Teste Grila la Economie - PDF

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA Brasov NUMELE SI PRENUMELE……………………………… GRUPA…………………. TESTE GRILA LA ECONOMIE DATA :………………….....

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA Brasov NUMELE SI PRENUMELE……………………………… GRUPA…………………. TESTE GRILA LA ECONOMIE DATA :………………….. 1. Ideea unei balante comerciale externe dezechilibrate este specifica curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 2. Concepţia potrivit căreia comerţul este principala activitate economica aparţine curentului: a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 3. Ideea potrivit careia pretul de vanzare al unui produs este dat de pretul de cost, este specifica curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 4. Concepţia potrivit căreia progresul tehnic este sursă de bogăţie, aparţine curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 5. Problema alocarii resurselor pe baza principiului utilitatii marginale, apartine curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 6. Curentul economic care aduce în prim plan calculul matematic, la baza calculelor economice, este: a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 7. Concepţia potrivit căreia industria este mai productiva ca agricultura aparţine curentului: a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 8. Teoria privind liberalismul neîngrădit al comerţului, aparţine curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 9. Conceptia activitatii economice în zone inchise, apartine curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 10. Concepţia potrivit căreia agricultura este principala activitate economică aparţine curentului: a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 11. Curentul care aduce în prim plan valorificarea terenurilor prin rentă este: a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 12. Curentul care aduce în prim plan problema externalităţilor negative ale dezvoltării economice este: a. Mercantilist b. Clasic c. Marginalist d. Modern 13. Conceptul potrivit căruia consumul este influenţat direct de nivelul venitului disponibil, aparţine curentului : a. Mercantilist b. Clasic c. Marginalist d. Keynesist 14. Consolidarea teoriilor economice la nivel macroeconomic sau chiar microeconomic, de grup este specifica perioadei: a. Clasice b. Teoriilor marginale c. Keynes d. Moderne 15. Dezvoltarea tehnicilor comparative de evaluare economică aparţine perioadei: a. Clasice b. Teoriilor marginale c. Keynes d. Moderne 16. Conceptul potrivit căruia dobânda este determinată de raportul dintre cererea şi oferta de monedă, aparţine curentului : a. Mercantilist b. Clasic c. Keynesist d. Modern ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 17. Nevoile umane nu sunt: a. Nelimitate în capacitate de consum b. Nelimitate ca număr c. Rare d. Determinate de factori sociali, economici 18. Nevoile umane sunt: a. Limitate în capacitate de consum b. Determinate de factori politici c. Invizibile temporar d. Determinate de nivelul de trai 19. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt : a. Epuizarea resurselor naturale b. Cresterea nevoilor peste cea a resurselor c. Eficientizarea proceselor de productie si economisirea resurselor d. Dezvoltarea economică pe baze stiintifice 20. « Costul de oportunitate » reprezinta un principiu conform caruia : a. Oamenii decid in functie de oportunitatea afacerii b. Oamenii iau decizii dupa evaluarea celei mai bune variantei sacrificate c. Oamenii decid favorabil daca venitul marginal depaseste costul marginal d. Oamenii isi modifica comportamentul functie de evolutia costurilor 21. « Frontiera posibilitatilor de productie » este o metode de evaluare a : a. Posibilitatilor de export b. Capacitatii de productie c. Posibilitatilor de acces pe piata d. Eficientei utilizarii costurilor 22. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt: a. eficientizarea proceselor de productie b. economisirea resurselor c. a si b d. scaderea productiei 23. Prin « resurse economice » se intelege : a. resurse naturale b. resurse naturale, umane, informationale c. capitalul investit d. totalitatea activelor societatii 24. Resursele economice sunt: a. Rare b. Limitate în capacitate de consum c. Determinate de factori economici si sociali d. Vizibile dar inaccesibile 25. Capitalul, ca factor de productie se prezinta sub forma: a. Tehnic si valoric b. Fix si circulant c. Tehnic si circulant d. Tehnic si productiv 26. Capitalul tehnic se prezinta sub forma:  a. Tehnic si valoric b. Fix si circulant c. Material si nematerial d. Cladiri si echipamente 27. Capitalul tehnic cuprinde: a. Numerarul din cont b. Brevetele şi mărcile c. Titlurile de valoare d. Capitalul social 28. Capitalul tehnic nu include: a. Terenurile b. Mijloacele fixe c. Stocurile d. Titlurile de valoare 29. Capitalul valoric include: a. Clădirile b. Stocurile c. Titlurile de valoare d. Resursa umană 30. Capitalul fix se consumă: a. într-un singur ciclu de producţie b. într-o perioada de timp ce cuprinde mai multe cicluri de producţie c. prin deteriorare fizică, în perioada de garanţie d. Nu se consumă 31. Legea randamentelor neproportionale a lui TURGOT se refera la : a. costul de oportunitate b. combinarea factorilor de productie c. frontiera posibilitatilor de productie d. pragul de rentabilitate 32. Rezultatul combinarii factorilor de productie se apreciaza prin: a. Frontiera posibilitatilor de productie b. Pragul de rentabilitate c. Costul de oportunitate d. Productivitate 33. Este considerat factor natural de producţie: a. Accesul la mare al unei ţări b. Suprafaţa înpădurită c. Apa din hidrocentrale d. Numărul mediu de zile însorite pe an 34. Capitalul, ca factor de producţie al unei întreprinderi, reprezintă: a. Totalitatea banilor necesari producţiei b. Aportul acţionarilor la constituirea societăţii c. Totalitatea bunurilor reproductibile utilizate d. Totalitatea activelor circulante ale societăţii 35. Sunt costuri variabile ale unei intreprinderi: a. cheltuielile care se modifica functie de volumul productiei b. cheltuielile care raman constante pana la un anumit nivel al productiei dupa care saltă pe un nou palier c. veniturile din vanzarea marfurilor d. costurile care variaza functie de cursul de schimb valutar 36. Sunt costuri variabile ale unei intreprinderi: a. Cheltuielile cu salarile în acord b. Cheltuielile cu salarile în regie c. Cheltuielile cu iluminatul întreprinderii d. Cheltuielile cu contabilitatea 37. Sunt costuri variabile ale întreprinderii: a. Cheltuielile cu mărfurile cumpărate b. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor de transport c. Cheltuielile cu impozitele şi taxele pe clădiri d. Cheltuielile cu asigurările 38. Costurile fixe ale unei întreprinderi sunt: a. Cheltuielile cu materiile prime b. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe c. Cheltuielile cu orele suplimentare d. Cheltuielile cu mărfurile 39. Sunt costuri fixe ale întreprinderii: a. Cheltuielile cu achiziţionarea materialelor consumabile b. Cheltuielile cu ambalajele  c. Cheltuielile cu chiria depozitului de marfuri d. Cheltuielile cu tichetele de masă 40. Costurile fixe ale întreprinderii sunt: a. Cheltuieli independente de volumul producţiei b. Cheltuieli care apar doar la înfiinţarea societăţii c. Cheltuielile cu impozitul pe venit d. Cheltuielile cu abonamentul de telefon 41. Costul marginal este expresia: a. Cheltuielilor nesemnificative ale întreprinderii b. Cheltuielilor de sfârşit de an c. Sporului de cheltuieli la creşterea producţiei d. Costului suplimentar al investiţiilor 42. Avionul, proprietate a firmei, aflat la dispozitia directorului este, din punct de vedere economic: a. Capital fix b. Capital circulant c. Capital social d. Nu este capital al firmei 43. Aportul in bani la capitalul social este, din punct de vedere economic: a. Capital fix b. Capital circulant c. Capital de lucru d. Nu este capital al firmei 44. Optimul producţiei este determinat de: a. Nivelul minim al costurilor medii b. Nivelul minim al costurilor totale c. Nivelul maxim al veniturilor d. Nivelul maxim al producţiei 45. Optimul producatorului presupune: a. Obtinerea productiei maxime b. Obtinerea vanzarilor maxime c. Obtinerea maximului de eficienta cu costuri minime d. Obtinerea profitului maxim 46. Metoda pragului de rentabilitate permite : a. determinarea volumului maxim al productiei b. maximizarea profitului c. determinarea volumului minim de productie d. determinarea volumului optim de productie 47. Metoda pragului de rentabilitate se utilizează pentru: a. Optimizarea costurilor de producţie b. Creşterea rentabilităţii producţiei c. Evaluarea nivelului atins de rentabilitate d. Evaluarea gradului de risc al afacerii ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 48. Cererea de produse este determinată de: a. Preţul de cost al subansamblurilor componente b. Nivelul de calitate al produselor c. Preţul de vînzare al produselor d. Tipul de ambalaj folosit 49. Legea generală a cererii specifică : a. Modificarea cererii în acelaşi sens cu modificarea preţului b. Modificarea cererii în sens contrar modificării preţului c. Modificarea cererii independent de preţul produsului d. Legătura dintre cererea şi oferta de produse 50. Cererea de produse nu este influenţată de: a. Modificarea veniturilor consumatorilor b. Modificarea preferinţelor consumatorilor c. Modificarea legislaţiei privind accesul pe piaţă al produselor d. Modificarea preţurilor produselor similare 51. Paradoxul Giffen, ca exceptie de la legea generala a cererii, se explica prin : a. efectul scăderii venitului b. efectul de substituţie c. a si b d. scaderea puterii de cumparare a oamenilor 52. Factorul care nu modifica cererea de produse pe piata este: a. Venitul consumatorilor b. Concurenta producatorilor  c. Pretul produselor complementare d. Numarul de cumpărători 53. Factorul care nu influenţează direct ofeta pentru un produs pe piaţă este: a. costul de producţie b. concurenţa producătorilor c. puterea de cumpărare a consumatorilor d. nivelul impozitului pe profit 54. Factorul care influenţează direct cererea pentru un produs pe piaţă este: a. costul de producţie b. concurenţa producătorilor c. puterea de cumpărare a consumatorilor d. nivelul impozitului pe profit 55. Produsele superioare au, de regula, un Kecp: a. Subunitar b. Unitar c. Supraunitar d. Negativ 56. Produsele încadrate în paradoxul Giffen au un Kecp: a. Subunitar b. Unitar c. Supraunitar d. Negativ 57. Oferta de produse nu este influenţată direct de: a. Nivelul taxelor şi impozitelor b. Nivelul concurenţei c. Nivelul costurilor de producţie d. Preţul produselor de substituţie 58. Conform legii generale a ofertei: a. Oferta evoluează în acelaşi sens cu preţul produselor b. Oferta evoluează în sens contrar cu preţul produselor c. Oferta nu depinde de preţul de piaţă al produselor d. Oferta depinde doar de costul de producţie 59. Coeficientul elasticitatii ofertei fata de prêt măsoara : a. sensibilitatea ofertei la modificarea pretului b. variatia ofertei functie de prêt c. modificarea ofertei functie de concurenta d. echilibrul unui produs pe piata 60. Coeficientul elasticitatii cererii fata de pret măsoara : a. sensibilitatea cererii la modificarea pretului b. variatia cererii functie de pret c. modificarea preturilor functie de concurenta d. echilibrul unui produs pe piata 61. Întreprinderile mari, cu grad ridicat de specializare au de rgulă un K eop: a. Subunitar b. Unitar c. Supraunitar d. Negativ 62. Factorul care nu modifica oferta de produse pe piata este: a. Costul productiei b. Concurenta producatorilor c. Preferinta consumatorului d. Modificarea taxelor vamale la produs 63. Conform teoriei clasice, preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de: a. Preţul ofertei de produse b. Preţul cererii de produse c. Utilitatea marginală a produselor d. Costul de producţie 64. Conform teoriilor neo- clasice, preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de: a. Preţul ofertei de produse b. Preţul cererii de produse c. Utilitatea marginală a produselor d. Costul de producţie 65. Conform teoriilor moderne, preţul de vânzare al produselor pe piaţă nu este determinat de: a. Raritatea produselor b. Preţul cererii c. Utilitatea marginală a produselor d. Costul de producţie 66. Preţurile exprimate prin raportare la preţuri etalon se numesc: a. Preţuri relative b. Preţuri libere c. Preţuri controlate d. Preţuri mixte 67. Preţurile exprimate prin negocierea cererii cu oferta de produse se numesc: a. Preţuri relative b. Preţuri libere c. Preţuri controlate d. Preţuri mixte 68. Preţurile impuse de autoritatea administrativă a pieţei se numesc: a. Preţuri relative b. Preţuri libere c. Preţuri controlate d. Preţuri mixte 69. Preţurile cu o componentă sub control administrativ se numesc: a. Preţuri relative b. Preţuri libere c. Preţuri controlate d. Preţuri mixte 70. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor: a. Impunerea de taxe şi impozite comerciale b. Blocarea preţului unor produse c. Contingentarea livrărilor la export d. Subvenţile acordate producătorilor 71. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor: a. Impunerea de taxe şi impozite comerciale b. Subvenţile acordate producătorilor c. Cumpărarea şi stocarea produselor de către stat d. Stabilirea de preţuri minime de vânzare la unele produse 72. Sunt considerate măsuri de intervenţie indirectă a statului în formarea preţurilor: a. Stabilirea preţurilor unice de vânzare de către stat b. Blocarea preţului unor produse c. Stabilirea de preţuri minime de vânzare la unele produse d. Subvenţile acordate producătorilor 73. Interventia statului asupra preturilor nu este necesara pentru: a. Asigurarea stabilitatii economice b. Prevenirea si atenuarea unor dificultati economice c. Inlaturarea tendintelor monopoliste d. Cresterea productivitatii muncii 74. In teoria marginala, pretul unui produs este determinat de: a. Venitul marginal al cumparatorilor b. Utilitatea marginala a produsului c. Costul marginal de fabricatie d. a si c 75. O piata tip oligopolist se caracterizeaza prin : a. număr mare de ofertanti si cumparatori b. putini ofertanti si cumparatori c. putini ofertanti si multi cumparatori d. multi ofertanti si putini cumparatori 76. O piata tip oligopson se caracterizeaza prin: a. număr mare de ofertanti si cumparatori b. putini ofertanti si cumparatori c. multi ofertanti si putini cumparatori d. multi cumparatori si putini ofertanti 77. O piata tip oligopol bilateral se caracterizeaza prin: a. număr mare de ofertanti si cumparatori b. putini ofertanti si cumparatori c. putini ofertanti si multi cumparatori d. multi ofertanti si putini cumparatori 78. Piata timbrelor este de tipul: a. atomizata b. oligopol c. monopol bilateral d. monopol 79. Cartelul este o structura organizatorica specifica pietelor de tip: a. atomizate  b. oligopol c. oligopson d. monopol 80. În viziunea lui Adam Smith, piaţa cu concurenţă pură şi perfectă îndeplineşte condiţiile a. Atomicitate b. Diversitate produse c. Diversitate concurenta d. Ecologizarea produselor 81. „Piata cu concurenta pura si perfecta” presupune: a. Diversitatea concurentei b. Omogenitatea produselor c. Implicarea statului d. Ecologizarea produselor 82. Diagrama „panzei de paianjen” este un model teoretic de explicare a: a. Aparitiei dezechilibrului cerere-oferta b. Reechilibrare a cererii si ofertei c. Scaderii tranzactiilor pe o piata d. Nu se refera la piaţă 83. Pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă, echilibrul poate fi: a. Stabil b. Major c. Scăzut d. Perfect 84. Conditia Kecp>Keop determina pe o piata dezechilibrata: a. Dezechilibru stabil b. Dezechilibru instabil c. Dezechilibru intretinut d. Nu determina dezechilibru ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 85. Oferta de munca a unei piete este data de : a. populatia disponibila b. totalitatea intreprinderilor c. guvern d. sindicate 86. In acceptiune internationala, prin populatie activa a unei tari, se intelege : a. totalitatea persoanelor unei tari b. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de munca c. totalitatea persoanelor care lucreaza d. totalitatea persoanelor apte de munca 87. In acceptiune internationala, prin populatie disponibila a unei tari, se intelege : a. totalitatea persoanelor unei tari b. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de munca c. totalitatea persoanelor care lucreaza d. totalitatea persoanelor apte de munca 88. Oferta pe piata muncii este influentata direct de: a. Gradul de substitutie al muncii cu capitalul b. Ponderea costurilor salariale in costul total al societatii c. Utilitatea muncii in viata individului d. Reglementarile Codului Muncii 89. Oferta pe piata muncii este influentata direct de: a. Marimea salariului b. Cererea pentru produsul realizat prin utilizarea fortei de munca c. Ponderea costurilor salariale in costul total al societatii d. Nivelul de substitutie al muncii cu capitalul 90. Cererea pe piata muncii este influentata direct de: a. Utilitatea muncii in viata individului b. Dificultatea muncii c. Stabilitatea locului de munca d. Ponderea costurilor salariale in costul total al societati 91. Cererea pe piata muncii este influentata direct de: a. Utilitatea muncii in viata individului b. Dificultatea muncii c. Stabilitatea locului de munca d. Cererea pentru produsul realizat prin utilizarea fortei de munca 92. Atipicitatea curbei ofertei de munca peste un anumit nivel al salariului se explica prin: a. Efectul de „venit”  b. Efectul de „substitutie” c. Rigiditatea ofertei d. Elasticitatea cererii 93. Conform BIM, somerul este persoana care : a. nu munceste b. nu munceste dar cauta un loc de munca c. nu munceste, este apt de munca , cauta un loc de munca si este dispus sa inceapa munca in 15 zile d. nu munceste, este apt de munca , cauta un loc de munca si este dispus sa lucreze conform pregatirii profesionale 94. Situatia persoanelor care nu lucreaza ca urmare a utilitatii reduse a muncii, este cunoscuta sub numele de : a. şomaj natural b. şomaj tranzitoriu c. şomaj tehnologic d. şomaj tehnic 95. Situatia in care, intr-o intreprindere, exista excedent de munca salariata fata de necesar, remunerata inferior, este numita : a. somaj tehnic b. somaj structural c. somaj tranzitoriu d. somaj ascuns 96. Situatia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurarii profesiei, este numita : a. somaj tehnic b. somaj structural c. somaj tranzitoriu d. somaj ascuns 97. Situatia in care somajul se datoreaza stocurilor nevandute de produse se numeste: a. somaj tehnic b. somaj structural c. somaj tranzitoriu d. somaj ascuns 98. Compensatiile acordate persoanelor disponibilizate sunt recunoscute ca: a. Latura activa a ajutorului de somaj b. Latura pasiva a ajutorului de somaj c. Stimulatoare pentru reducerea somajului d. Stimulatoare pentru reconversia profesionala a somerilor 99. Automatizarea proceselor de productie genereaza: a. şomaj natural b. şomaj tranzitoriu c. şomaj tehnologic d. şomaj tehnic 100. Reducerea temporară a activităţii la o întreprindere ca urmare a lipsei cererii pentru produsele sale, conduce la : a. şomaj natural b. şomaj tranzitoriu c. şomaj tehnologic d. şomaj tehnic 101. Cursurile gratuite de recalificare pentru şomeri sunt recunoscute ca: a. Latura activa a ajutorului de somaj b. Latura pasiva a ajutorului de somaj c. Nu sunt recunoscute decât dacă sunt organizate de stat d. Pregătire post-universitară 102. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la : a. creşterea somajului b. reducerea somajului c. nu influenteaza somajul d. descurajeaza munca 103. Sporirea preturilor la bunurile de lux contribuie la: a. creşterea somajului b. reducerea somajului c. nu influenteaza somajul d. descurajeaza munca 104. Reprezinta tendinţe mondiale pe piaţa muncii: a. Scăderea mobilităţii ofertei b. Restrângerea pieţei în zone economice bogate c. Offshoring-ul şi outsourching-ul d. Scăderea ofertei --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 105. Masa monetara a unei tari, reprezinta : a. totalitatea banilor existenti pe piata si a conturilor operabile prin cec-uri  b. totalitatea disponibilitatilor banesti aflate in circulatie c. totalitatea disponibilitatilor banesti si instrumentelor banesti aflate in circulatie d. totalitatea titlurilor de valoare aflate pe piata 106. Este o atributiune specifica bancilor centrale: a. Creditarea institutiilor publice b. Emisiunea monetara c. Acordarea imprumuturilor guvernamentale d. Creditarea bancilor comerciale 107. Mecanismul de multiplicare monetara este modul de majorare al masei monetare prin intermediul: a. Bancilor centrale b. Bancilor comerciale c. a si b d. Nu este un mod de majorare al masei monetare 108. Pe piaţa monetară, populaţia depunătoare are calitatea de: a. Creditor b. Debitor c. Intermediar d. Cumpărător 109. Nu este un factor al cererii de moneda: a. Volumul total al schimburilor de produse b. Marimea creditului de consum al populatiei c. Inclinatia spre lichiditate a populatiei d. Nivelul ratei valutare de schimb 110. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile centrale se numeste: a. Buy-back b. Scont c. Rescont d. Leasing 111. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile comerciale se numeste: a. Buy-back b. Scont c. Rescont d. Leasing 112. Nu este un instrument de politica monetara al bancilor centrale: a. Manevrarea taxei de rescont b. Manevrarea masei monetare c. Manevrarea ratelor minime de rezerva ale bancilor comerciale d. Manevrarea ratelor de refinantare bancara 113. Nu este o masura de politica a banilor „ieftini” a bancilor centrale: a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale b. Reducerea taxei de rescont c. Reducerea ratei minime a rezervelor bancilor comerciale d. Reducerea volumului de investitii publice 114. Nu este o masura de politica a banilor „scumpi” a bancilor centrale: a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale b. Cresterea taxei de rescont c. Cresterea ratei minime a rezervelor bancilor comerciale d. Cresterea volumului de investitii publice 115. Capacitatea de achitare a datoriilor la termen se muneste: a. Solvabilitate b. Lichiditate c. Rentabilitate d. Onorabilitate 116. Inflatia reprezintă: a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piata b. Cresterea preturilor pe piata c. Devalorizarea monedei nationale d. Scaderea puterii de cumparare a banilor 117. Inflatia prin moneda este rodul: a. Cresterii cererii de bunuri pe piata b. Cresterii costurilor de fabricatie c. Suplimentarii masei monetare d. Cresterii consumului 118. Inflatia prin cerere este consecinţa: a. Creşterii cererii de bunuri pe piaţă b. Creşterii costurilor de fabricaţie c. Suplimentării masei monetare  d. Cresterii consumului 119. Inflatia prin costuri este rodul: a. Cresterii cererii de bunuri pe piata b. Cresterii costurilor de fabricatie c. Suplimentarii masei monetare d. Cresterii consumului 120. Indicatorul preturilor de consum IPC masoara : a. creşterea preturilor medii ale produselor b. marimea valorii medii a preturilor de consum c. inflatia d. cresterea economica 121. Stagflatia este caracterizata prin: a. Inflatie rapida si scaderea productiei b. Inflatie rapida si crestere zero c. Inflatie moderata si usoara crestere d. Inflatie si crestere zero 122. Conceptul de crestere inflationista se refera la : a. crestere PIB peste cea a IPC b. crestere PIB si stagnare IPC c. scadere PIB si crestere IPC d. crestere PIB dar mai mica decât a IPC 123. Conceptul de crestere neinflationista se refera la : a. crestere PIB peste cea a IPC b. crestere PIB si stagnare IPC c. scadere PIB si crestere IPC d. crestere PIB dar mai mica decât a IPC 124. Este considerat un efect benefic al inflatiei reduse: a. Cresterea preturilor b. Descurajarea investitiilor c. Reducerea stocurilor d. Cresterea oscilatiilor pietei valutare 125. Este considerat un efect negativ al inflatiei mari: a. Cresterea preturilor b. Eliminarea agentilor economici necompetitivi de pe piata c. Reducerea stocurilor d. Favorizarea debitorilor in dauna creditorilor 126. Majorarea pensilor poate genera inflaţie de tipul: a. prin monedă b. prin cerere c. prin costuri d. nu influenţează inflaţia 127. Masura guvernului de majorare a salarilor la personalul bugetar, poate genera inflaţie de tipul: a. prin monedă b. prin cerere c. prin costuri d. nu influenţează inflaţia 128. Reducerea dobanzilor la credite poate genera inflaţie de tipul: a. prin monedă b. prin cerere c. prin costuri d. nu influenţează inflaţia 129. Specific operatiunii de creditare este: a. Dobanda b. Garantia debitorului c. Clauza de preemtiune d. Clauza penala 130. Garantia prin titluri de valoare lasate la creditor se numeste : a. garantie ipotecara b. amanet sau gaj c. garantie lombarda d. garantie imobiliara 131. Garantia prin active lasate la creditor se numeste : a. garantie ipotecara b. amanet sau gaj c. garantie lombarda d. garantie imobiliara 132. Un credit acordat pe o perioada de 5 ani este un credit pe termen:  a. Scurt b. Mediu c. Lung d. La vedere 133. Nu este un principiu de creditare bancara: a. Bonitatea b. Garantia c. Dobanda d. Prudenta 134. Strategia „a la hausse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte): a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung b. Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt c. Credite pe termen cat mai lung d. Credite pe termen cat mai scurt 135. Strategia „a la baisse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte): a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung b. Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt c. Credite pe termen cat mai lung d. Credite pe termen cat mai scurt ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 136. Pe piata de capital, investitorul este exponentul: a. Cererii de capital b. Ofertei de capital c. a si b d. Nu este specific pietei de capital 137. Pe piata de capital, emitentul este exponentul: a. Cererii de capital b. Ofertei de capital c. a si b d. Nu este specific pietei de capital 138. Pe piata de capital, intermediarul este exponentul: a. Cererii de capital b. Ofertei de capital c. a si b d. Nu este specific pietei de capital 139. Beneficiul investitorilor strategici pe piaţa de capital se numeşte: a. dobândă b. garanţie c. bonificaţie d. dividend 140. Nu este o trasatura specifica pietelor de capital: a. Negociabilitatea tranzactiilor b. Gradul relativ mare de risc, dar si de castig c. Prezenta intermediarilor d. Pozitia riscului exclusiv la cumparator 141. Actiunile sunt titluri de valoare: a. Primare b. Secundare c. Derivate d. Sintetice 142. Prima de emisiune a actiunilor reprezinta: a. Sporul de pret la vanzarea la investitor b. Sporul de pret la reevaluare c. Sporul de pret la prima vanzare d. Sporul de pret la revanzarea actiunilor 143. Actiunile ordinare confera detinatorilor: a. Drept de vot b. Drept de dividend c. a si b d. Dobanda anticipata 144. Actiunile preferentiale confera detinatorilor: a. Drept de vot b. Drept de dividend c. a si b d. Dobanda anticipata 145. Obligatiunile confera detinatorilor:  a. Drept de vot b. Drept de dividend c. a si b d. Dobanda anticipata 146. Obligatiunile sunt titluri de valoare: a. Primare b. Secundare c. Derivate d. Sintetice 147. Obligatiunile sunt: a. acţiuni ale statului b. titluri de valoare pe termen scurt c. instrumente de creditare pe termen lung d. obligatii ale Băncii Centrale 148. Drepturile de subscriere sunt titluri de valoare: a. Primare b. Secundare c. Derivate d. Sintetice 149. Contractele sunt titluri de valoare: a. Primare b. Secundare c. Derivate d. Sintetice 150. Tranzactiile pe indici sunt titluri de valoare: a. Primare b. Secundare c. Derivate d. Sintetice 151. Sunt fractiuni de capital social a. Actiunile b. Obligatiunile c. Contractele „future” d. Contractele „option” 152. Sunt instrumente de credit pe termen lung a. Actiunile b. Obligatiunile c. Contractele „future” d. Contractele „option” 153. Permit actionarilor vechi exercitarea dreptului de preemtiune a. Actiunile b. Obligatiunile c. Drepturile de subscriere d. Contractele „option” 154. Sunt titluri ce ofera facilitati la cumpararea de actiuni: a. Obligatiunile b. Drepturile de subscriere c. Warante d. Contractele „option” 155. Au durata nelimitata de valabilitate: a. Actiunile b. Obligatiunile c. Drepturile de subscriere d. Warante 156. Piata OTC este considerata: a. Piata primara de capital b. Piata secundara de capital c. a si b d. Nu este piata de capital 157. Bursele fac parte din: a. Piata primara de capital b. Piata secundara de capital c. a si b d. Nu este piata de capital 158. Emitentii efectueaza tranzactii pe: a. Piata primara de capital b. Piata secundara de capital  c. a si b d. Nu fac tranzactii pe piata de capital 159. Investitorii efectueaza tranzactii pe: a. Piata primara de capital b. Piata secundara de capital c. a si b d. Nu fac tranzactii pe piata de capital 160. Intermediarii efectueaza tranzactii pe: a. Piata primara de capital b. Piata secundara de capital c. a si b d. Nu fac tranzactii pe piata de capital 161. Investitorul care detine peste 51% din portofoliul de actiuni al unei societati deschise este considerat: a. Investitor de portofoliu b. Investitor speculativ c. Investitor strategic d. Investitor major 162. Investitorul care detine actiuni cu scopul investirii avantajoase a capitalului disponibil este considerat: a. Investitor de portofoliu b. Investitor speculativ c. Investitor strategic d. Investitor major 163. Investitorul care urmareste obtinerea de venituri din variatiile de pret ale titlurilor tranzactionate este considerat: a. Investitor de portofoliu b. Investitor speculativ c. Investitor strategic d. Investitor major 164. Beneficiul investitorilor strategici pe piaţa de capital se numeşte: a. dobândă b. garanţie c. bonificaţie d. dividend 165. Prin deschiderea unei societati private pe actiuni se intelege: a. Cumpararea actiunilor de catre stat b. Vanzarea actiunilor pe piata de capital c. Infiintarea unei societati noi pe actiuni d. Transformarea unei SRL intr-o societate pe actiuni 166. Nu este un avantaj al deschiderii unei societati pe actiuni: a. Capitalizarea fara dobanda b. Capitalizare fara risc direct asumat c. Cresterea prestigiului societatii d. Cresterea beneficiului actionarilor 167. Nu este un dezavantaj al deschiderii unei societati pe actiuni: a. Sporirea numarului de actionari b. Limitarea libertatii de actiune a conducerii c. Pierderea intimitatii afacerii d. Pierderea controlului afacerii de catre actionarii fondatori 168. Este specific burselor: a. Tranzactionarea actiunilor societatilor comerciale pe actiuni b. Tranzactionarea inclusiv a actiunilor unor societati mai mici c. Accesul limitat la tranzactii pentru anumiti operatori si anumite titluri d. Negociabilitatea tranzactiilor 169. Este specific pietelor OTC: a. Tranzactionarea actiunilor societatilor comerciale pe actiuni b. Tranzactionarea inclusiv a actiunilor unor societati mai mici c. Accesul limitat la tranzactii pentru anumiti operatori si anumite titluri d. Negociabilitatea tranzactiilor ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 170. Nu este o componenta a cererii agregate: a. Cererea de consum (public si privat) b. Cererea pentru investitii c. Cererea de capital (Exportul net) d. Cererea de forta de munca 171. Exportul net de capital reprezinta: a. Capitalul externalizat de societatile straine b. Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat (exporturi de produse)  c. Totalul creditelor externe contractate d. Totalul creditelor externe acordate 172. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin: a. Deficit bugetar b. Balanta externa excedentara c. Credite externe acordate d. Stocuri mari de produse 173. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune: a. Stimulente pentru cresterea productiei b. Stimulente pentru cresterea investitiilor c. Reducerea cheltuielilor in economie d. Stimularea consumului 174. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune: a. Controlul strict al cheltuielilor in economie b. Stimulente pentru cresterea productiei c. Cresterea indemnizatiei de somaj d. Cresterea dobanzilor la credite 175. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: a. Exporturile b. Cheltuielile publice c. Economiile d. Investitiile straine 176. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: a. Exporturile b. Impozitele si taxele c. Cheltuielile publice d. Investitiile straine 177. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: a. Exporturile b. Cheltuielile publice c. Investitiile straine d. Importurile 178. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: a. Economiile b. Exporturile c. Importurile d. Taxele si impozitele 179. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: a. Economiile b. Importurile c. Investitiile d. Taxele si impozitele 180. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: a. Economiile b. Importurile c. Taxele si impozitele d. Cheltuielile publice 181. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă: a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă b. Ocuparea deplină a forţei de muncă c. Exportul de forţă de muncă excedentară d. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate 182. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă: a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă agregate b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei d. Conservarea resurselor proprii 183. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă: a. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei d. Asigurarea funcţiilor fiscale şi bugetare ale economiei 184. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă:: a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă b. Ocuparea deplină a forţei de muncă c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei d. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii 185. Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN 186. Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN 187. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN 188. Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNN d. VN 189. Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN 190. Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN 191. Atributul „net” al indicatorilor macroeconomici (PIN, PNN) indică deducerea din valorile brute a: a. Taxelor şi impozitelor datorate statului b. Valorii produselor intermediare c. Amortizării capitalului fix d. Valorii importurilor realizate 192. Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la: a. Apartenenţa naţională a companiilor incluse în calcul b. Apartenenţa teritorială a zonei la cre se referă indicatorul c. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor d. Nivelul de integrare internă al produselor 193. Atributul „național” al indicatorilor macroeconomici (PNB, PNN) se referă la: a. Apartenenţa naţională a proprietarului majoritar al companiilor b. Apartenenţa teritorială a zonei la care se referă indicatorul c. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor d. Apartenența națională a capitalului social al companiilor 194. Economia României se caracterizează prin următoarele relaţii între indicatori macroeconomici (două răspunsuri corecte): a. PIBPNB c. PIB>VN d. PIB