvânt la concept.
• Dreptul obiectiv – ansamblul regulilor care reglementează viaţa socială, garantată de puterea publică.
• Dreptul pozitiv – parte componentă a dreptului obiectiv; totalitatea normelor juridice în vigoare într-o societate.
• Dreptul subiectiv – facultate sau prerogativă umană protejată de lege pentru ocrotirea intereselor, incidentă în dreptul pozitiv. (Exemple: dreptul de proprietate, dreptul la moștenire).
• Dreptul natural – școală de drept, concepție doctrinară ce susține existența unei ordini a relaţiilor umane superioară dreptului pozitiv, a căreia validitate şi justiţie emană din natură, rațiune umană sau voința lui Dumnezeu.
• Drept public și privat – criterii diferite: natura interesului urmărit, scopul urmărit, subiectul raporturilor juridice.
• Raportul juridic de drept public – unul dintre subiecte este statul care îşi subordonează celălalt subiect și urmărește realizarea interesului public general; puterea statului de a pune capăt sau modifica raportul juridic.
• Raportul juridic de drept privat – cuprinde persoane fizice sau juridice, participând în egalitate și având libertatea de a pune capăt raportului juridic cu o convenție.
• Norme imperative și supletive.

Dreptul constituţional - ramură a dreptului public

• Apariţia primelor constituţii scrise.
• Prima catedră de drept constituţional.
• Dreptul constituţional în țara noastră.

Izvoarele dreptului constituţional

• Constituția.
• Legi constituționale (de modificare a Constituției).
• Legi organice.
• Decrete-legi.
• Regulamentele.
• Ordonanțele guvernului.
• Tratatele internaționale.
• Jurisprudența CCR.

Subiectele dreptului constituţional

• Subiecte colective (poporul, statul, autoritățile publice, partidele politice).
• Subiecte individuale (cetățenii, străinii, apatrizii).

Normele constituţionale

• Forța juridică supremă.
• Norme complete/incomplete.
• Norme generale.
• Norme-principii.
• Norme imperative.
• Norme cu aplicație directă/indirectă.

Conceptul de instituție politică

• Noțiune de instituție politică – organisme cu statut, reguli de funcționare, pentru satisfacerea nevoilor colective.
• Modelul tipic de organizare care întrunește aceste condiții: statul.
• Putere de constrângere exterioară în numele voinței majorității populației.
• Limitată ca întindere.
• Revocabilă sau modificabilă prin voința naţiunii.

Conceptul de stat

• Verbul latin statuo - a pune, a aşeza, a întemeia.
• Sintagma „Status civitas” - modul de guvernare a cetății în Imperiul Roman.
• Politică a semnificației termenului „status".
• Denumirea de „polis" și „politeia" în Grecia antică.
• Termeni utilizați în Evul Mediu pentru a descrie statul.
• Machiaveli, Thomas Morus, Jean Bodin (contribuții istorice la concepte moderne de stat).

Elementele esenţiale ale definirii statului

• Forma de organizare politică a unei colectivități umane.
• Localizare geografică.
• Existenţa unui grup conducător (investiţi cu atribuţii de guvernare şi exercitare a autorității publice).
• Prerogativa grupului conducător de a stabili și de a apăra ordinea statală.

Definiţie a statului

• Forma instituţionalizată de organizare politică a unei colective umane constituite istoric și localizate geografic.
• Grup de indivizi cu prerogative și instrumente de exercițiu al autorităţii publice.
• Aplicarea normelor de convieţuire socială.
• Exprimarea și apărarea intereselor fundamentale ale naţiunii.

Teritoriul statului

• Spațiu geografic alcătuit din sol, subsol, ape și aer, cu suveranitatea exclusivă a statului.
• Frontierele statului.
• Indivizibilitate și inalienabilitate a teritoriului.

Populaţia statului

• Două categorii de locuitori: cetățeni și persoane străine/apatrizi.
• Cetăţeanul – relaţie juridică cu statul.

Putere suverană

• Autoritatea publică suverană nu este supusă nici unei alte autorități interne sau externe.
• Puterea statului de a controla, comanda și sancționa.
• Legitimitate și democratică a puterii (respectând legislaţia constituţionale).

Conceptul formei de stat

• Modul de constituire și exercitare a puterii statale.
• Aspecte: forma de guvernământ, structura de stat, regimul politic.
• Criterii în funcție de care statul va căpăta o anumită formă (modul de organizare și exercitare a puterii suverane, caracterele și prerogativele organismului învestit cu funcția de şef al statului, metodele de guvernare ale statului).

Structura de stat

• Modul de organizare al puterii în raport cu teritoriul statului.
• Categorii: state unitare și state compuse.

Statul unitar

• Format dintr-un ansamblu unic de organisme constituţionale.
• Difuzarea activităţii de guvernare de la centru pe cale ierarhică.
• O singură ordine juridică și constituție unică.
• O singură cetăţenie pentru populație.
• Subdiviziuni administrative nu constituie state.
• Centralizare vs Decentralizare – concepte cheie.
• Deconcentrare – atribuire de puteri locale.
• Descentralizare – colectivități locale cu autonomie în adoptarea unor acte/decizii.
• Autorități locale și controlul central.
• Exemple de servicii publice deconcentrate.

Statul unitar complex

• Forme: uniunea încorporată, regionalism,
• Caracteristici specifice.
• Principii: autonomie, participare a unor colectivități regionale.

Statul compus

• Format din mai multe entități statale unite prin raporturi juridice (prin uniuni de state, confederații, state federale).

Uniuni de state

• Asociaţii de state (uniune personală/reală).
• Caracteristici ale acestora.
• Exemplificări istorice.

Confederațiile de state

• Asociații permanente de state cu obiective comune (relaţii internaţionale și apărare).
• Exemplificări istorice.

Statul federal

• Asociație de state supuse unei puteri federale.
• Păstrează autonomie constituțională, administrativă și jurisdicțională.
• Caracteristici: unitate pe plan internaţional, diversitate pe plan intern, suplețea a raporturilor.
• Principii: autonomie și participare.

Forma de guvernământ

• Concept politico-juridic.
• Funcţia de șef al statului.
• Tipuri: monarhie (absolutǎ, limitată, constituțională, dualistǎ), republicǎ (președințială, semiprezidențială, parlamentarǎ).

Teoria constituției

• Prevederi materiale - ansamblu de reguli care reglementează organizarea unui stat.
• Prevederi formale – exteriorizarea regulilor prin Constituție.

Noţiunea de Constituţie

• Constituția scrisă – document politico-juridic.
• Constituție cutumiară – obiceiuri, tradiţii, practici nescrise.
• Condiții de fond și formă ale constituției.
• Adoptarea și revizuirea Constituției.

Cetăţenia română

• Definire juridică - legătura dintre individ și stat.
• Principii: egalitate, dobândire (naștere, adopție, acordare la cerere).
• Principii cetăţenie română: egalitate, ius sanguinis, (dobândirea unor drepturi), interzisă retragerea cetățeniei.
• Pierderea cetățeniei cu aprobarea renunțării sau prin retragere.
• Redobândirea cetăţeniei (când cetățenia a fost pierdută).
• Acordare cetățenie (proceduri, condiții).
• Dovada cetăţeniei.
• Cetăţenia de onoare.
• Cetățenia europeană - raport cu cetățenia națională.

Evoluția istorică a cetățeniei române

• Legea nr. 28/1924.
• Legea nr. 33/1939.
• Decretul nr. 125/1948.
• Decretul nr. 33/1952.
• Legea nr. 24/1971.
• Constituţia României - art. 5 (dobândire, păstrare, pierdere, retragere cetățeniei).
• Legea nr. 21/1991 (modificări ulterioare).
• Convenția europeană asupra cetăţeniei (Strasbourg, 1997).

Acest quiz testează cunoștințele tale despre conceptele de bază ale dreptului constituțional. Vei explora caracteristicile dreptului, diferențele dintre dreptul public și dreptul privat, precum și izvoarele dreptului constituțional. Ești pregătit să îți verifici cunoștințele în acest domeniu fundamental?