Artera Axilară: Anatomie și Funcții

Artera axilară este o continuare a arterei subclavie și continuă cu artera brahială. Este delimitată de marginea anterioară a claviculei și marginea inferioară a tendonului mușchiului pectoral mare.

Linia de proiecție a arterei axilare unește procesul coracoid cu vârful axilei. Aceasta înseamnă că artera poate fi simțită de-a lungul acestei linii.

Artera axilară împreună cu vena axilară și fasciculele plexului brahial formează mănunchiul vasculo-nervos al axilei, situat în centrul regiunii.

Artera axilară are o porțiune suprapectorală, o porțiune retropectorală și o porțiune infrapectorală, în funcție de relația sa cu mușchiul pectoral mic.

În porțiunea suprapectorală, artera este poziționată anterior față de fascia clavipectorală, mușchiul pectoral mare, țesutul subcutanat, platisma și pielea. De asemenea, vine în raport cu artera toraco-acromială, vena cefalică și ansa nervilor pectorali.

În porțiunea retropectorală, artera este înconjurată de cele trei fascicule ale plexului brahial, care o separă de mușchii pectorali, subscapular și vena axilară.

În porțiunea infrapectorală, artera este înconjurată de nervii principali ai plexului brahial, precum nervul median, radial și axilar. De asemenea, vine în raport cu mușchii subscapular, rotund mare și marele dorsal.

Artera și vena axilară sunt învelite în teaca axilară, o continuare a lamei prevertebrale a fasciei cervicale.

Arterele digitale palmare comune sunt vase de sânge care se ramifică din arcul palmar superficial și se îndreaptă către degete.

Arterele digitale palmare comune se unesc cu ramuri din arcul palmar profund pentru a forma arterele digitale palmare proprii.

Fiecare arteră digitală palmară proprie este însoțită de un nerv, formând un pachet vasculo-nervos.

Arterele digitale palmare proprii se anastomozează la nivelul vârfului degetului și în regiunea articulațiilor interfalangiene, asigurând o circulație bogată.

Ramurile dorsale ale arterelor digitale palmare proprii asigură vascularizarea falangei mijlocii și distale, inclusiv matricea unghiei.

Artera axilară este o arteră importantă care se află în axilă (sub braț) și este continuarea arterei subclavie. Este responsabilă pentru alimentarea cu sânge a brațului și a unor părți ale umărului.

Artera axilară se află în axilă, între mușchiul coracobrahial și mușchii pectorali.

Artera axilară se împarte în trei regiuni: suprapectorală, retropectorală și infrapectorală. Fiecare regiune are propriile ramuri vasculare.

Ramurile subscapulare sunt responsabile pentru vascularizarea mușchilor scapulari.

Artera toracică supremă irigă peretele medial al axilei, inclusiv o parte din mușchii din această zonă.

Artera toracoacromială se află sub marginea superioară a mușchiului pectoral mic și se împarte în patru ramuri.

Ramura acromială irigă acromionul, o parte a umărului, și se anastomozează cu alte artete pentru a forma rețeaua acromială.

Artera toracică laterală coboară pe peretele medial al axilei și vascularizează mușchii adânci din această regiune.

Artera subscapulară este cea mai voluminoasă ramură a arterei axilare și se bifurcă în două ramuri: artera circumflexă a scapulei și artera toraco-dorsală.

Artera circumflexă a scapulei irigă fosa infra-spinoasă, o zonă de pe spatele umărului.

Artera toraco dorsală irige mușchiul marele dorsal și mușchiul rotund mare.

Artera circumflexă humerală anterioară irige zona anterioară a articulației umărului și se anastomozează cu artera circumflexă humerală posterioară.

Artera circumflexă humerală posterioară irigă partea posterioară a articulației umărului și se anastomozează cu alte artete.

Anastomoza este o conexiune între două sau mai multe vase de sânge, care ajută la menținerea circulației sângelui chiar dacă o parte din vase este blocată.

Artera transversă a gâtului, o ramură a arterei subclavii, se conectează în fosa infraspinoasă cu artera circumflexă a scapulei, o ramură a arterei axilare.

Artera toracoacromială, o ramură a arterei axilare, se conectează sub acromion cu artera suprascapulară, o ramură a arterei subclavii.

Arterele toracică laterală și toracoacromială, din artera axilară, se conectează cu primele artere intercostale anterioare, din artera subclavie, la nivelul peretelui toracic.

Dacă artera subclavie este blocată sub originea arterelor suprascapulară, transversă a gâtului și cervicală profundă, sângele este deviat prin aceste ramuri ale arterei subclavii spre arterele toraco-acromială și circumflexe humerale, apoi în artera axilară și brahială.

Artera principală a brațului, care începe la marginea inferioară a tendonului mușchiului pectoral mare și se termină la nivelul plicii cotului.

Artera brahială se proiectează pe o linie care unește vârful axilei cu jumătatea plicii cotului.

În partea superioară a brațului, artera coboară superficial pe partea medială a brațului, străbătând un spațiu delimitat de mușchii triceps, coracobrahial, biceps brachial și brachial.

Artera, două vene și nervul median formează mănunchiul vasculo-nervos al brațului.

Nervul median încrucișează artera dinspre lateral spre medial, trecând anterior, dar în varianta artera brahială superficială, se află anterior de nerv.

În partea inferioară a brațului, artera este situată mai profund, fiind aşezată pe mușchiul brachial, apoi pătrunde în șanțul bicipital medial.

Nervul median se depărtează treptat de arteră, pătrunzând între cele două capete de origine ale mușchiului rotund pronator.

Cea mai voluminoasă ramură a arterei brahiale, care se desprinde la nivelul marginii inferioare a mușchiului rotund mare.

Ramura arterei brahiale profunde care se îndreaptă spre cot și se conectează cu artera interosoasă recurentă.

Ramura terminată a arterei brahiale profunde, care se conectează cu artera recurentă radială.

Artera ulnară coboară anterior de muşchiul pătrat pronator, între muşchiul flexor ulnar al carpului (medial) şi muşchiul flexor superficial al degetelor (lateral).

În porțiunea inferioară a antebrațului, artera devine superficială și poate fi palpată.

Artera ulnară trece superficial de retinaculul flexorilor, lateral de pisiform și nervul ulnar.

Artera ulnară este învelită într-un parangiu descris de Guyon, care reprezintă o comunicare între antebraț și palma.

Artera ulnară se divide în ramuri pentru cele două arcuri arteriale palmare.

Artera recurentă ulnară este cea mai proximală ramură a arterei ulnare, câteodată originându-se chiar din artera brahială.

Ramura anterioară a arterei recurente ulnare urcă între mușchii brahial și rotund pronator și se anastomozează cu artera colaterală ulnară inferioară.

Ramura posterioară a arterei recurente ulnare merge profund împreună cu nervul ulnar și se anastomozează cu artera colaterală ulnară superioară.

Artera interososă comună se divide în două ramuri: anterioară și posterioară.

Artera interosoasă anterioară coboară pe fața anterioară a membranei interosoase și se termină în rețeaua dorsală a carpului.

Artera interosoasă posterioară trece între membrana interosoasă și coarda oblică și vascularizează mușchii extensori.

Rețeaua articulară a cotului este un sistem circulator colateral important, format din două inele arteriale periepicondiliene.

Inelul epicodilian medial se formează prin anastomoze între diferite ramuri arteriale.

Inelul epicodilian lateral se formează prin anastomoze între artera colaterală radială, artera recurentă radială și celelalte ramuri.

Este o ramură a arterei radiale, care se desprinde imediat sub bifurcația arterei brahiale, angajându-se în șanțul bicipital lateral, între cele două ramuri terminale ale nervului radial.

O ramură subțire a arterei radiale ce se desprinde la marginea distală a mușchiului pătrat pronator, traversează tendoanele mușchilor flexori și contribuie la formarea rețelei carpiene palmare.

Este o ramură a arterei radiale, care se desprinde imediat înainte de intrarea arterei radiale în tabachera anatomică. Traversează retinaculul flexorilor și mușchii eminenței tenare, pe care îi vascularizează, ajungând să se unească cu artera ulnară, formând arcul palmar superficial.

Se desprinde la nivelul tabacherei anatomice, traversează fața dorsală a carpului, profund de tendoanele mușchilor extensori și contribuie la formarea rețelei dorsale a carpului.

Se detașează din artera radială, după ce aceasta a pătruns în primul mușchi interosos dorsal. Se angajează anterior de primul metacarpian, între mușchii opozant și scurt flexor al policelui și la baza falangei proximale a policelui se divide în două artere digitale proprii pentru police și artera radială a indexului.

Reprezintă continuarea arterei radiale în regiunea palmară mijlocie, unde se anastomozează cu ramura profundă a arterei ulnare. Este amplasată pe bazele metacarpienelor II-IV și pe mușchii interosoși.

Este a doua ramură de diviziune a arterei brahiale, mai volumoasă și mai profundă la origine. Se extinde de la nivelul colului radiusului până la pisiform. 

Este o ramură a arterei ulnare ce contribuie la formarea arcului palmar superficial. Traversează retinaculul flexorilor și mușchii eminenței hipotenare, vascularizându-i.

Este ramura terminală a arterei ulnare, care se desprinde imediat înainte de intrarea acesteia în canalul Guyon. Se distribuie la degetul mic și la treimea medială a inelarului.

Se detașează din artera ulnară la nivelul canalului Guyon. Este responsabilă pentru vascularizarea degetelor mici, inelarului, degetului mijlociu și a unei părți din arătător.

Se desprinde din artera ulnară, imediat înainte de intrarea acesteia în canalul Guyon. Traversează retinaculul flexorilor și mușchii eminenței hipotenare.

Este o ramură a arterei ulnare care se desprinde din partea medială a arterei ulnare, imediat înainte de intrarea acesteia în canalul Guyon. Se distribuie la degetul mic și la treimea medială a inelarului.

Se desprinde din artera ulnară la nivelul canalului Guyon. Este responsabilă pentru alimentarea cu sânge a degetelor mici, inelarului, degetului mijlociu și a unei părți din arătător.