TPD Sem 1 - Curs 6 PDF - Tehnicile Protetice

1.Fatetele feldspatice Obtinerea lor reprezinta tehnica cea mai veche si cea mai scumpa Este o metoda sofisticata si laborioasa dar cu rezultate estetice PERFECTE – cele mai frumoase rezultate Tehnica necesita trei modele si nu permite corectii ulterioare (tehnician ceramist experimenta...

1.Fatetele feldspatice Obtinerea lor reprezinta tehnica cea mai veche si cea mai scumpa Este o metoda sofisticata si laborioasa dar cu rezultate estetice PERFECTE – cele mai frumoase rezultate Tehnica necesita trei modele si nu permite corectii ulterioare (tehnician ceramist experimentat)  FATETELE FELDSPATICE AVANTAJE -se foloseste ceramica feldspatica similara celei pentru placarea metalo-ceramicii -se foloseste acelasi cuptor de ardere - preparatia este conservativa-se obtin fatete ceramice de 0,3-0,4 mm grosime -ceramica feldspatica este pur vitroasa si are cea mai buna transluciditate -se poate grava cu acid fluorhidric si se obtine o legatura adeziva foarte puternica cu smaltul dentar DEZAVANTAJE-este o tehnica foarte sensibila pentru medic (fatetele sunt foarte fragile inainte de fixare ) si pentru tehnician (nu permit arderi ulterioare de corectie dupa proba ) -este o tehnica laborioasa – necesita 3 modele  ETAPE DE REALIZARE -pregatirea initiala prin metode de simulare este obligatorie -prepararea suportului dento-parodontal-este limitata ,se utilizeaza chiar tehnici prepless deoarece rezistenta la flexiune a ceramicii feldspatice este cea mai mica dintre toate sistemele ceramice actuale -amprentarea -materiale performante -obtinerea modelelor -se obtin mai multe modele speciale -3 - *model cu bonturi MOBILE din gips special ,prevazute cu portiune radiculara si santuri antirotationale. Prin duplicarea acestora se obtin bonturi duplicat din masa refractara (bonturi mobile din masa de ambalat) *model cu bonturi FIXE care se va monta in articulator *modelul PARTILOR MOI (al tesutului moale) -WILLI GELLER -in care se pot pozitiona ambele bonturi mobile( din gips si din masa refractara ) -stratificarea ceramicii se va face pe bonturile duplicate din masa refractara PRIMA stratificare - mase ceramice transparente - mase ceramice opace (discromii) AL DOILEA strat - reda forma finala - stratificarea se face in articulator A TREIA stratificare – reda modificari minore de forma si textura - mase ceramice translucide sau colorate (pigmenti) -indepartarea masei de ambalat se face prin microsablare ,cu atentie la portiunile periferice pentru a nu periclita adaptarea marginala -fixare adeziva FATETE FELDSPATICE FATETE FELDSPATICE  MINI FATETE FELDSPATICE 2.Fatetele presate Avantajele tehnicii: Extrem de usor de realizat prin tehnica cerii pierdute Aparatura de laborator necostisitoare Timp de lucru scurt Fatetele sunt foarte rezistente Indicatii: - Refaceri simetrice (estetica mai limitata decat la fatetele feldspatice) - Rezistenta crescuta le indica pentru - fatetele no prep cu grosime f mica-0,3 mm - refaceri ocluzale cu grosime de 0.8-1 mm  FATETELE PRESATE -utilizeaza presarea ceramicii in stare plastica -cel mai cunoscut este sistemul IPS-Empress (Ivoclar-Vivadent ) -toate sistemele care preseaza ceramica folosesc acelasi PRINCIPIU TEHNOLOGIC FAZELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE A FATETELOR PRESATE -prepararea suportului dento-parodontal /prepless -amprentarea cu siliconi de aditie sau polieteri -realizarea modelelor-model cu bonturi mobile , model cu bonturi fixe si model al tesutului moale -realizarea machetei din ceara speciala prin modelare pe model. Modelarea in ceara poate sa fie 1.pana la forma si dimensiunile restaurarii finale. 2.obtinerea unui nucleu din ceara subdimensionat fata de restaurarea finala care va permite existenta unui spatiu de individualizare de 0,2-0,5 mm FAZELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE A FATETELOR PRESATE -aplicarea tijelor de presare(pregatirea pentru ambalare ) -ambalarea in mase de ambalat fosfatice -obtinerea tiparului prin eliminarea cerii din tipar -preincalzirea -se foloseste un cuptor special pentru injectarea (presarea , turnarea)ceramicii-in cuptor se vor introduce tiparul si ingoturile de ceramica.Pastilele ceramice vor fi tratate termic (incalzirea ceramicii la temperatura inalta ) si apoi se introduc in tipar in faza plastica sub presiune(injectarea ,turnarea ,presarea ceramicii in tipar ) FAZELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE A FATETELOR PRESATE -dezambalarea -obtinerea fatetei de ceramica presata 1.fateta la forma si dimensiunea finala-recomandat la nivelul zonei laterale 2.o capa ,nucleu –cand spatiul permite-cu dimensiuni reduse fata de fateta finala peste care se va stratifica ceramica de placare=METODA CUT BACK= 3.Fatetele frezate CAD-CAM Au o popularitate din ce in ce mai crescuta Calculatorul realizeaza cea mai mare parte a manoperelor: amprenta, model virtual, design, frezare !!!Necesita ardere finala de optimizare a esteticii si reliefului de suprafata Se utilizeaza sisteme CAD-CAM in-office si in -lab COROANELE DE INVELIS Def: Sunt microproteze care se agrega extracoronar prin cimentare la suprafetele slefuite ale coroanei dentare ( bont dentar) si la stalpii implantelor(prin insurubare sau cimentare ) si se incadreaza in metoda acoperirii. Sunt cele mai utilizate microproteze! Indicatii: 1. Ca si elemente unitare in terapia unor afectiuni coronare 2. Ca si elemente de agregare pentru punti dentare 3. Ca si elemente de ancorare a unor proteze partiale mobilizabile Clasificarea coroanelor de invelis: 1. In functie de intinderea suprafetelor coronare: a) Coroane totale: acopera in totalitate portiunea coronara a dintelui b) Coroane partiale 2. In functie de aspectul fizionomic: a) Coroane fizionomice ( estetice ) b) Coroane nefizionomice c) Coroane partial fizionomice ( numai fata V are un aspect estetic ) 3. Dupa materialele din care sunt confectionate: a) Coroane de invelis metalice: formate din aliaje nobile, seminobile, nenobile b) Coroane de invelis nemetalice: polimerice (acrilice), compozite, integral ceramice c) Coroane de invelis mixte: coroane metalo- ceramice, metalo-compozite, metalo- polimerice 4. In functie de tehnologia de realizare a coroanelor de invelis: A. Tehnologii moderne B. Tehnologii traditionale a) Coroane turnate: se obtin prin turnare, respectiv introducerea aliajului topit in tipar b) Coroane polimerizate: obtinute prin fenonomene de polimerizare (coroanele acrilice ) c) Coroane obtinute prin arderea maselor ceramice ( coroanele ceramice ) d) Tehnologii combinate: - turnare- polimerizare => coroane metalo- acrilice -turnare- ardere => coroane metalo- ceramice Tehnologii moderne: - frezare computerizata CAD/CAM - injectare (presare) COROANELE DE INVELIS METALICE – METODA CLASICA – Fazele clinico- tehnice de obtinere a unei coroane de invelis metalice turnate 1. C: - examinarea pacientului - stabilirea diagnosticului si a indicatiei terapeutice (planul de tratament ) 2. C: - prepararea dintelui (slefuirea ) 3. C: - amprentarea 4. L: - realizarea modelului 5. L: - realizarea machetei 6. L: - realizarea tiparului 7. L: - topire, turnare 8. L: - dezambalare 9. L: - prelucrarea piesei protetice 10. C: - proba in cavitatea orala 11. C: - cimentarea –asperitatile microscopice influenteaza pozitiv calitatea cimentarii. *SLEFUIREA sau preparatia coroanei dentare - coroana proprie a dintelui preparata/slefuita cu forma caracteristica a fiecarui dinte se numeste BONT DENTAR - slefuirea are ca obiective: 1. Deretentivizarea coroanelor dentare cu obtinerea unui bont dentar tronc- conic sau cilindro- tronc- conic prin eliminarea convexitatiilor fetelor laterale ( V, orala, M, D ) si obtinerea in final a unui bont dentar la care fetele laterale devin usor convergente spre ocluzal si au un aspect plan.Bontul va avea diametrul maxim la nivelul coletului. 2. Realizarea spatiului ocluzal necesar - fata ocluzala e redusa cu aprox. 1,5-2 mm la nivelul cuspizilor de sprijin si 1-1,5 mm la nivelul cuspizilor de ghidaj cu respectarea morfologiei ocluzale - aceasta slefuire se numeste slefuire anatoforma sau slefuire morfologica sau biofunctionala sau homotetica - fata ocluzala nu se slefuieste niciodata plan!!! - Prepararea aplatizata contravine principiului conservarii tesuturilor dure dentare, scade retentivitatea bontului prin scurtarea peretilor si prezinta pericolul lezarii unui corn pulpar. **Pozitionarea marginii coroanei in raport cu preparatia gingivala a dintelui, poate fi: a. marginea piesei protetice sa fie situata subgingival b. marginea piesei protetice sa fie situata la nivelul festonului gingival (juxtagingival) c. marginea piesei protetice sa fie situata supragingival la distanta de festonul gingival **Prepararea la nivelul zonei terminale(gingival) este in chanfrein sau fara prag. OBS-la dintii cu retractii parodontale accentuate, cu convexitati prea mari,se recomanda coroane ECUATORIALE la care zona terminala se termina in prag la nivelul ecuatorului ANATOMIC al dintelui. OBSERVATII *AMPRENTAREA campului protetic: - in amprenta se redau urmatoarele elemente - bontul dentar ( forma, dimensiunea, pozitia pe arcada) dintii vecini, dintii antagonisti, ocluzia dentara in pozitie de intercuspidare maxima - ca materiale de amprenta se prefera materialele elastice din grupa elastomerilor de sinteza *Realizarea MODELULUI se obtine cel mai frecvent prin turnarea pastei de gips in amprenta - coroanele metalice turnate se confectioneaza (TRADITIONAL) prin ambalarea machetei *efectuata de tehnicianul dentar - macheta este efectuata pe modelul cu bont mobilizabil - turnarea acesteia se realizeaza din diferite aliaje metalice Coroanele metalice de invelis se impart in: 1) Coroane metalice cu grosime dirijata-raport intim cu bontul doar in zona terminala si partial ocluzala. 2) Coroane metalice cu grosime totala ( nedirijata )-au raport cu toata suprafata bontului. - aceste coroane se realizeaza prin faze clinico- tehnice identice, dar diferenta dintre ele e reprezentata numai de tehnicile utilizate la faza de modelare a machetei !!! 1) Caracteristicile coroanelor metalice turnate cu grosime dirijata: 1. Peretii laterali au o grosime uniforma, egala, sunt foarte subtiri-30 microni 2. Peretii laterali sunt situati la distanta fata de suprafata bontului dentar 3. Intre suprafata interna a coroanei si suprafata bontului exista un spatiu necesar pentru ciment 4. Coroana are contact cu bontul dentar la nivelul fetei ocluzale- partial- si la nivelul zonei cervicale (colet) pe o distanta de 2 mm 5. Variatiile de temperatura de la nivelul cavitatii orale sunt transmise partial bontului dentar 6. Ablatia sau indepartarea de pe bontul dentar se efectueaza prin taiere si se face cu un efort redus pentru medicul stomatolog si e mai putin traumatizanta pentru pacient 7. Pentru confectionare se consuma o cantitate minima de aliaj, de aceea si pretul de cost e mai scazut 8. Ca si indicatii clinice se recomanda utilizarea ei la nivelul dintilor din regiunile laterale sau posterioare ale arcadei dentare, pt dinti care au inaltimea coronara mare Caracteristicile coroanelor metalice turnate cu grosime totala ( nedirijata ) 1. Peretii laterali au grosime mai mare si mai neuniforma 2. Peretii laterali ( fetele interioare ale coroanei ) sunt in contact cu bontul dentar 3. Fortele de frictiune care apar intre suprafetele interioare ale coroanei si suprafata bontului dentar confera acestor microproteze o stabilitate foarte buna 4. Variatiile de temperatura din cavitatea orala se transmit in totalitate bontului dentar 5. Ablatia sau indepartarea de pe bontul dentar se efectueaza prin taiere, in schimb se face cu un efort mai mare din partea medicului, e mai traumatizanta pentru pacienti 6. Cantitatea de metal necesara pentru obtinerea acestor microproteze e mai mare si de aceea pretul de cost e mai ridicat ( mai ales cand e vorba de aliaje nobile ) 7. E indicata pentru utilizarea la nivelul dintilor laterali cu inaltimea coronara redusa (indicatie clinica)