Untitled

Normalizarea și Cadrul Conceptual al Auditului Intern

• Normalizarea auditului intern se face atât la nivel internațional, cât și național.

Cine reglementează auditul intern la nivel internațional?

• Institutul Auditorilor Interni (IIA) a fost fondat în 1941 în SUA.
• Bursele de valori și organismele de reglementare independente.
• Comisia Europeană, prin directiva a VIII-a, include prevederi referitoare la rolul auditului intern și al comitetelor de audit.

Cadrul conceptual al auditului intern (elaborat de IIA)

• IPPF declară că misiunea auditului intern este de a spori și proteja valoarea organizațională prin asigurare, consiliere și cunoaștere profundă, bazate pe principii obiective și risc.

Normalizarea auditului intern la nivel național

• În sectorul public, auditul intern este reglementat de Legea 672/2002.
• În sectorul bancar, este reglementat de Normele 17/2003 emise de BNR, cu modificările și completările ulterioare.
• Pentru societățile comerciale, normalizarea a fost încredințată CAFR.
• Din 2004, CAFR a asimilat cadrul conceptual profesional elaborat de IIA la nivel național.

Hotărârea CAFR nr. 88/2007 pentru aprobarea Normelor de audit intern

• Societăţile supuse auditului financiar au sarcina de a organiza activităţi de audit intern, conform legii sau opţiunilor acţionarilor.
• A fost abrogată prin hotărârea CAFR nr. 56/2.11.2015.
• Se abrogă pentru aprobarea Ghidului privind implementarea Standardelor internaţionale de audit intern.

Legea nr. 162/2017

• Entitățile cu situații financiare anuale supuse auditului statutar sunt obligate să organizeze și să asigure exercitarea activității de audit intern.
• Pentru entitățile de interes public, se prevede obligația organizării unui comitet de audit, conform legii.

Entitățile obligate să efectueze audit statutar și audit intern

• Entităţile care depăşesc criteriile de mărime stabilite de OMFP 1802/2014.
• Entităţile de interes public (entităţile cotate, instituţiile de credit, soc de asigurare, soc financiare nebancare).
• Entităţi cu sistem de administrare dualist.

Standardele Internaționale de Audit Intern

• Cadrul conceptual al auditului intern (IIA) - International Professional Practices Framework - IPPF a suferit modificări în 2017.
• IPPF declară că misiunea auditului intern este de a spori și proteja valoarea organizațională oferind asigurare, consiliere și cunoaștere profundă.
• Misiunea este fundamentată pe principii obiective și pe risc.

Cadrul conceptual al auditului intern este format din

• Promulgări obligatorii.
• Promulgări cu caracter de recomandare.

Promulgări obligatorii

• Principiile fundamentale pentru practica profesională a auditului intern.
• Definiția auditului intern.
• Codul etic.
• Standardele de audit intern.

Principiile fundamentale pentru practica profesională a auditului intern

• Conformarea cu aceste principii este esențială pentru practica profesională a auditului intern.
• Potrivit acestor principii, activitatea de audit intern demonstrează integritate, competență și conștiinciozitate profesională.
• Activitatea este obiectivă și independentă.
• Este aliniată strategiilor, obiectivelor și riscurilor organizației.
• Este poziționată corespunzător în organizație și dispune de resurse adecvate.
• Demonstrează calitate și îmbunătățire continuă, comunicând eficient.
• Furnizează asigurare bazată pe risc, are o cunoaștere detaliată și este proactivă.
• Se orientează către viitor și promovează îmbunătățirea organizațională.

Definiţia auditului intern

• Precizează scopul, natura şi aria de cuprindere a auditului intern.
• Auditul intern este o activitate independentă de asigurare obiectivă și de consiliere.
• Ajută organizația să își îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică și disciplinată.
• Implică îmbunătățirea eficacității proceselor de management al riscurilor, control și guvernanță.

Codul etic

• Principiile şi aşteptările ce trebuie să guverneze comportamentul indivizilor şi organizaţiilor care realizează audit intern.

Standardele de audit intern

• Cuprind enunţuri ale cerinţelor de bază pentru desfăşurarea activităţilor de audit intern și evaluarea eficacităţii acestora.
• Este completat de interpretări prin care se clarifică termeni şi concepte.

Promulgări cu caracter de recomandare

• Recomandări practice (Practice Advisories) ajută auditorii interni în aplicarea principiilor, codului etic și standardelor.
• Ghiduri practice (Practice Guides) oferă îndrumări detaliate privind realizarea activității de audit intern.
• Ghidurile practice includ detalieri ale proceselor, procedurilor, instrumentelor, tehnicilor, programelor, abordărilor și exemplelor.

Scopul Standardelor Internaționale de Audit Intern

• Să orienteze către ralierea la normele obligatorii din Cadrul Internațional de Practici Profesionale.
• Să furnizeze un cadru general pentru desfăşurarea şi promovarea serviciilor de audit intern.
• Să genereze valoare adăugată.
• Să stabilească un cadru de referinţă pentru evaluarea rezultatelor auditului intern.
• Să stimuleze optimizarea proceselor şi operaţiunilor organizaţiei.

Standardele de audit intern sunt structurate în 2 categorii principale

• Standarde de calificare (Attribute Standards).
• Standarde de funcţionare sau performanţă (Performance Standards).

Standardele de calificare

• Descriu caracteristicile şi abilităţile cerute persoanelor şi organizaţiilor care practică audit intern (codificate cu seria 1000).
• Conţin patru clase principale:
  • Scop, Autoritate şi Responsabilităţi (1000).
  • Independenţă şi obiectivitate (1100).
  • Competenţă şi conştiinţă profesională (1200).
  • Program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii (1300).

Scop, Autoritate şi Responsabilităţi (1000)

• Scopul, autoritatea şi responsabilităţile activităţii de audit intern trebuie să fie definite scris.
• Definiția se va regăsi într-o cartă a auditului intern.
• Carta trebuie să fie în concordanţă cu Misiunea auditului intern şi normele obligatorii ale Cadrului Internaţional de Practici Profesionale.
• Conducătorul executiv al auditului trebuie să revizuiască periodic carta și să o prezinte conducerii superioare și consiliului pentru aprobare.

Independenţă şi Obiectivitate (1100)

• Activitatea de audit intern trebuie să fie independentă.
• Auditorii interni trebuie să dea dovadă de obiectivatate în îndeplinirea responsabilităţilor.

Competenţă şi conştiinciozitate profesională (1200)

• Misiunile de audit trebuie efectuate cu competenţă şi conştiinciozitate profesională.

Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii (1300)

• Conducătorul executiv al auditului trebuie să elaboreze şi să actualizeze un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii.
• Programul trebuie să acopere toate aspectele activităţii de audit intern.
• Programul va evalua eficiența și eficacitatea activității de audit intern.
• Programul va identifică oportunităţile de îmbunătățire.
• Conducătorul executiv al auditului ar trebui să încurajeze supravegherea de către consiliu a programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii.

Standardele de funcţionare sau performanţă (Performance Standards)

• Detaliază natura activităţilor de audit intern şi criteriile calitative pentru evaluarea serviciilor prestate de auditorii interni.
• Acestea conţin 7 clase principale (codificate seria 2000):
• Coordonarea activităţii de audit intern (2000).
• Tipul activităţilor de audit intern (2100).
• Planificarea misiunii (2200).
• Realizarea misiunii (2300).
• Comunicarea rezultatelor (2400).
• Monitorizarea progresului (2500).
• Comunicarea acceptării riscurilor de către management (2600).

Coordonarea Activităţii de Audit Intern (2000)

• Conducătorul executiv al auditului trebuie să coordoneze în mod eficace activitatea.
• Se urmărește ca entitatea să aducă valoare.

Tipul activităţilor de audit intern (2100)

• Activitatea trebuie să evalueze şi să contribuie la îmbunătăţirea proceselor de guvernanţă, managementul riscului şi controlul organizaţiei.
• Procesele de guvernare se vor realiza printr-o abordare sistematică şi metodică bazată pe risc.
• Credibilitatea şi valoarea auditului intern sunt crescute atunci când auditorii sunt proactivi.
• Evaluările lor oferă noi perspective şi iau în considerare impactul viitor.

Planificarea misiunii (2200)

• Auditorii interni trebuie să elaboreze şi să documenteze un plan.
• Planul va conține obiectivele misiunii, sfera de cuprindere, calendarul de desfăşurare şi alocarea resurselor.
• De asemenea, planul va lua în considerare strategiile organizaţiei, obiectivele şi riscurile relevante.

Realizarea misiunii (2300)

• Auditorii interni trebuie să identifice, analizeze, evalueze şi documenteze informaţii suficiente.
• Vor documenta informatiile pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii.

Comunicarea rezultatelor (2400)

• Auditorii interni trebuie să comunice rezultatele misiunilor.

Monitorizarea Progreselor (2500)

• Conducătorul executiv al auditului trebuie să stabilească şi să menţină un sistem.
• Un sistem de monitorizare a utilizării rezultatelor comunicate de către management.

Comunicarea Acceptării Riscurilor de către Management (2600)

• Când conducătorul executiv al auditului consideră că managementul a acceptat un nivel al riscului rezidual care poate fi inacceptabil pentru organizaţie, acesta trebuie să discute problema cu conducerea superioară.
• Dacă conducătorul executiv al auditului stabileşte că problema nu a fost rezolvată, acesta trebuie să o comunice consiliului.

Cum devenim auditori interni

• Certificarea CIA (Certified Internal Auditor) este acordată direct de Institutul Auditorilor Interni.
• CIA este singura certificare acceptată pe plan internaţional.
• CIA nu este o condiție pentru a practica auditul intern, dar reprezintă o dovadă de profesionalis.

Examenul CIA

• Examenul este format din 4 părţi, fiecare parte conţinând 100 de întrebări grilă cu opțiuni multiple.
  • Partea I – Rolul activităţii de audit în contextul guvernanţei, riscurilor şi controlului intern.
  • Partea a II-a – Realizarea misiunii de audit intern.
  • Partea a III-a - Elemente de analiză a afacerilor şi tehnologia informaţiilor.
  • Partea a IV-a – Abilităţi de conducere a afacerilor.

Audit financiar în România

• Certificarea CIA nu este obligatorie pentru a desfășura activități de audit intern în România.
• Potrivit legii 162/2017, responsabilii cu organizarea si coordonarea activităţii de audit intern trebuie să fie auditori financiari activi înregistrați în România.
• Auditorii financiari reprezintă membrii activi ai CAFR, autorizați de Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar.
• Pentru a deveni auditor financiar în România, există două alternative:
• Examenul de admitere în stagiu la ASPAAS, apoi examenul de competență profesională.
• Parcurgerea examenelor ACCA.