Scheletul Axial 2: Craniul PDF

Aplicatii online utile pentru studiul Anatomiei APARATULUI LOCOMOTOR -ANATOMIE 3D https://anatomy3datlas.com/en/apps/skeletal https://aclandanatomy.com/ https://www.kenhub.com/en/get/human-anatomy-atlas https://www.imaios.com/en/e-Anatomy SCHELETUL AXIAL 2: Craniul...

Aplicatii online utile pentru studiul Anatomiei APARATULUI LOCOMOTOR -ANATOMIE 3D https://anatomy3datlas.com/en/apps/skeletal https://aclandanatomy.com/ https://www.kenhub.com/en/get/human-anatomy-atlas https://www.imaios.com/en/e-Anatomy SCHELETUL AXIAL 2: Craniul Oasele capului, în număr de 23, formează scheletul capului și se împart în oasele neurocraniului şi oasele viscerocraniului. A. Oasele neurocraniului Oasele neurocraniului (8), se împart în: 4 nepereche (frontalul, etmoidul, sfenoidul, occipitalul) şi 4 pereche (2 parietale şi 2 temporale). 1. Frontalul Este os median şi nepereche, situat în porţiunea anterioară a craniului. Prezintă o portiune verticală(solzul) şi o porţiune orizontală.  Porţiunea solzoasă are două feţe şi o margine.  Faţa exocraniană: o eminenţele frontale (două ridicături netede); o arcurile supraciliare (două proeminenţe transversale); o marginile supraorbitale; o procesele zigomatice; o glabela.  Faţa endocraniană: o gaura oarbă (pe linia mediană); o creastă (pe ea se prinde coasa creierului); o şanţul sinusului sagital superior; o denivelări determinate de vase şi de girusurile emisferelor cerebrale.  Marginea: parietală, se articulează cu oasele parietale formând sutura coronală. 1   Porţiunea orizontală prezintă o porţiune orbitală şi una nazală. o Porţiunea orbitală a frontalului prezintă:  pe linia mediană o scobitură (incizura etmoidală), în care pătrunde osul etmoid;  două lame osoase care au o faţă superioară, cerebrală şi o faţă inferioară, orbitală;  fosa glandei lacrimale (lateral). o Porţiunea nazală este o suprafaţă neregulată şi dinţată. Prezintă:  spina nazală care se articulează cu cele două oase nazale şi cu lama perpendiculară a etmoidului. Frontalul participă la formarea: - cavităţilor orbitale; - cavităţilor nazale; - foselor temporale. Conformaţia interioară: La nivelul glabelei şi lateral de ea, frontalul conţine două cavităţi asimetrice, pneumatice ce poartă numele de sinusuri frontale.Aceste sinusuri sunt despărţite de un sept şi prezintă un orificiu care se continuă în canalul frontonazal. 2. Parietalul Parietalul este os pereche al neurocraniului, situat deasupra temporalului, între frontal, anterior şi occipital, posterior. Are o formă patrulateră şi aparţine în totalitate calvariei. I se descriu: două feţe, patru margini, patru unghiuri.  Feţe: o exocraniană (convexă), prezintă:  eminenţa parietală;  linia temporală superioară;  linia temporală inferioară;gaura parietală. o endocraniană (concavă) este prevăzută cu numeroase şanţuri vasculare şi reliefuri determinate de girusurile emisferelor cerebrale.  şanţul sinusului transvers şi o porţiune din şantul sinului sagital superior.  Margini: o superioară se articulează cu parietalul de partea opusă, formând sutura sagitală; o inferioară se articulează cu solzul temporalului prin sutura solzoasă 2  o anterioară se articulează cu solzul frontalului, dând naştere suturii coronale; o posterioară se articulează cu solzul occipitalului, formând sutura lambdoidă.  Unghiuri: o anterosuperior (frontal); o anteroinferior (sfenoidal); o posterosuperior (occipital); o posteroinferior (mastoidian). 3. Occipitalul Occipitalul, os pereche şi median, este aşezat în porţiunea posterioară a craniului. În porţiunea sa centrală se află gaura occipitală mare, prin care cutia craniană comunică cu canalul vertebral. În jurul acestei găuri sunt grupate elementele descriptive. Prezintă:  anterior, porţiunea bazilară;  posterior solzul occipitalului;  de o parte şi de alta porţiunile laterale. Prezintă: o faţă exocraniană, una endocraniană, margini şi unghiuri.  Faţa exocraniană: o Porţiunea bazilară formează bolta faringelui, prezintă tubercul faringian o Solzul occipitalului: - protuberanţa occipitală externă; - creasta occipitală externă; - linia nucală supremă, superioară, inferioară. o Porţiunile laterale: - condilii occipitali (se articulează cu atlasul); - fosa condiliană; - canalul hipoglosului (nervul hipoglos).  Faţa endocraniană: o Porţiunea bazilară: - clivus (pe care repauzează bulbul şi puntea); - şanţ al sinusului pietros inferior. o Solzul occipitalului: - eminenţă cruciformă formată din: a. protuberanţa occipitală internă; 3  b. şanţurile sinusurilor transverse; c. şanţul sinusului sagital superior; d. creasta occipitală internă. - două fose cerebrale (eminenţe mamilare, impresiuni digitiforme); - fose cerebeloase (eminenţe mamilare, impresiuni digitiforme); o Porţiunile laterale: - proeminenţă supracondiliană.  Margini: o lambdoide (superioare) care se articulează cu oasele parietale formând sutura lambdoidă); o mastoidiene (inferioare) care se articulează cu mastoida şi stânca temporalului). Marginile mastoidiene prezintă de studiat:  scobitura jugulară; o procesul intrajugular;  tuberculul jugular.  Unghiuri: o superior (la unirea celor două margini lambdoide); o anterior (la porţiunea bazilară); o laterale (la unirea marginilor lambdoide cu cele mastoidiene). 4. Etmoidul Os nepereche, median de forma unei „balanţe” sau a unui „birou”. Ia parte la formarea bazei craniului, a cavităţilor orbitale şi a cavităţilor nazale. Este considerat parte din neurocraniu, dar şi din viscerocraniu; prezintă o lamă verticală, o lamă orizontală, două mase laterale. Lama verticală este împărţită de lama orizontală într-o: - porţiune superioară, numită crista galli (pe ea se prinde coasa creierului, o prelungire a durei mater); - porţiune inferioară numită lamă perpendiculară a etmoidului, care, împreună cu vomerul şi cartilajul septal formează septul nazal ce separă cele două cavităţi nazale. Lama orizontală este prevăzută cu 25-30 orificii, motiv pentru care mai poartă şi denumirea de lama ciuruită (prin orificii trec filetele nervului olfactiv). 4  Masele laterale, numite şi labirinte etmoidale, conţin mici cavităţi umplute cu aer care sunt celulele etmoidale. Celulele etmoidale se grupează în anterioare, mijlocii şi posterioare. Acestea sunt căptuşite de o mucoasă ce se continuă cu cea a cavităţilor nazale. Fiecare labirint etmoidal are şase feţe: - Faţa laterală (orbitală), participă la formarea peretelui medial al orbitei; - Faţa medială participă la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale. Prezintă de studiat: a. cornet nazal superior cu meatul nazal superior; b. cornet nazal mijlociu cu meatul nazal mijlociu. În meatul nazal superior se deschid celulele etmoidale posterioare. În meatul nazal mijlociu se deschid: - celulele etmoidale mijlocii; - celulele etmoidale anterioare; - sinusul frontal; - sinusul maxilar Meatul nazal mijlociu conţine: - procesul uncinat (lamelă osoasă subţire); - bula etmoidală (celulă proeminentă); - hiatul semilunar (între procesul uncinat şi bula etmoidală). - Faţa superioară prezintă semicelule completate de frontal. - Faţa inferioară este dată de cornetul nazal mijlociu. - Faţa anterioară prezintă semicelule completate de lacrimal. - Faţa posterioară prezintă semicelule completate de corp osului sfenoid. Lateral labirintele etmoidale participă la formarea peretelui medial al cavităţilor orbitale, iar medial contribuie la constituirea peretelui lateral al cavităţilor nazale. 5. Sfenoidul Os median, nepereche comparat cu o „viespe în zbor”. I se descriu un corp şi trei perechi de prelungiri: aripile mici; aripile mari; procesele pterigoide. Corpul are o forma cubică şi prezintă şase feţe: a. Faţa superioară (endocraniană) are: - şanţul chiasmatic (şanţ transversal anterior); - şaua turcească cu: - fosa hipofizară (este adăpostită hipofiza); 5  - tuberculul şeii (anterior); - lama patrulateră (posterior); - procesele clinoidiene posterioare (unghiurile libere ale lamei patrulatere care proemină); - clivus (şanţ care adăposteşte bulbul şi puntea). b. Faţa inferioară vine în raport cu faringele, şi prezintă în partea laterală câte o lamă triunghiulară, răsucită numită cornetul sfenoidului. c. Faţa anterioară participă la formarea bolţii cavităţilor nazale şi prezintă: - creasta sfenoidului (creastă mediană şi verticală); - ciocul sfenoidului; - orificiile sinusurilor sfenoidului (de o parte şi de alta a crestei). d. Faţa posterioară se sudează cu porţiunea bazilară a occipitalului. e. Feţele laterale (de la acest nivel pornesc aripile mari ale sfenoidului). Deasupra aripilor mari se află şanţul carotidian care adăposteşte sinusul carotidian. În corpul sfenoidului sunt săpate sinusurile sfenoidale de o parte şi de alta a liniei mediane. Cele două sinusuri sunt separate printr-un sept. Sinusurile se deschid în recesul sfenoetmoidal al cavităţilor nazale. Aripile mici (două lame de formă triunghiulară), prezintă: - un vârf orientat spre lateral; - o bază orientată spre medial (este străbătută de canalul optic, prin care trece nervul optic şi artera oftalmică); - faţă superioară (endocraniană); - faţă inferioară (orbitală) care delimitează cu aripile mari, fisura orbitală superioară (prin ea trece vena oftalmică şi pătrund în orbită nervii oculomotor, trohlear, abducens şi oftalmic); - margine anterioară care se articulează cu frontalul; - margine posterioară care medial formează procesul clinoidian anterior. Aripile mari prezintă: - baza prin care aderă la corpul sfenoidului. Baza este străbătută de: a. gaura rotundă prin care trece nervul maxilar. b. gaura ovală prin care trece nervul mandibular. c. gaura spinoasă prin care trece artera meningee mijlocie. - un vârf orientat spre lateral şi care se articulează cu parietalul. 6 - feţe (5), care în funcţie de dispoziţia lor anatomică sunt denumite astfel: cerebrală, orbitală, temporală, infratemporală şi maxilară. - margini (6): - endocraniene (frontală, solzoasă, pietroasă); - exocraniene (zigomatică, parietală, orbitală). Procesele pterigoide sfenoidale (două coloane verticale ce descind de pe faţa inferioară a corpului sfenoidului) prezintă: - două lame, una laterală şi alta medială, care sunt unite anterior şi se depărtează posterior, delimitând între ele un unghi diedru ce poartă numele de fosă pterigoidă; - fosa scafoidiană unde se inseră muşchiul tensor al vălului palatin; - canalul pterigoidian prin care trece artera şi nervul canalului pterigoidian - incisura pterigoidiană; - cârligul pterigoidian aflat în extremitatea inferioară a lamei medii. Stâncii temporalului i se descriu: a. Bază, mascată de mastoidă. Mastoida prezintă: - faţă exocraniană cu: - procesul mastoidian; - incisura mastoidiană; - şanţul arterei occipitale; - orificiul mastoidian. - faţă endocraniană cu: - şanţul sinusului sigmoid; - circumferinţă, pentru articularea cu parietalul şi occipitalul. b. Vârf ce prezintă orificiul intern al canalului carotidian. c. Margini (3): - Marginea superioară cu: - şanţul sinusului pietros superior; - incisura (trece nervul trigemen); - Marginea posterioară cu: - gaura jugulară; - şanţul sinusului pietros inferior; - orificiul extern al canaliculului cohleei (apeductul melcului); - Marginea anterioară cu: - gaura ruptă. d. Feţe (3): - Faţa anterioară sau cerebrală prezintă: 7  - impresiunea trigemenului (lângă vârful stâncii, se găseşte ganglionul Gasser sau ganglionul semilunar al nervului trigemen); - eminenţa arcuata (dată de canalul semicircular anterior al urechii medii); - tegmen tympani ( suprafaţă subţire, plană); - hiatul canalului facialului (răspunde de genunchiul acestui canal) - hiatul canalui nervului pietros mare cu şanţul nervului pietros mare; - hiatul canalui nervului pietros mic cu şanţul nervului pietros mic - Faţa posterioară sau cerebeloasă prezintă: - orificiul acustic intern care se continuă cu meatul acustic intern - fosa subarcuată - orificiul extern al apeductului vestibulului - Faţa inferioară (exocraniană) prezintă: - gaura stilomastoidiană (orificiul inferior al canalului facialului) - procesul stiloidian - orificiul extern al canalului carotidian (străbătut de artera carotidă internă) - orificiul canalului musculotubar fossula petrosa (ganglionul inferior al nervului glosofaringian) cu orificiul canalului timpanic. Canale şi cavităţi săpate în osul temporal Legate de aparatul vestibulocohlear: - Meatul acustic extern - Cavitatea timpanică - Labirintul osos - Meatul acustic intern - Canaliculul timpanic - Canalul musculotubar - Cavităţi mastoidiene - Apeductul vestibulului - Canaliculul cohleei. Canale independente de aparatul vestibulocohlear: - Canalul facialului - Canalul carotidian 8  B. Oasele viscerocraniului Oasele viscerocraniului, în număr de 15, se împart în oase pereche şi nepereche.  Pereche (12): maxila, palatinul, nazalul, lacrimalul, cornetul nazal inferior şi zigomaticul.  Nepereche: vomer, hioid , mandibulă. Hioidul, cu toate ca este situat la nivelul gâtului, este studiat împreună cu viscerocraniu. 1. Maxila Os pereche, este situată în centrul feţei. I se descriu un corp şi patru procese: procesul frontal; procesul zigomatic; procesul palatin; procesul alveolar.  Corpul maxilei (de forma unei piramide triunghiulare), prezintă: o bază, un vârf, trei feţe şi trei margini. o Baza (orientată medial), participă la formarea peretelui lateral al cavităţilor nazale. Prezintă: un orificiu numit hiatul maxilar, prin care se deschide sinusul maxilar; şanţul lacrimal. o Vârful (dispus lateral), se continuă cu procesul zigomatic. o Feţe:  Faţa anterioară cu:  gaura suborbitală;  o depresiune numită fosa canină;  reliefuri verticale determinate de rădăcinile dinţilor, numite juga alveolaria;  scobitura nazală ce participă la delimitarea aperturii piriforme.  Faţa posterioară (în raport cu fosa infratemporală), cu: tuberozitatea maxilei prevăzută cu orificiile canalelor alveolare.  Faţa superioară (faţa orbitală) cu: - şanţul suborbital.  Procesul frontal: se articulează anterior cu nazalul şi posterior cu lacrimalul. Prezintă două feţe şi patru margini: o Faţa medială cu:  creasta inferioară sau conchală  creasta superioară sau etmoidală. o Faţa laterală pentru inserţia unor muşchi pieloşi. 9  o Marginea anterioară, se articulează cu nazalul. o Marginea posterioară prezintă creasta lacrimală anterioară, se articulează cu lacrimalul. o Marginea superioară se articulează cu frontalul. o Marginea inferioară aparţine de corpul maxilei.  procesul zigomatic: continuă spre lateral vârful corpului maxilei şi se articulează cu osul zigomatic.  procesul palatin: (o lamă osoasă dispusă orizontal). Prezintă două feţe (superioară, inferioară) şi patru margini (medială cu canalul incisiv, laterală, anterioară şi posterioară). Pe linia mediană se articulează cu procesul palatin de partea opusă contribuind la formarea bolţii palatine, ce separă cavităţile nazale de cavitatea bucală. Posterior, procesul palatin se articulează cu lama orizontală a osului palatin.  procesul alveolar: orientat inferior, este curbat de unde şi denumirea de arcadă alveolară. La acest nivel se află alveolele dentare în care se inclavează rădăcinile dinţilor. 2. Mandibula Os median, nepereche, este singurul os mobil al craniului. I se descriu: un corp şi două ramuri.  Corpul mandibulei (forma unei potcoave cu concavitatea orientată posterior), prezintă două feţe şi două margini.  Feţe: o Faţa anterioară cu:  simfiza mentonieră (median); o protuberanta mentonieră flancată de tuberculii mentonieri;  liniile oblice ce se termină pe ramurile mandibulei;  gaura mentonieră (anterior);  juga alveolaria, ce corespund rădăcinilor dinţilor.  Faţa posterioară cu: o spina mentonieră (median); o patru procese, două superioare şi două inferioare; 10  o două proeminenţe longitudinale, oblice, numite liniile milohioidiene. Deasupra şi spre anterior de aceste linii se găsesc fosetele glandelor sublinguale, iar dedesubt şi spre posterior, se găsesc fosetele glandelor submandibulare.  Margini: o Marginea superioară cu: -alveole în care sunt inclavaţi dinţii. o Marginea inferioară cu:  fosa digastrică  şanţul pentru artera facială.  Ramurile mandibulei sunt două lame patrulatere.Prezintă de studiat două feţe şi patru margini. o Feţe:  Faţa laterală cu: - rugozităţi ce constituie tuberozitatea maseterină.  Faţa medială cu: - gaura mandibulei prin care se pătrunde în canalul dentar sau alveolar inferior, numit şi canalul mandibulei ce este săpat în interiorul osului. Înaintea găurii mandibulei se află o proeminenţă numită lingula sau „spina lui Spix”. o Margini:  Marginea anterioră (ascuţită), se continuă cu linia oblică a corpului mandibulei.  Marginea posterioră (groasă), îşi lasă amprenta pe glanda parotidă.  Marginea superioară prezintă:  procesul coronoidian (anterior);  procesul condilian (posterior); incizura sau scobitura mandibulei. o Marginea inferioară se întâlneşte cu marginea posterioară şi constituie unghiul mandibulei, numit şi gonion. 3. Palatinul os pereche, aşezat înapoia maxilei, este format din două lame: lama orizontală şi lama verticală unite în unghi drept. La întâlnirea lamei verticale cu lama orizontală se află o proeminenţă, numită procesul piramidal. Participă la constituirea bolţii palatine, a cavităţilor nazale, a cavităţilor orbitale şi a fosei pterigopalatine. 11   Lama orizontală prezintă două feţe şi patru margini și se articulează pe linia mediană cu cea de partea opusă şi anterior se articulează cu procesul palatin al maxilei, contribuind la formarea bolţii palatine sau palatului osos.  Feţe:  Faţă superioară spre cavităţile nazale;  Faţă inferioară spre cavitatea bucală. o Margini:  Marginea anterioară se uneşte cu procesul palatin al maxilei.  Marginea posterioară dă inserţie palatului moale.  Marginea medială cu creasta nazală.  Marginea laterală se uneşte cu lama perpendiculară  Lama verticală (perpendiculară) are două feţe şi patru margini și se articulează cu tuberozitatea maxilei şi cu procesul pterigoidian al sfenoidului. o Feţe:  Faţă medială ce participă la formarea peretelui lateral al cavităţilor nazale prezintă creasta conchală şi creasta etmoidală.  Faţă laterală ce constituie peretele medial al fosei pterigopalatine. o Margini:  Marginea superioară a lamei verticale prezintă două procese, unul orbital ce participă la formarea cavităţilor orbitale şi altul sfenoidal care se articulează cu corpul sfenoidului.  Marginea inferioară, se confundă cu lama orizontală.  Marginea anterioară, în raport cu maxila.  Marginea posterioară, raport cu lama medială a procesului pterigoidian. 4. Nazalul Os pereche, de formă patrulateră, participă la formarea cavităţilor nazale. Prezintă două feţe şi patru margini.  Feţe: o Faţa anterioară, concavă. o Faţa posterioară, are şanţul etmoidal.  Margini: 12  o Marginea inferioară contribuie la conturarea aperturii piriforme împreună cu incizura nazală a maxilei. o Marginea superioară se articulează cu frontalul. o Marginea laterală se articulează cu procesul frontal al maxilei. o Marginea medială se articulează cu nazalul de partea opusă. 5. Lacrimalul Os pereche se prezintă ca o mică lamă osoasă situată pe peretele medial al orbitei. Prezintă două feţe şi patru margini.  Feţe: o Faţa laterală are creasta lacrimală care delimitează şantul lacrimal. o Faţa medială, participă la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale.  Margini: o Marginea inferioară se articulează cu maxila și cu cornetul nazal inferior. o Marginea superioară se articulează cu frontalul. o Marginea anterioară se articulează cu procesul frontal al maxilei. o Marginea posterioară se articulează cu labirintele etmoidale. 6.Cornetul nazal inferior Os pereche este situat pe peretele lateral al cavităţilor nazale. Are forma unui cornet datorită aspectului său răsucit şi sub el se află meatul nazal inferior în care se deschide canalul lacrimonazal.Prezintă două feţe şi două margini.  Feţe: o Faţa medială proemină în cavitatea nazală. o Faţa laterală, concavă.  Margini: o Marginea superioară cu:- procesul lacrimal; - procesul maxilar; - procesul etmoidal.  Marginea inferioară este liberă. 13 7. Zigomaticul Zigomaticul participă la formarea pereţilor cavităţilor orbitale, a fosei temporale şi a fosei infratemporale. Os pereche, situat în porţiunea superioră şi laterală a viscerocraniului are două feţe, patru margini şi trei procese.  Feţe: o Faţa laterală cu orificiul zigomaticofacial; o Faţa medială cu orificiul zigomaticotemporal.  Margini: o Marginea anterosuperioară, concavă; o Marginea posterosuperioară cu două porţiuni; o Marginea anteroinferioară, dinţată; o Marginea posteroinferioară, rugoasă.  Procese: o Procesul temporal se articulează cu procesul zigomatic al temporalului; o Procesul orbital se articulează cu maxila şi cu aripa mare a sfenoidului; o Procesul frontal se articulează cu frontalul şi aripa mare a sfenoidului. 8. Vomerul Os median, nepereche, participă la formarea septului nazal şi i se descriu două feţe şi patru margini.  Feţele - participă la formarea septului nazal.  Margini: o Marginea inferioară se prinde pe creasta nazală; o Marginea superioară are cele două aripi; o Marginea anterioară se articulează cu cu lama perpendiculară a etmoidului şi cartilajul septal; o Marginea posterioară delimitează orificiile posterioare nazale. BIBLIOGRAFIE 1. Albu I, Georgia R. Anatomie Clinica, Ed. BIC ALL, Bucuresti, 2004 2. Baciu C. Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor, Ed. Sport- Turism, Bucureşti, 1977 14 3. Cerbulescu C, Ifrim M, Maroş T, Niculescu, Ghe. Atlas de Anatomie umană, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983 4. Ifrim M, Iliescu A. Anatomia si biomecanica educatiei fizice si sportului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1978 5. Netter FH. Atlas of Human Anatomy, 6 th Edition, Elsevier, 2014 6. Nitescu V. Anatomie functionala. Biomecanica si antropologia aparatului locomotor, Ed. Didactica si Pedagogica, 1995 7. Papilian V. Anatomia omului, vol. 1, Aparatul locomotor, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2003 8. Papilian V. Manual practic de disecţie şi descoperiri anatomice, Ed. A IV-a, Ed. Dacia Cluj, 1994 9. Rahota D. Osteologia. Note de curs, Ed Univ. Din Oradea, 2008 10. Sinelnikov RD. Atlas of Human Anatomy, vol I, Musculoskeletal System, Mir Publisher Moskow. 15