Untitled

Citoplasma

• Este substanța fundamentală a celulei eucariote, unde au loc reacțiile metabolice și sinteza proteică.
• Menține funcțiile vitale ale celulei.
• Din punct de vedere funcțional, are o componentă nestructurată (hialoplasma) și o componentă structurată (organitele celulare).

Hialoplasma/Citosol

• Este un amestec de substanțe organice și minerale solubile în apă (90% apă, ioni, săruri, aminoacizi, acizi grași, vitamine).
• Se prezintă ca un sistem coloidal complex cu o fază de dispersie (apă) și o fază dispersată (micele coloidale).
• Prezintă două stări fiziologice: starea de gel (vâscoasă) și de sol (soluție, cu activitate intensă).
• Conține un citoschelet, o rețea de filamente proteice care menține forma celulei, ancorează organitele și participă la transportul intracelular.

Organitele celulare

• Sunt compartimente citoplasmatice cu structură specifică, specializate pentru anumite funcții.
• Pot fi comune (prezente în toate celulele) sau specifice (prezente doar în anumite celule).

Reticulul Endoplasmatic (RE)

• Este un sistem de canalicule (rețea de citomembrane) intracitoplasmatic, delimitat de o membrană simplă care leagă plasmalema de membrana externă a nucleului.
• Formează cisterne sau vezicule în funcție de activitatea celulară.
• Există două forme: RE rugos (RER/REG, cu ribozomi atașați) și RE neted (REN, fără ribozomi).

RE Rugos (RER/REG)

• Are ribozomi atașați la suprafață și este implicat în sinteza de proteine.
• Este abundent în limfocite, celulele pancreatice și celulele producătoare de proteine de secreție.

RE Neted (REN)

• Nu are ribozomi atașați și aspectul său variază în funcție de activitatea celulară.

Rolurile RE

• Transportă intracelular substanțele.
• REG este implicat în sinteza proteinelor.
• Conectează nucleul cu periferia celulei.
• REN detoxifică și sintetizează lipide.
• Reglează ionii de Ca în celulele musculare.
• Prin sistemul său complex de membrane, mărește suprafața de activitate a membranei celulare.

Ribozomii/Corpusculii lui Palade

• Sunt granule ovale sau rotunde foarte mici (150-200 Å).
• Sunt alcătuiți din ribonucleoproteine (65% ARN ribosomal, 35% proteine) și nu sunt delimitați de o membrană.
• Se găsesc liberi în citoplasmă, atașați de membrana RE (formând ergastoplasma), de membrana externă a nucleului, în mitocondrii și cloroplaste.
• Sunt formați din două subunități inegale.
• Rolul lor principal este sinteza proteinelor.
• Sunt prezenți în număr mare în celulele cu sinteză proteică intensă și în cele aflate în faza de creștere.
• Au fost descoperiți de G.E. Palade, care a primit Premiul Nobel în 1974.

Aparatul Golgi/Dictiozomii

• Este un sistem membranar format din cisterne/vezicule aplatizate și suprapuse (dictiozomi), micro- și macrovezicule, situat în apropierea nucleului.
• Este zona cea mai activă a citoplasmei.
• Dictiozomii sunt delimitați de o membrană simplă și au rol în transportul, împachetarea și secreția substanțelor sintetizate de celulă.
• La marginea aparatului Golgi se formează în permanență vezicule care transportă substanțele în diferite regiuni ale celulei sau în afara acesteia.
• Plantele au mai multe organite Golgi decât animalele.

Rolurile aparatului Golgi

• Secreție și excreție de substanțe.
• Sortarea, împachetarea și translocarea substanțelor sub formă de vezicule.
• Participare la sinteza de polizaharide (formarea peretelui celular).
• Abundență în celulele glandulare/secretoare.
• Participare la sinteza membranelor.

Mitocondriile

• Au formă ovală, rotunda sau de bastonas, delimitate la exterior de o membrană dublă și în interior se află matricea mitocondrială.
• Totalitatea mitocondriilor dintr-o celulă formează condriomul celular.
• Sunt organite autodivizibile, datorită ADN-ului mitocondrial (ADNmt).

Membrana mitocondrială

• Fiecare foaie a membranei are structură trilaminată și este de natură fosfolipidoproteică.
• Membrana externă este netedă, iar cea internă formează criste mitocondriale (pentru a mări suprafața de activitate).

Matrixul mitocondrial

• Substanța fundamentală conține enzimele necesare pentru fosforilarea oxidativă și sinteza de ATP (adenozin trifosfat).
• Conține ribozomi, enzime și alți factori implicați în activitatea mitocondrială.
• Rolul mitocondriilor este producerea de energie (ATP) prin respirație celulară (ciclul Krebs).

Lizozomii

• Sunt corpusculi sferici/vezicule răspândiți în celulă, delimitați de o membrană simplă lipidoproteică.
• Conțin enzime hidrolitice/digestive (aproximativ 40 de tipuri) implicate în digestia intracelulară (a substanțelor capturate sau a fragmentelor celulare uzate - autoliza celulara/autofagie).
• Găsite în număr mare în celulele cu rol fagocitar (leucocite, macrofage).
• Asigură nutriția celulară și protecția față de substanțe toxice și agenți patogeni.

Vacuolele

• Sunt compartimente celulare neprotoplasmatice, delimitate de o membrană simplă numită tonoplast.
• La animale sunt mici și temporare, iar la plante sunt mari, permanente și așezate central.
• Ansamblul vacuolelor formează vacuomul celular.
• Conținutul vacuolar (suc celular/vacuolar) conține apă, substanțe organice și minerale.
• La plante și ciuperci, vacuolele ocupă până la 90% din spațiul celular.

Rolurile Vacuolelor

• Depozitează apă, ioni minerali și substanțe organice, contribuind la homeostazie.
• Pot depozita substanțe toxice (rol protector), dar și substanțe utile pentru plantă.

Incluziunile Ergastice/Citoplasmatice

• Sunt aglomerări de substanțe provenite din metabolismul celular, lipsite de membrană.
• Sunt componente neprotoplasmatice, cu caracter temporar.
• Pot fi de natură anorganică (cristale de carbonat de calciu, sulfat de calciu, oxalat de calciu etc.) sau organică (pigmenți, substanțe de rezervă - glicogen, amidon, grasimi, mucilagii, rasini etc.).
• Sunt folosite de celulă sau eliminate.

Plastidele

• Sunt organite specifice celulei vegetale (plante și alge).
• Au formă lenticulară sau cilindrică și formează plastidomul celular.
• Sunt organite autodivizibile (ADN plastidial).
• Tipurile principale sunt: fotosintetizatoare (cloroplaste, feoplaste, rodoplaste) și nefotosintetizatoare (cromoplaste, leucoplaste).

Cloroplastele

• Reprezintă sediul fotosintezei și conțin pigmenți clorofilieni (clorofila a și b).
• La alge se numesc cromatofori.

Structura Cloroplastelor

• Membrană dublă externă: controlează schimburile.
• Membrană internă: formează sistemul tilacoidal (vezicule turtite).
• Tilacoidele: grana (vezicule suprapuse) și lamele tilacoidale.
• Stroma: substanța fundamentală cu ribozomi, ADN plastidial, ARN, granule de amidon, ioni etc.

Cromoplastele

• Plastide colorate prezente în petale, fructe, rădăcini.
• Conțin pigmenți carotenoizi (portocalii), xantofilici (galbeni) etc.

Leucoplastele

• Plastide incolore, depozitează diferite substanțe de rezervă (glucide, lipide, proteine).
• Se găsesc în fructe, semințe, rădăcini, tulpini subterane.

Centrozomul

• Specific celulei animale, se găsește lângă nucleu și formează fusul de diviziune.
• Lipsește din neuroni (nu se divid).
• Înainte de diviziune, centriolii se dublează și migrează către poli.
• Format din doi centrioli cilindrici, perpendiculari, într-o masă citoplasmatică densă (centrosfera).
• Centriolii sunt alcătuiți din microtubuli proteici contractili.

Miofibrilele

• Elemente contractile în sarcoplasma celulelor musculare.
• Formate din miofilamente de miozină (groase) și actină (subțiri).

Neurofibrilele

• Rețea de filamente specifice neuronului.
• Au rol mecanic (susținere) și de transmitere a impulsului nervos.

Corpusculii Nissl/Corpii Tigroizi/Ergastoplasma

• Formă de RER specifică neuronului (în corp celular și dendrite).
• Rol în metabolismul neuronal și sinteza de proteine.

Cilii și Flagelii

• Organite de mișcare extracelulare prezente la protozoare, procariote, elemente reproducătoare.
• Cilii sunt mici, numeroși, pe toată suprafața celulei.
• Flagelii sunt lungi, în număr de 1-3, la un pol al celulei.
• Structură: membrană, 9 perechi de microtubuli periferici și o pereche centrală.

Nucleul

• Constituent principal, conține informația genetică (ADN și ARN).
• Controlează activitatea celulară, metabolismul, diviziunea, transmiterea informației genetice și manifestarea caracterelor.
• Poziție centrală (sau excentrică), formă similar celulei.
• Celulele pot fi mononucleate, binucleate, multinucleate sau anucleate.
• Dimensiune: 3-20 microni.

Structura Nucleului

Membrana Nucleară/Anvelopa Nucleară

• Dublă, poroasă, trilaminată.
• Formată din membrana externă (cu ribozomi, legată de RE) și internă (în contact cu carioplasma), separate de spațiul perinuclear.

Carioplasma/Nucleoplasma

• Soluție coloidală cu cromatină și nucleoli.

Cromatina

• Filamente rasucite care, prin spiralizare, formează cromozomii.
• Conțin ADN, ARN, proteine, lipide și ioni.
• Nucleolii: Corpusculi denși fără membrană, implicați în biogeneza ribozomilor și sinteza de ARN.