Subiecte Economie PDF

Subiecte economie  SUBIECTE POSIBILE - ECONOMIE Cap. 1 1. Activitatea economică a apărut ca o necesitate deoarece: a) bunurile sunt nelimitate; b) oamenii nu pot obține din natură toate bunurile; c) bunurile libere sunt limitate. 2. Nevoile sunt: a) stinse...

Subiecte economie  SUBIECTE POSIBILE - ECONOMIE Cap. 1 1. Activitatea economică a apărut ca o necesitate deoarece: a) bunurile sunt nelimitate; b) oamenii nu pot obține din natură toate bunurile; c) bunurile libere sunt limitate. 2. Nevoile sunt: a) stinse ca urmare a consumului de bunuri libere; b) obiective și limitate în timp; c) complexe și individuale determinate de existența ființei umane. 3. Purtătorii de nevoi sunt: a) doar indivizii umani; b) doar entitățile economice; c) ambele. 4. Evoluția societății imprimă nevoilor: a) un caracter limitat; b) un caracter obiectiv; c) o succesiune și dezvoltare continuă. 5. Când o nevoie este mai mare decât cantitatea de bunuri existentă pe piață spunem că: a) bunurile libere sunt nelimitate; b) bunurile economice sunt limitate în raport cu nevoile; c) bunurie libere sunt limitate. 6. O resursă regenerabilă este întodeauna: a) nelimitată; b) refolosibilă; c) limitată. 7. Costul asociat deciziei de a folosi resurse limitate pentru a produce este: a) cost mediu; b) cost real; c) cost marginal. 8. Nu este cost alternativ: a) costul oportunității de a produce cu mijloace limitate; b) costul real obținut în condițiile unor resurse limitate; c) renunțarea la producerea celei mai slabe alternative. 9. Dacă resursele necesare pentru satisfacerea trebuințelor ar fi nelimitate atunci costul real ar fi: a) cea mai slabă alternativă la care s-a renunțat; b) cea mai bună alternativă la care nu s-a renunțat; c) egal cu zero. 10. În timp s-a ales să se acopere trebuințele indirect deoarece: a) resursele limitate sunt folosite mai eficient pentru satisfacerea nevoilor nelimitate; b) individul poate să-și producă singur bunurile dorite; c) satisfacerea trebuințelor nu presupune folosirea resurselor. 1  11. Calea directă de satisfacere a trebuințelor este: a) folosirea unui bun cu scopul de a obține alt bun; b) folosirea bunurilor din producția proprie pentru hrana proprie; c) folosirea unui credit pentru a cumpăra un bun. Cap. 2. 1. Economia este o știință care alături de alte științe sociale studiază: a) aspecte economice ale societății umane; b) aspecte politice ale societății umane; c) aspecte psihologice. 2. Obiectul economiei nu se referă la: a) comunicare interumană; b) avuția care duce la bunăstare; c) satisfacerea nevoilor umane. 3. Economia ca știință economică are un caracter: a) aplicativ; b) teoretic; c) teoretic și practic. 4. Prin mondoeconomie se realizează studiul unor fenomene și procese economice care privesc: a) participanții individuali la activitatea economică; b) toți participanții dintr-o economie națională; c) toți participanții de la scară internațională. 5. Legea economică presupune existența unor legături: a) repetabile și relativ stabile care apar la nivelul unor fenomene și procese economice; b) irepetabile care apar la nivelul unor fenomene și procese economice; c) constante care apar la nivelul unor fenomene și procese economice. 6. Compararea a două fenomene economice în vederea stabilirii analogiei, presupune: a) căutarea de asemănări care să permită identificarea unor aspecte importante care trebuiesc scoase în evidență; b) căutarea de deosebiri care să permită excluderea unor aspecte importante; c) folosirea unor metode bazate pe calcul diferențial. 7. Legile economice nu au ca și trăsătură: a) caracter întâmplător; b) arie proprie de acțiune; c) repetabilitate. 8. Conform științei economice, nevoile apar: a) doar la indivizi; b) doar la entități economice; c) ambele. 9. Legile economice sunt: a) proprii unui singur sistem economic; b) proprii mai multor sisteme economice; 2 c) au caracter general valabil mai multor sisteme economice. 10. Economia este o activitate în care participă mai mulți autori: a) persoanele care caută un loc de muncă; b) persoane care au posibilități materiale și nu realizează activitate economică printr-un loc de muncă; c) persoanele care au pregătire și experiență dar sunt pensionari; d) persoanele aflate în șomaj; e) persoanele care desfășoară o activitate economică salarială sau nu. 11. Unitățile economice sunt: a) firmele de stat sau private care produc numai bunuri materiale; b) persoanele care își desfășoară activitatea în economie și realizează acte economice fie individual, fie în grup și dispun de autonomie de decizie; c) persoanele care au structuri organizatorice proprii și acționează la comanda Guvernului. 12. Agenții economici aleg să execute anumite activități după criteriul: a) cea mai plăcută activitate posibilă; b) cea mai eficientă activitate; c) înlăturarea intrării în șomaj. 13. În economie, pentru a fi studiați agenți economici, activitatea lor este grupată în: a) activitate de producție și vanzare; b) activitatea de prelucrare și depozitare; c) sectoare instituționale. 14. Activitatea agenților economici apare ca urmare a: a) factorilor naturali; b) contribuției celor care produc bunuri materiale; c) contribuției fiecărui agent economic. 15. O întreprindere este un sistem deoarece: a) realizează un ansamblu de activități în care oamenii nu sunt incluși; b) realizează un ansamblu de activități care se intercondiționează, și asfel se ajunge la atingerea scopului urmărit; c) poate să existe și fără angajați proprii ca urmare a acțiunilor altor unități economice. 16. Ansamblul în care întreprinderea se desfășoară si stabileste relații pe care le dezvoltă reprezintă: a) mediul întreprinderi; b) avantaje facilitate de guvern; c) rezultatul acțiunii singulare a directorului. 17. Circulația bunurilor materiale, serviciilor, disponibilităților bănești și a altor valori între agenții economici dintr-o țară este ca urmare a unor: a) relații personale care s-au dezvoltat în timp; b) fluxuri economice; c) relații de aprovizionare. 18. După natura, fluxurile economice sunt: a) reale și monetare, b) materiale; c) imateriale. 3  19. Volumul, structura și viteza fluxurilor economice ne oferă informații economice despre: a) starea economiei unei țări; b) climatul plăcut dintre locuitori; c) aportul fiecărui sector în economie. 20. Unitățile economice sunt denumite întreprinderi după criteriul: a) diversității; b) producției de bunuri; c) dimensiunii. Cap. 3. 1. Economia liberă se caracterizează prin: a) întreprinderile de producție joacă rolul esențial în economie; activitatea statului este globală dar indirectă; b) centralizarea birocratică prin folosirea pârghiilor administrative, se înregistrează acțiuni ale puterii de tip totalitar care stabilesc obiectivele economiei; c) ambele. 2. Economia centralizată se caracterizează prin: a) existența unor centre economice de producție și consum, legătura dintre ele realizându-se prin intermediul pieței, existența mai multor poli ai puterii economice; și puterea publică care protejează sistemul, respectând logica economiei de piață; b) predomină proprietatea colectivă în care există monopolul statului asupra întregii activități, se înregistrează acțiuni ale puterii de tip totalitar care stabilesc obiectivele economiei iar întreprinderile au un rol minor în economie, autonomia lor fiind limitată; c) ambele. 3. Activitatea economică apare deoarece: a) bunurile sunt nelimitate în natură; b) bunurile sunt limitate, în natură nu sunt toate bunurile de care este nevoie; c) bunurile din natură sunt insuficiente. 4. Nevoile potrivit știintei economice, sunt: a) acoperite numai prin consumul de bunuri economice; b) acoperite numai prin consumul de bunuri libere; c) individuale, influențate de factori interni și externi ființei umane. 5. Evoluția societății determină ca nevoile să aibă un caracter: a) static; b) dinamic; c) general, limitat. 6. Succesiunea generațiilor umane imprimă nevoilor: a) tendință constantă; b) reducerea gradului de diversitate; c) succesiune continuă. 7. La satisfacerea nevoilor participă: a) numai bunurile libere; b) numai bunrile economice; c) atât bunurile libere cât și economice. 4  8. Deosebirea dintre bunurile libere și economice este: a) sunt nelimitate; b) sunt rare; c) se obțin fără efort. 9. Libertatea dată de consumul bunurilor libere se interpretează prin: a) vârstă și poziție socială; b) zonă urbană sau rurală; c) localizarea în timp și spatiu. 10. Bunurile economice sunt acele bunuri care: a) sunt produse în cantități limitate; b) sunt produse fără efort; c) sunt ușor de dobândit. 11. Nevoia concretă mai mică decât cantitatea de bunuri existente, poate să apară pentru: a) bunurile economice produse pentru autoconsum; b) bunurile libere; c) servicii. 12. Purtătorii de nevoi sunt: a) doar indivizii; b) economiile țărilor dezvoltate; c) indivizii umani și entitățile. 13. Bunurile economice sunt: a) aerul; b) orice bun care poate fi obținut fără efort; c) acele bunuri utile produse în cantități limitate. 14. Dacă nevoia este mai mare decât cantitatea de bunuri economice existente pe piață atunci spunem că: a) bunurile libere sunt nelimitate; b) bunurile libere sunt limitate; c) bunurile economice sunt limitate în raport cu nevoile. 15. Existenta costului de oportunitate în economie este dat de: a) inovație; b) dezvoltare economică; c) resursele disponibile pentru satisfacerea nevoilor sunt limitate. 16. Care din situațiile de mai jos ne arată opusul risipirii de resurse: a) atunci când se produce ce nu se cere; b) când orice producție suplimentară se face pe principiul raționalității; c) când producția poluează mediul. 5 Cap. 4. 1. Putem spune despre un consumator că are un comportament raţional atunci când: a) alegerile sale se bazează pe experienţa anterioară; b) alegerile sale se bazează pe criterii de eficienţă economică; c) alegerile sale sunt sub impulsul publicităţii. 2. Mărimea și structura consumului sunt influenţate de: a) starea economiei; b) nivelul social-cultural al consumatorului; c) obiceiul și vârsta consumatorului. 3. Alegerea pe criterii de eficienţă economică presupune: a) compararea utilităţii totale cu preţul unitar; b) compararea utilitaţii marginale cu preţul unitar; c) conţinutul caloric al bunurilor. 4. Alegerile pentru un consumator raţional presupune: a) achiziţia de bunuri de calitate superioară; b) achiziţia de bunuri care au cele mai mici preţuri; c) achiziţia de bunuri din producţia internă. Cap. 5. 1. Cererea de bunuri la care modificarea prețului cu un procent va determina modificarea cantității cerute cu mai mult de un procent dar în sens opus este: a) cerere elastică; b) cerere inelastică; c) cerere cu elasticitate unitară. 2. Stabiliți ce tip de ofertă este în imaginea de mai jos: a) ofertă perfect elastică; b) ofertă perfect inelastică; c) ofertă cu elasticitate unitară. 3. Fenomenul de contracție a ofertei presupune: a) o mărire a ofertei pe piață datorită prețurilor crescute; b) mișcarea ofertei determinată de scăderea prețului; c) ambele. 4. Legea lui Walras legată de interdependența piețelor din economie ne spune: a) dacă în economie există echilibru general și dacă cele “n” piețe comunică complet liber între ele, atunci, dacă cele “n” piețe sunt în echilibru, și a “n-1” piață, care comunică, de asemenea, complet liber cu toate celelalte, va fi în echilibru; b) dacă în economie există echilibru general și dacă cele “n” piețe comunică complet liber între ele, atunci, dacă cele “n” piețe sunt în echilibru, atunci a “n-1” piață, care comunică, de asemenea, complet liber cu toate celelalte, poate fi în dezechilibru; c) ambele. 6  5. Legea lui Walras legată de interdependența piețelor din economie ne spune: a) piețele din economie se află într-o strânsă interdependență, așa încât echilibrul sau dezechilibrul de pe o piață nu se transmite, prin canale specifice, pe toate celelalte piețe; b) piețele din economie se află într-o strânsă interdependență, așa încât echilibrul sau dezechilibrul de pe o piață se transmite, prin canale specifice, pe toate celelalte piețe; c) ambele. 6. Ajustarea echilibrului microeconomic presupune refacerea echilibrului pieței, atunci când apar dezechilibre, care se poate realiza: a) numai prin intermediul prețurilor b) numai prin intermediul cantităților c) atât prin intermediul prețurilor, cât și prin intermediul cantităților. 7. Dacă pe o piață statul intervine și fixează prețuri inferioare prețului de echilibru vor apare următoarele consecințe: a) crește cererea; b) apare penurie de produse; c) interesele pe termen scurt ale producătorilor sunt mai bine satisfacute. 8. Pe o piață în care au crescut prețurile factorilor de producție, vom avea modificare în cadrul prețului și cantității de echilibru, astfel: a) ambele cresc; b) prețul creste și cantitatea scade; c) prețul scade și cantitatea crește. 9. Pe o piața concurențială producătorii obțin încasări mai mari dintr-un bun atunci când avem: a) cerere elastică și prețul crește; b) cerere elastică și prețul scade; c) cerere inelastică și prețul scade. 10. Pe o piață cu concurență perfectă prețul unui bun este: a) dependent de costul mediu al fiecărui producător; b) același indiferent de producător; c) impus de guvern. Cap. 6. 1. Caracteristicile firmelor de afaceri: a) acționează într-un spațiu geografic delimitat, aparțin unui segment de piață, semnează acorduri de colaborare (contracte) cu diverși colaboratori, este entitate social si rațională; b) acționează într-un spațiu geografic delimitat, semnează acorduri de colaborare (contracte) cu diverși colaboratori; c) nu acționează într-un spațiu geografic delimitat, nu aparțin unui segment de piață, nu semnează acorduri de colaborare (contracte) cu diverși colaboratori, este entitate social si rațională. 2. Conform funcției globale de producție de tip Cobb-Douglas avem randamente de scară descrescătoare: a) suma coeficienților de elasticitate a producției în raport cu factorul muncă și în raport cu factorul capital = 1; b) suma coeficienților de elasticitate a producției în raport cu factorul muncă și în raport cu factorul capital > 1; c) ambele. 7  3. Conform funcției globale de producție de tip Cobb-Douglas avem randamente de scară crescătoare: a) suma coeficienților de elasticitate a producției în raport cu factorul muncă și în raport cu factorul capital = 1; b) suma coeficienților de elasticitate a producției în raport cu factorul muncă și în raport cu factorul capital < 1; c) ambele. 4. Când are loc creșterea productivității medii? a) Wmg > WM; b) Wmg < WM; c) Wmg = WM. 5. Când are loc scăderea productivității medii? a) Wmg > WM; b) Wmg < WM; c) Wmg = WM. 6. Productivitatea muncii ne arată: a) raționalitatea activității economice; b) raționalitatea resurselor consumate; c) eficiența utilizării factorului muncă. 7. Nivelul productivității muncii intr-o firmă nu va depinde de: a) calitatea factorilor de productie; b) nivelul de pregătire al forței de muncă; c) utilitatea sau destinația finală a bunurilor. 8. Productivitatea globală a factorilor de producție ne determină: a) producția totală; b) nivelul cheltuielilor pe unitatea de produs; c) eficiența tuturor factorilor determinată de randamentul acestora. 9. Atunci cand productivitatea marginală a factorului substituit este mai mare decât cea a factorului care îl substituie vom avea o rată marginală de substituție: a) supraunitară; b) subunitară; c) egală cu zero. 10. Împărțirea costurilor de productie în fixe și variabile este justificată deoarece aceasta permite să se stabilească: a) eficiența și rentabilitatea firmei; b) relația care există între consumul de factori utilizați și cantitatea produsă; c) relația dintre factorii de producție și utilitatea bunului. Cap. 7. 1. Costurile fixe sunt acele costuri care: a) depind de nivelul producției și se modifică în același sens cu el; b) media aritmetică dintre costurile totale înregistrate în mai multe perioade pentru un anumit produs; c) nu se modifică odată cu producția, adică sunt independente de nivelul producției. 2. Costurile variabile sunt acele costuri care: 8 a) depind de nivelul producției și se modifică în același sens cu el; b) media aritmetică dintre costurile totale înregistrate în mai multe perioade pentru un anumit produs; c) nu se modifică odată cu producția, adică sunt independente de nivelul producției. 3. Costul marginal este acel cost care: a) este acel spor de cost determinat de creșterea consumului de factori de producție pentru a suplimenta producția cu o unitate; b) media aritmetică dintre costurile totale înregistrate în mai multe perioade pentru un anumit produs; c) este determinat ca raport dintre costul total și cantitatea realizată dintr-un produs. 4. Costul unitar este acel cost care: a) este acel spor de cost determinat de creșterea consumului de factori de producție pentru a suplimenta producția cu o unitate; b) media aritmetică dintre costurile totale înregistrate în mai multe perioade pentru un anumit produs; c) este determinat ca raport dintre costul total și cantitatea realizată dintr-un produs. 5. Relațiile dintre costurile înregistrate pe termen scurt: a) costurile fixe rămân nemodificate în raport cu producția iar costurile variabile se modifică în raport cu producția; b) costurile fixe se modifică în raport cu producția iar costurile variabile nu se modifică în raport cu producția; c) ambele costuri se modifică. Cap. 8. 1. Cauzele monopolului sunt: a) concentrarea progresivă a producției și eliminarea producătorilor mai puțin performanți; b) existenţa unui singur cumpărător; c) prezenţa într-o ramură a două întreprinderi mari. 2. Cauze care duc la existența monopolului bilateral sunt: a) concentrarea progresivă a producției și eliminarea producătorilor mai puțin performanți; b) existenţa unui singur cumpărător; c) atunci când pe piață atât oferta cât și cererea este reprezentată de câte o întreprindere. 3. Cauze care duc la existența monopsonului: a) concentrarea progresivă a producției și eliminarea producătorilor mai puțin performanți; b) cererea este reprezentată de un singur cumpărător (o singură forță), iar oferta de un număr mare de producători c) atunci când pe piață atât oferta cât și cererea este reprezentată de câte o întreprindere. 4. Cauze care duc la existența unei piețe duopoliste: a) prezenţa într-o ramură a două întreprinderi mari; ele pot fi de aceeaşi talie ori inegale şi pot produce (indiferent de talie) bunuri omogene ori neomogene; b) cererea este reprezentată de un singur cumpărător (o singură forță), iar oferta de un număr mare de producători c) atunci când pe piață atât oferta cât și cererea este reprezentată de câte o întreprindere. 5. Când economiile de scară predomină într-o anumită ramură a industriei: a) cel puțin o firmă va fi tentată să-și mărească producția și astfel va ajunge să producă o parte semnificativă din acel produs, în acea ramură; b) cel puțin o firmă va fi tentată să-și micșoreze producția și astfel va ajunge să producă o parte mai puțin semnificativă din acel produs, în acea ramură; 9 c) firma va menține constantă producția și astfel va ajunge să producă o parte mai puțin semnificativă din acel produs, în acea ramură; 6. Oligopolurile fără coordonare se referă la: a) între firme se stabilește un acord scris (secret sau public). b) între firme se stabilesc fie raporturi de subordonare faţă de o firmă lider, fie raporturi de înţelegere, coordonare voluntară c) firme care dispută piaţa fără nici un fel de înţelegere prealabilă, strategie, tactică economică sau comercială 7. Oligopolurile cu coordonare parţială se referă la: a) între firme se stabilește un acord scris (secret sau public); b) între firme se stabilesc fie raporturi de subordonare faţă de o firmă lider, fie raporturi de înţelegere, coordonare voluntară; c) firme care dispută piaţa fără nici un fel de înţelegere prealabilă, strategie, tactică economică sau comercială. Cap. 9. 1. Pragul de rentabilitate este: a) acel nivel al producţiei pentru care profitul realizat este zero; b) acel nivel al producţiei pentru care profitul realizat este mai mare ca zero; c) acel nivel al producţiei pentru care profitul realizat este mai mic ca zero. 2. Gradul de senzitivitate măsoară: a) efectul modificării cantităţilor vândute asupra profitului firmei; b) nivelul producţiei pentru care profitul realizat este zero; c) ambele. 3. Profitul într-o întreprindere îndeplinește mai multe funcții: a) stimulează progresul tehnic fără a crește eficienţa; b) stimulează progresul tehnic dar nu asigură resurse pentru dezvoltare; c) stimulează progresul tehnic, asumarea riscului de către întreprinzători, creşterea eficienţei și asigură resurse pentru dezvoltare. 4. În economia de piață, profitul poate fi privit ca: a) diferența dintre încasări și cheltuieli; b) motivația proprietarilor de capital de a investi și asuma riscuri; c) venitul obținut ca urmare a activității desfășurate. 5. Când profitul net are valoare pozitivă putem aprecia că activitatea firmei este: a) ineficientă; b) profitabilă; c) în pragul falimentului. 6. Existența profitului nu va determina: a) sporirea eficienței; b) inițiativă economică; c) economia subterană. 7. Rata profitului calculată la cifra de afaceri este: a) subunitară; b) supraunitară; 10 c) egală cu 0. 8. Care din afirmațiile următoare nu este adevarată; a) rata profitului obținută prin raportarea la costurile totale este mai mare decât cea obținută prin raportarea la cifra de afaceri; b) dacă crește durata de rotație atunci implicit crește și viteza de rotație; c) când numărul de rotații al capitalului crește atunci și masa profitului crește. Cap. 10. 1. Masa monetară cuprinde: a) numerarul; b) moneda de cont; c) acțiuni și obligațiuni. 2. Relația dintre prețuri și puterea de cumpărare a banilor este: a) directă; b) inversă; c) exponențială. 3. Prin crearea unui depozit, avem: a) masa monetară crește cu valoarea depozitului; b) numerarul crește iar moneda de cont scade; c) numerarul scade iar moneda de cont crește. 4. Prin desființarea unui depozit, avem: a) masa monetară crește cu valoarea depozitului; b) numerarul crește iar moneda de cont scade; c) numerarul scade iar moneda de cont crește. 5. Când oferta monetară crește, avem: a) rata dobânzii scade; b) rata dobânzii crește; c) crește puterea de cumpărare a banilor. 6. Nivelul ratei dobânzii la credite ne arată: a) raportul dintre cerere și ofertă; b) nivelul profitului; c) rata profitului. 7. Scăderea ratei dobânzii la credite va avea ca efect: a) scăderea cererii; b) creșterea cererii; c) ieftinirea creditelor. 8. Între cererea de credite și investiții există o relație: a) direct proporțională; b) invers proporțională; c) directă dar nu proporțională. 11  9. Diferența dintre dobânda încasată de bancă și cea plătită deponenților este: a) câștigul bancar; b) dobânda netă; c) profit net. 10. Creșterea ratei rezervei legale va duce la: a) scăderea ofertei monetare; b) majorarea ofertei monetare; c) creșterea multiplicatorului monetar. 11. Intervenția statului pe piața monetară are ca scop să asigure: a) finanțarea unor cheltuieli publice; b) crearea de locuri de muncă; c) stabilitatea activității economice. Cap. 11. 1. Pe piața financiară nu se tranzacționează: a) numerar; b) titluri de valoare; c) obligațiuni. 2. Oferta pe piața financiară provine: a) numai de la bănci; b) numai de la societăți; c) de la cei care dețin resurse financiare. 3. Cererea de capital provine de la: a) emitenții de titluri; b) persoane fizice; c) bănci și instituții de credit. 4. Un contract de v â nzare bunuri unde livrarea are loc ulterior momentului tranzacției, se realizeaza pe: a) piața muncii; b) piața la vedere; c) piața la termen. 5. Piața capitalurilor este: a) piața titlurilor pe termen scurt; b) piața titlurilor pe termen mediu și lung; c) piața comisioanelor. 6. Acțiunea este: a) un titlu de credit; b) un titlu de proprietate asupra unei părți din capitalul unei societăți; c) o operațiune bancară. 7. Obligațiunea este: a) sursa de obținere a unui venit sub forma dividendului; b) sursa de obținere a unui credit; 12 c) sursa de obținere a unui venit fix. 8. Operațiunile la termen efectuate de bursă au un caracter: a) speculativ; b) normal; c) flexibil 9. Atunci când cursul unei acțiuni tranzacționate la termen crește, cine va câștiga: a) cumpărătorul; b) vânzătorul; c) Guvernul. 10. Dividendul este un venit: a) fix; b) constant; c) variabil, în funcție de profitul societății și de hotărârea A.G.A.. Cap. 12. 1. Piața forței de muncă nu este: a) piață unitară și omogenă; b) piață imperfectă; c) piață reglementată. 2. Oferta de forță de muncă este dată de: a) cantitatea de forță de muncă ce poate fi utilizată la un moment dat într-un sistem economic; b) populația aptă de muncă care dorește să se angajeze și caută un loc de muncă pentru efectuarea unei activități economice în schimbul unui salar; c) numărul de locuri de muncă disponibile. 3. Oferta de forță de muncă este influențată de: a) nivelul salariului; b) capacitatea angajatorului de a înlocui forța de muncă cu un alt factor de producție; c) nivelul și evoluția productivității muncii. 4. Cererea de forță de muncă se referă la: a) cantitatea de forță de muncă dintr-o economie ce poate fi utilizată; b) numărul de locuri de muncă disponibile; c) populația aptă de muncă. 5. Factori de influență ai ofertei de muncă: a) nivelul salariilor; volumul populației; ponderea populației active în totalul populației; condiţiile de muncă şi numărul mediu de ore de muncă pe lucrător; existenţa altor tipuri de venituri: dividende, rente, dobânzi bancare; b) nivelul productivității fizice și valorice a muncii; c) nivelul prețurilor de vânzare a produselor create de o anumită firmă. 6. Factori de influență ai cererii de muncă sunt dați de: a) nivelul salariilor; volumul populației; ponderea populației active în totalul populației; condiţiile de muncă şi numărul mediu de ore de muncă pe lucrător; existenţa altor tipuri de venituri: dividende, rente, dobânzi bancare; b) nivelul salariilor; nivelul prețurilor de vânzare a produselor create de o anumită firmă; nivelul productivității fizice și valorice a muncii; condițiile generale ale activității economice; 13 c) nivelul prețurilor de vânzare a produselor create de o anumită firmă. 7. Dacă costul educației crește vom avea pe piața muncii: a) scăderea cererii pentru salariații cu pregătire superioară; b) creșterea ofertei pentru salariați cu pregătire superioară; c) creșterea salariilor pentru salariații cu pregătire superioară. 8. Pentru a nu exista fenomene negative raportul dintre creșterea productivității muncii și creșterea salariilor trebuie să fie: a) creșterea productivității muncii mai mică decât creșterea salariilor; b) creșterea productivității muncii mai mare decât creșterea salariilor; c) creșterea productivității muncii egală cu creșterea salariilor; 9. Efectul de substituție pe piața muncii poate fi înțeles prin: a) înlocuirea muncii cu capitalul; b) înlocuirea timpului liber cu munca; c) înlocuirea în consum a unui bun cu altul. 10. Mărimea salariului trebuie să asigure: a) cresterea productivități muncii; b) un nivel de trai decent; c) incitația la muncă. Cap. 13. 1. Prin fluxuri economice reale avem: a) deplasarea de disponibilități și creanțe între unități economice; b) deplasarea de bunuri și servicii între unități economice; c) depasarea de monedă. 2. Principalii actori ai vieții economice sunt: a) agenții economici; b) gospodăriile; c) ambele. 3. Produsul intern brut este: a) valoarea producției de bunuri și servicii creată într-un an de către agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul unei țări; b) valoarea producției de bunuri și servicii creată într-un an de către agenții economici care își desfășoară activitatea în afara granițelor țării; c) suma dintre produsul global brut și consumul intermediar. 4. Diferența dintre PIB și CCF este: a) PIN; b) TVA; c) VN. 5. Produsul intern brut este: a) diferența dintre PGB și Ci; b) diferența dintre PNB și CCF; 14 c) diferența dintre PNB și PNN. 6. Între prețul pieței și costul de producție avem: a) primul mai mic decât al doilea; b) primul mai mare decât al doilea; c) primul egal cu al doilea. 7. Când un agent economic din străinătate realizează venituri în România, acestea vor fi incluse în: a) PIB România și PNB țara din străinătate; b) PIB țara din străinătate și PNB România; c) PIB și PNB țara din străinătate. 8. Când un agent economic din România realizează venituri în străinătate, acestea vor fi incluse în: a) PIB România și PNB țara din străinătate; b) PIB străinătate și PNB România; c) PIB și PNB țara din străinătate. 9. Pentru o țară cu economie închisă, avem: a) PIB = PIN; b) PIB = PNB; c) PIB = PGB. 10. Dacă veniturile realizate în străinătate de către agenții economici naționali sunt mai mari decât veniturile realizate în România de către agenții economici din străinătate, atunci: a) PIB > PNB; b) PIB < PNB; c) PNB WM b) Wmg < WM c) Wmg = WM 27. Cand are loc scaderea productivitatii medii: a) Wmg > WM b) Wmg < WM c) Wmg = WM 28. Cauzele monopolului sunt: a) concentrarea progresiva a productiei si eliminarea producatorilor mai puțin performanți;  b) existenţa unui singur cumpărător c) prezenţa într-o ramură a două întreprinderi mari 29. Cauze care duc la existenta monopolului bilateral sunt: a) concentrarea progresiva a productiei si eliminarea producatorilor mai puțin performanți; b) existenţa unui singur cumpărător; c) atunci cand pe piata atat oferta cat si cererea este reprezentata de cate o intreprindere. 30. Cauze care duc la existenta monopsonului: a) concentrarea progresiva a productiei si eliminarea producatorilor mai puțin performanți; b) cererea este reprezentata de un singur cumparator (o singura forta), iar oferta de un numar mare de producatori c) atunci cand pe piata atat oferta cat si cererea este reprezentata de cate o intreprindere. 31. Cauze care duc la existenta unei piete duopoliste: a) prezenţa într-o ramură a două întreprinderi mari; ele pot fi de aceeaşi talie ori inegale şi pot produce (indiferent de talie) bunuri omogene ori neomogene; b) cererea este reprezentata de un singur cumparator (o singura forta), iar oferta de un numar mare de producatori c) atunci cand pe piata atat oferta cat si cererea este reprezentata de cate o intreprindere. 32. Cand economiile de scara predomina intr-o anumita ramura a industriei: a) cel putin o firma va fi tentata sa-si mareasca productia si astfel va ajunge sa produca o parte semnificativa din acel produs, in acea ramura; b) cel putin o firma va fi tentata sa-si micsoreze productia si astfel va ajunge sa produca o parte mai putin semnificativa din acel produs, in acea ramura; c) firma va mentine constanta productia si astfel va ajunge sa produca o parte mai putin semnificativa din acel produs, in acea ramura; 33. Oligopolurilor fără coordonare se refera la: a) intre firme se stabileste un acord scris (secret sau public). b) intre firme se stabilesc fie raporturi de subordonare faţă de o firmă lider, fie raporturi de înţelegere, coordonare voluntară c) firme care dispută piaţa fără nici un fel de înţelegere prealabilă, strategie, tactică economică sau comercială 34. Oligopolurilor cu coordonare parţială se refera la: a) intre firme se stabileste un acord scris (secret sau public); b) intre firme se stabilesc fie raporturi de subordonare faţă de o firmă lider, fie raporturi de înţelegere, coordonare voluntară; c) firme care dispută piaţa fără nici un fel de înţelegere prealabilă, strategie, tactică economică sau comercială. 35. Costurile fixe sunt acele costuri care: a) depind de nivelul producției și se modifică în același sens cu el; b) media aritmetica dintre costurile totale inregistrate in mai multe perioade pentru un anumit produs c) nu se modifică odată cu producția, adică sunt independente de nivelul producției. 36. Costurile variabile sunt acele costuri care: a) depind de nivelul producției și se modifică în același sens cu el; b) media aritmetica dintre costurile totale inregistrate in mai multe perioade pentru un anumit produs; c) nu se modifică odată cu producția, adică sunt independente de nivelul producției. 37. Costul marginal este acel cost care: a) este acel spor de cost determinat de creșterea consumului de factori de producție pentru a suplimenta producția cu o unitate; b) media aritmetica dintre costurile totale inregistrate in mai multe perioade pentru un anumit produs; c) este determinat ca raport dintre costul total si cantitatea realizata dintr-un produs. 38. Costul unitar este acel cost care: a) este acel spor de cost determinat de creșterea consumului de factori de producție pentru a suplimenta producția cu o unitate; b) media aritmetica dintre costurile totale inregistrate in mai multe perioade pentru un anumit produs; c) este determinat ca raport dintre costul total si cantitatea realizata dintr-un produs. 39. Relațiile dintre costurile înregistrate pe termen scurt:  a) costurile fixe rămân nemodificate în raport cu producția iar costurile variabile se modifică în raport cu producția; b) costurile fixe se modifica în raport cu producția iar costurile variabile nu se modifică în raport cu producția; c) ambele costuri se modifica. 40. Pragul de rentabilitate este: a) acel nivel al producţiei pentru care profitul realizat este zero; b) acel nivel al producţiei pentru care profitul realizat este mai mare ca zero; c) acel nivel al producţiei pentru care profitul realizat este mai mic ca zero. 41. Gradul de senzitivitate masoara: a) efectul modificării cantităţilor vândute asupra profitului firmei; b) nivelul producţiei pentru care profitul realizat este zero; c) ambele. 42. Profitul intr-o intreprindere indeplineste mai multe functii: a) stimulează progresul tehnic fara a creste eficienţa; b) stimulează progresul tehnic dar nu asigura resurse pentru dezvoltare; c) stimulează progresul tehnic, asumarea riscului de către întreprinzători, creşterea eficienţei si asigură resurse pentru dezvoltare. 43. Factori de influență ai ofertei de munca: a) nivelul salariilor; volumul populației; ponderea populației active în totalul populației; condiţiile de muncă şi numărul mediu de ore de muncă pe lucrător; existenţa altor tipuri de venituri: dividende, rente, dobânzi bancare; b) nivelul productivității fizice și valorice a muncii; c) nivelul prețurilor de vânzare a produselor create de o anumită firmă. 44. Factori de influență ai cererii de munca: a) nivelul salariilor; volumul populației; ponderea populației active în totalul populației; condiţiile de muncă şi numărul mediu de ore de muncă pe lucrător; existenţa altor tipuri de venituri: dividende, rente, dobânzi bancare; b) nivelul salariilor; nivelul prețurilor de vânzare a produselor create de o anumită firmă; nivelul productivității fizice și valorice a muncii; condițiile generale ale activității economice; c) nivelul prețurilor de vânzare a produselor create de o anumită firmă. 45. Somerul este o persoană care: a) are cel puțin 15 ani; nu are un loc de muncă (adică nu a lucrat nici măcar o oră în săptămâna de referință); este disponibilă pentru un loc de muncă (în următoarele două săptămâni); caută activ un loc de muncă. b) are cel puțin 18 ani; nu are un loc de muncă (adică nu a lucrat nici măcar o oră în săptămâna de referință); este disponibilă pentru un loc de muncă (în următoarele două săptămâni); c) are cel puțin 12 ani; nu are un loc de muncă (adică nu a lucrat nici măcar o oră în săptămâna de referință); este disponibilă pentru un loc de muncă (în următoarele două săptămâni). 46. Stabiliti care sunt trasaturile specifice inflatiei: a) proces de depreciere a banilor, prin diminuarea puterii de cumpărare; duce la creşterea pe termen lung a tuturor preţurilor; reflectă mutaţii structurale în ansamblul sferei circulaţiei bunurilor (excedent al masei monetare în circulaţie în raport cu oferta de mărfuri); exprimă un dezechilibru monetar-material; proces structural, care se reflecta la nivel macroeconomic si social ; b) proces de apreciere a banilor, prin cresterea puterii de cumpărare; duce la creşterea pe termen lung a tuturor preţurilor; reflectă mutaţii structurale în ansamblul sferei circulaţiei bunurilor (excedent al masei monetare în circulaţie în raport cu oferta de mărfuri); exprimă un dezechilibru monetar-material; proces structural, care se reflecta la nivel macroeconomic si social ; c) proces de apreciere a banilor, prin cresterea puterii de cumpărare; duce la creşterea pe termen lung a tuturor preţurilor; exprimă un dezechilibru monetar-material; proces structural, care se reflecta la nivel macroeconomic si social ; 47. Consecintele inflatiei: a) influenţează negativ asupra nivelului de consum a populaţiei; agravează dezechilibrul dintre ramurile economiei naţionale; complică funcţionarea sistemului credito-financiar şi contribuie la extinderea schimbului de barter; influenţează negativ asupra sistemului fiscal; depreciază acumulările băneşti ale populaţiei;  b) influenţează pozitiv asupra nivelului de consum a populaţiei; agravează dezechilibrul dintre ramurile economiei naţionale; complică funcţionarea sistemului credito-financiar şi contribuie la extinderea schimbului de barter; influenţează negativ asupra sistemului fiscal; depreciază acumulările băneşti ale populaţiei; c) nu produce efecte la nivelul economiei. 48. Masuri contra inflatiei prin costuri: a) găsirea de înlocuitori la energie şi la materiile prime scumpe; b) revalorizarea - prin care statul urmăreşte reîntoarcerea monedei naţionale la cursul iniţial, mai mare; c) reducerea deficitelor bugetare. 49. Masuri contra inflatiei de factura monetara si financiara: a) găsirea de înlocuitori la energie şi la materiile prime scumpe; b) politică de salarizare fondată numai pe criterii economice; c) reducerea deficitelor bugetare. 50. Politici antiinflationiste pentru cererea agregata: a) blocajul monetar, al cheltuielilor publice si al veniturilor şi costurilor salariate; b) control asupra preţurilor şi veniturilor; c) control pentru stimularea ofertei (producţiei). 51. Politici antiinflationiste pentru oferta agregata: a) blocajul monetar, al cheltuielilor publice b) blocajul veniturilor şi costurilor salariate; c) control pentru stimularea ofertei (producţiei) si control asupra preţurilor şi veniturilor. II. Raspuns: Subiecte la care se alege o varianta corecta: 1. a 11 a 21a 31 a 41 a 2.b 12 a 22 b 32. a 42 c 3.b 13 b 23. a 33 c 43 a 4. a 14 c 24. a 34 b 44 b 5a 15 a 25. b 35 c 45 a 6b 16 a 26 b 36 a 46 a 7a 17 b 27 a 37 a 47 a 8b 18 a 28 a 38 c 48 a; 9a 19 b 29. c 39. a 49 c 10 b 20 c 30 b 40 a 50 a 51 c III. Gasiti un corespondent pentru prima coloana in a doua coloana: 1. Nevoile umane cuprind anumite caracteristici: 1. Caracter dinamic d a) În sensul că unele se extind, iar altele se restrâng, având loc şi substituirea unora prin altele 2. Trebuie privite ca b) În sensul că starea în care o nevoie sau alta este satisfăcută durează sistem 2 numai un anumit timp, după care se manifestă din nou, adică se reproduce 3. Sunt regenerabile sau c) Satisfacerea corespunzătoare sau non satisfacerea unora se reflectă, reproductibile b direct sau indirect, în calitatea şi comportamentul factorului uman d) De la o perioadă la alta a progresului societăţii, apar noi nevoi sau 4. Sunt concurente a trebuinţe 2. Legi obiective intalnite la trebuinte: 1. Elasticitatea d a) acestea nu sunt numai complementare dar si uneori concurente, uneori o trebuinta poate suprima o alta, respectiv o poate inlocui 2. Substituireaa b) caracteristica care ne spune ca desi o trebuinta a fost stinsa prin satisfacerea ei dupa un interval de timp ea reapare cu regularitate 3. Reproducerea c) desi acestea sunt numeroase si diverse ele in realitate nu sunt b independente. De multe ori cauza unei trebuine se regaseste intr-o alta 4. Interactiunea trebuinta d) trebuintele au intensitate diferita si scari graduale de satisfacere. Limitele 2 satisfacerii depind de cele mai multe ori de factorii naturali si de cei istorico-sociali 3. Incadrati urmatoarele tipuri de bunuri: 1. bunuri libere a) consumul unui bun presupune si consumul altui bun 2. bunuri durabile id b) consumul unuia exclude consumul altuia 3. bunuri substituibile sau concurentea c) sunt nelimitate, nu genereaza costuri de productie; 4. bunuri complementare b d) de folosinta indelungata 4. Stabiliti caracteristicile firmei in functie de statut 1. Firma patronala a) este o formă de realizare a afacerii care este deţinută de doi sau mai (familiala) d mulţi coproprietari, denumiţi parteneri, care împart între ei profitul, fiecare din parteneri fiind legal responsabil pentru toate obligaţiile şi 2. Firma in parteneriat datoriile firmei; sau asociere a b) sunt entităţi economice formate din unităţi legate între ele prin relaţii de proprietate sau de altă natură, care operează în două sau mai multe 3. Holding C ţări, după un sistem coerent de luare a deciziilor, permiţând elaborarea unor politici şi a unor strategii commune; 4. Societati c) o companie care deţine cea mai mare parte (sau totalitatea) acţiunilor a transnationale două sau mai multe companii subsidiare (filiale), ceea ce îi conferă b posibilitatea de a controla activitatea, fiecare filială îşi păstrează identitatea şi forma de organizare precum şi pieţele de aprovizionare şi desfacere, legăturile dintre compania principală şi cele subsidiare derulându-se numai în domeniul financiar şi investiţional; d) este deţinută de un individ care îşi investeşte capitalul, ia toate deciziile, încasează întregul profit şi este legal responsabil pentru toate datoriile firmei. 5. Diferentiati economia naturala de economia de marfuri 1. economia naturala a) Inchisa, nivel tehnic redus, are ca scop autoconsum, activitatea de a baza agricultura 2. economia de schimb b) Inchisa, nivel tehnic redus, are ca scop autoconsum, activitatea de d baza industria  c) Deschisa, nivel tehnic ridicat, are ca scop productia de marfuri activitatea de baza agricultura d) Deschisa, nivel tehnic ridicat, are ca scop productia de marfuri, activitatea de baza industria 6. Stabiliti care tip de teorie (cardinala sau ordinala) 1. Teoria cardinala a) Daca raportul dintre nivelele de utilitate a doua cosuri de bunuri este de a 3:1 aceasta ne spune ca un individ prefera de 3 ori mai mult un cos de 2. Teoria ordinala bunuri comparativ cu celalalt. b) Daca q1 ne indica o anumita cantitate de mere iar q2 ne indica o b anumita cantitate de cirese si daca un consumator cumpara 15 kg din q1 si 2 kg din q2 aceasta ne spune ca acest consumator prefera merele in locul cireselor. 7. Elasticitatii pietei este importanta deoarece influenteaza pin mecanismul propriu activitatea agentului economic: 1. rol in procesul decizional a a) in functie de evolutia pretului fiecarui bun, venitul incasat 2. rol in dimensionarea b depinde de elasticitatea ofertei costurilor b) daca costul de productie scade → cantitatea oferita creste 3. depinde de factorul timp d c) daca cresc taxele si impozitele→ oferta scade 4. este dependenta de taxe si d) perioada scurta → factorii de productie nu pot fi schimbati → impozite 2 cantitatea oferita (creste) in anumite limite 8. Corelati notiunile de mai jos: 1. pret de echilibru a) cantitatea dintr-un bun care este vanduta/cumparata la pretul de microeconomic echilibru microeconomic · 2. cantitatea de b) diferenta dintre cantitatea oferita si cea ceruta la un pret dat echilibru a c) pretul la care cantitatea ceruta este egala cu cantitatea oferita dintr-un 3. exces de oferta bun dat 4. exces de cerere d) diferenta dintre cantitatea ceruta si cea oferita la un pret dat 9. Influentarea pretului de echilibru se poate face de catre stat prin: 1. interventie a) stabilirea unor preturi minime: stimularea ofertei → exces de oferta; a,d directa b) majorarea venitului consumatorilor prin scaderea impozitelor → determina o crestere a cererii de bunuri 2. interventie c) acordarea de subventii producatorilor → creste oferta producatorilor indirecta d) stabilirea unor preturi maxime: plafon pret → stimularea cererii → exces B,C de cerere 10. Stabiliti tipul de surplus: 1. surplusul a) Suma tuturor câştigurilor pe care consumatorii de pe o piaţă le realizează producatorului b în urma cumpărării; b) Suma tuturor câştigurilor pe care producătorii de pe o piaţă le realizează 2. surplusul a în urma vânzării consumatorului c) Bunăstarea totală obţinute în urma tranzacţiilor de pe acea piaţă 3. surplus total C 11. Efectele unei subventii sau accize sunt: 1. acordarea unei a) Cantitatea vândută creşte iar preţul plătit de consumatori scade; a subventii de stat b) Determina o creştere a preţului plătit de consumator. 2. crestere accizab 12. Efectele unei taxe vamale depinde de existenta industriei autohtone si de tipul de piata, astfel: 1. cand nu exista a) pierderea din surplusul consumatorului, este întotdeauna mai mare decât industrie autohtona veniturile vamale colectate de la producătorii străini, pierdere de (piata mare) b bunăstare.  2. cand nu exista b) taxa vamală este suportată atât de producătorii străini, cât şi de industrie autohtona consumatorii autohtoni, cu cât oferta este mai inelastică decât cererea, cu (piata mica) atât mai probabil este ca tariful să crească bunăstarea totală şi invers. a 3. cand exista industrie autohtona c) surplusul consumatorului scade, surplusul producătorilor autohtoni creşte, bunăstarea totală scade. 13. Selectati functiile firmei: 1. Functia de a) se ocupa cu activitatea de studiere, concepere si elaborare permitand firmei sa cercetare – se ocupe de actiuni legate de viitor in domeniul tehnic, tehnologic si dezvoltare a organizatoric; b) se ocupa cu evidenta resursei umane (a angajatilor), organizarea de concursuri 2. Functia de pentru noi angajari, instruire si promovare pe de-o parte (activitatea de productie d personal) c) are in vedere activitatea de aprovizionare si vanzare care se realizeaza prin 3. Functia intermediul pietei, intervenind atat in aval cat si in amonte; comerciala d) se ocupa de activitatea principala a firmei acea de a crea valoare prin folosirea C tuturor factorilor de productie. 14. Selectati functiile firmei: 1. Functia a) se ocupa cu activitatea de studiere, concepere si elaborare permitand firmei sa contabilad financiar – se ocupe de actiuni legate de viitor in domeniul tehnic, tehnologic si organizatoric; b) se ocupa cu evidenta resursei umane (a angajatilor), organizarea de concursuri 2. Functia de pentru noi angajari, instruire si promovare pe de-o parte (activitatea de personal – personal) salarizare b c) cuprinde activitati de conducere a firmei si de reprezentare facilitand participarea la intruniri care au ca scop mentinerea de contacte cu partenerii 3. Functia de de afaceri, participarea la targuri, expozitii si promovari de produse, management asigurarea unei imagini favorabile a firmei d) prin intermediul celor doua componente se ocupa de obtinerea si alocarea C rationala si eficienta a fondurilor si inregistrarea si evidentierea clara, corecta si completa a operatiunilor care cuprind tranzactii economice pe care firma le- a derulat 15. Avantaje firmei mici si mijlocii vizavi de firme mari: 1. Firme mici a) nevoia de securitate si nevoia de informare este mult mai usor satisfacuta, si mijlocii datorita posibilitatilor create si dezvoltate prin structura proprie; a.b b) posibilitatea de marire a capitalul social mult mai rapida, prin emisiunea si 2. Firme mari vanzarea de actiuni; 2,d c) sunt uneori protejate si incurajate in dezvoltarea lor de sistemele legislative; d) sunt mai mobile, putandu-se adapta mai usor, cererii de pe piata. 16. Avantaje firmei mici si mijlocii vizavi de firme mari: 1. Firme mici a) sunt puncte de pornire pentru produse noi sau servicii, experienta dobandita si mijlocii permitand dezvoltarea sau restrangerea activitatii; a,b b) sunt mai mobile, putandu-se adapta mai usor, cererii de pe piata (profilul de 2. Firme mari activitate se poate schimba mult mai usor); 2,d c) isi permite mult mai usor sa-si creeze retele de distributie proprii si sa efectueze cheltuieli legate de desfacere d) accesul la credite poate fi garantat cu patrimonial cat si cu renumele de care se bucura 17. Dezavantaje firmei mici si mijlocii vizavi de firme mari: 1. Firme mici a) existenta unor bariere de intrare pe anumite piete; si mijlocii b) imposibilitatea de a folosi sume mari pentru reclama, publicitate, studiul a,b pietei, dimensionarea optima a productiei etc.; 2. Firme mari c) Uneori deciziile sunt greu de luat - chiar daca proprietarii au acelasi scop, de a c,d creste profiturile obtinute din afacere, de multe ori solutia este diferita d) Trebuie sa împarti profitul si cu altii – iar uneori aceasta nu este motivant 18. Dezavantaje firmei mici si mijlocii vizavi de firme mari: 1. Firme mici a) accesul la credite este ingreunat si mijlocii b) imposibilitatea de a folosi sume mari pentru reclama, publicitate, studiul a,b pietei, dimensionarea optima a productiei etc.; 2. Firme mari c) schimbarile de crestere (extindere) sau de miscorare a activitatii nu pot fi demarate rapid; c,d d) uneori sunt greu de controlat datorita structurilor de organizare greoaie sau lente. 19. Conditiile de combinare a prod-factorilor: 1. Adaptabilitatea a) capacitatea prod-factorilor de a se imparti sau separa in parti C componente pentru a se putea transmite spre prelucrare doar a unor parti 2. Substituibilitatea componente cerute; f b) capacitatea de inlocuire a unui prod-factor cu unul sau mai multi sau cu 3. Mobilitatea parti ale acestora, pentru functionarea intregului; d 4. Divizibilitatea c) capacitatea de prod-factorilor de a dobandi o structura care sa concorde cu mediul; a d) capacitatea prod-factorilor de a putea fi mutati sau realocati dintr-o locatie spre o alta locatie in functie de necesitate 20. Conditiile de combinare a prod-factorilor: 1. Adaptabilitatea a a) capacitatea prod-factorilor de a corespunde necesitatii si utilitatii pentru care au fost creati 2. Substituibilitateab b) capacitatea de inlocuire a unui prod-factor cu unul sau mai multi sau d cu parti ale acestora, pentru functionarea intregului; 3. Complementaritatea c) capacitatea de prod-factorilor de a dobandi o structura care sa concorde cu mediul; 4. Functionalitatea a d) capacitatea de a complete sau intregii aportul altor factori; 21. Corelati urmatoarele elemente: 1. Dreapta izocostului a) Ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pentru care firma b obţine aceeaşi producţie 2. Curbă de izoproducție b) Ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pe care (izocuanta) consumatorul le poate realiza cu aceeaşi cheltuială; aa 3. Panta izocuantei c) Preţul relativ la care un producător este dispus să înlocuiască un factor de producţie cu altul astfel încât producţia să nu se modifice 22. Instrumente ale luptei concurentiale sunt: 1. Concurenta directa a) acele eforturi care au ca scop cresterea vanzarilor, intr-o alta maniera prin pret C decat prin pret sau facilitati directe; 2. Concurenta indirecta b) avantaje care nu au legatura cu reducerea pretului dar au efecte prin pret o similar; 3. Concurenta in afara c) pret de oferta diferit in functie de cantitate. pretului a 23. Concurenta indirecta prin pret presupune urmatoare facilitati: 1. Facilitati a) pe perioada de garantie, service, sau facilitati asociate: reparatii la generale C domiciliul clientului, transport gratuit in cazul imposibilitatii repararii la domiciliu ; 2. Facilitati post- b) vanzarea pe credit comercial, vanzarea in rate cu dobanzi mai reduse, vanzare a reduceri la plata transportului, sau transport si instalare gratuita, asistenta tehnica gratuita, consultanta, pregatire personal pentru cumparatorii care 3. Facilitati la sunt firme; vanzare c) finantarea totala sau partiala a unor campanii promotionale realizate de a client, sustinerea unor campanii de reclama si publicitare de catre producatori si de care beneficiaza si clientii. 24. Instrumente concurentiale :  1. De natura a) modernizarea permanenta a produselor: lansarea de noi produse sau economica variante imbunatatite, care au ca diferenta: calitatea, design-ul, parametrii a,c tehnico-functionali, modul de prezentare etc.; 2. De natura b) specularea unor situatii critice, lansarea de informatii false; extraeconomica c) pret de oferta diferit in functie de cantitatea ceruta. Cresterea cantitatilor b,d oferite/vandute determina costuri mai mici de productie si permite coborarea pretului. d) discreditarea firmelor rivale prin mijloace de publicitate, spionaj economic 25. Stabiliti tipul de piata: 1. Concurenţa a) o structură a pieţei în care există un număr mic de firme, dintre care cel perfecta d puţin câteva sunt mari în raport cu mărimea pieţei; b) o structură a pieţei în care există o singură firmă care vinde un singur 2. Oligopol produs şi care este protejată de intrarea rivalilor pe piaţă; c) o structură a pieţei în care există un număr mic de firme, dintre care cel a puţin câteva sunt mari în raport cu mărimea pieţei; d) o structură a pieţei caracterizată de existenţa unui număr mare de firme mici, de omogenitatea produselor şi de intrarea liberă (pe) şi ieşirea liberă de pe piaţă a firmelor. 26. Stabiliti tipul de piata: 1. Monopol b a) o structură a pieţei în care există un număr mic de firme, dintre care cel puţin câteva sunt mari în raport cu mărimea pieţei; 2. Concurenţă b) o structură a pieţei în care există o singură firmă care vinde un singur monopolistică produs şi care este protejată de intrarea rivalilor pe piaţă; a c) o structură a pieţei în care există un număr mic de firme, dintre care cel puţin câteva sunt mari în raport cu mărimea pieţei; d) o structură a pieţei caracterizată de existenţa unui număr mare de firme mici, de omogenitatea produselor şi de intrarea liberă (pe) şi ieşirea liberă de pe piaţă a firmelor. 27. Caracteristicile concurentei perfecte: 1. atomicitatea a) factorii de producţie (munca şi capitalul) se pot deplasa cu uşurinţă de la o cererii şi a firmă la alta, într-o perioadă scurtă; ofertei b b) pe piaţă avem numeroşi producători şi consumatori care nu pot influenţa piaţa 2. perfecta c) o structură a pieţei în care există un număr mic de firme, dintre care cel mobilitate a puţin câteva sunt mari în raport cu mărimea pieţei; factorilor de d) produsele oferite de producători şi achiziţionate de consumatori sunt producţie a identice; 28. Caracteristicile concurentei perfecte: 1. omogenitatea a) factorii de producţie (munca şi capitalul) se pot deplasa cu uşurinţă de la o produselor b firmă la alta, într-o perioadă scurtă; b) produsele oferite de producători şi achiziţionate de consumatori sunt 2. transparenţa identice perfecta d c) o structură a pieţei în care există un număr mic de firme, dintre care cel puţin câteva sunt mari în raport cu mărimea pieţei; d) fiecare producător/consumator dispune de aceeaşi informaţie în ceea ce priveşte evoluţia pieţei pe care acţionează. 29. Cauzele monopolului 1. monopol a) Existenta unor obstacole de reglementare sau legislative la intrarea legislativ; a concurentilor pe piata; b) Realizarea unor inovatii sau crearea unui produs nou determina ca 2. monopol intreprinderea sa fie distribuitor unic pe piata (dreptul de proprietate asupra natural anumitor factori de producție); C c) Concentrarea progresiva a productiei si eliminarea producatorilor mai puțin performanți. 30. Controlul asupra preturilor exercitat dupa tipul pe piata va fi: d 1. Concurenţa perfectă a) Control considerabil, de obicei reglementat; 2. Concurenţa ④ b) O decizie comună la nivelul firmelor; monopolistică c) Pe termen scurt preţul este stabilit de producător. Pe termen lung de 3. Oligopol a piaţă; 4. Monopol d) Nu există. Piaţa stabileşte preţul. 31. Numarul firmelor care se regasesc pe piata in functie de tipul de piata sunt: 1. Concurenţa perfectă2 a) Câteva firme ofertante, diferente putine sau inexistente intre produse. 2. Concurenţa b) Multe firme ofertante. Diferente reale sau de perceptive intre produse. monopolistică b c) Multe firme ofertate independente. Nici una nu poate controla piaţă. 3. Oligopol Produse identice. 4. Monopol a d) Un singur ofertant. Produse fara substituenti directi 32. Stabiliti tipul de monopol: 1. Monopol perfect a) firma – monopol vinde fiecare unitate a produsului sau a serviciului in discriminant mod distinct si reuseste sa identifice pretul maxim (pretul de rezerva al (discriminare de consumatorului) pe care un consumator este dispus sa-l plateasca pentru rangul I) a fiecare cantitate, aceasta putand incasa pentru fiecare cantitate vanduta acel pret corespunzator de pe curba cererii 2. Discriminarile b) cand firma monopol va avea relatii comerciale cu consumatori care se intre cantitatile deosebesc intre ei printr-o caracteristica observabila care poate fi consumate 2 considerata in relatie cu cererea fata de bunul oferit, fiecare segment de (discriminare de consumatori reprezentand o piata distincta pentru firma – monopol. rangul II) c) este o strategie de discriminare in care pretul bunului variaza in functie de cantitatea cumparata. Firma-monopol va acumula o parte din surplusul 3. Discriminare de consumatorilor, rezultat in cazul facturarii la un pret unic, determinandu-i rangul III b sa plateasca primele unitati mai scump decat urmatoarele. 33. Stabiliti legatura dintre cele 2 coloane: 1. Piata de tip a) prezenţa într-o ramură a două întreprinderi mari; ele pot fi de aceeaşi monopson C talie ori inegale şi pot produce (indiferent de talie) bunuri omogene ori neomogene. Aceste întreprinderi furnizează întreaga producţie a ramurii, 2. Piata duopolista a iar numărul cumpărătorilor este foarte mare; b) atunci cand pe piata atat oferta cat si cererea este reprezentata de cate o 3. Monopol bilateral intreprindere (sau o forta) b c) Ea se caracterizează prin existenţa unui singur cumpărător (pentru o materie primă oarecare), într-o zonă economică, şi numeroşi vânzători ai bunului fabricat, la scara ţării. 34. Stabiliti tipul de concurenta: 1. Concurenta perfecta a) rivalitatea intre producatori 2. Concurenta b,d b) libertate in stabilirea pretului c) practicarea unui anumit pret cu un anumit motiv imperfecta a d) o firma poate vinde atat cat doreste la un pret care predomina pe piata 35. Selectati strategiile de interventie a statului pentru a controla efectele concurentei imperfect: 1. Politica a) masuri prin care statul stimuleaza rivalitatea sanatoasa intre firme. Aceasta antitrust presupune ca obstacolele la intrare sa fie cat mai mici, incurajarea firmelor b mici, si neprotejarea pietei interne de concurenta straina. 2. Incurajarea b) principala posibilitate de limitare a puterii de piata – consta in adoptarea de concurentei legi care sa interzica anumite tipuri de comportament (incheierea de intelegeri intre firme in vederea fixarii preturilor) sau limitarea sferei de actiune a a anumitor structuri de piata (monopoluri pure sau oligopoluri cu grad inalt de concentrare); c) tehnica de control care permite agentiilor specializate sa supravegheze nivelul preturilor, al productiei, precum si intrarea sau iesirea firmelor din ramuri reglementate (servicii publice si transporturi).  d) tehnica folosita in perioada razboiului pentru a preveni anumite fenomene inflationiste si pentru a mentine preturile practicate in ramurile cu grad ridicat de concentrare la un nivel mai scazut. 36. Selectati strategiile de interventie a statului pentru a controla efectele concurentei imperfect: 1. Controlul prin a) masuri prin care statul stimuleaza rivalitatea sanatoasa intre firme. Aceasta intermediul presupune ca obstacolele la intrare sa fie cat mai mici, incurajarea firmelor reglementarilor mici, si neprotejarea pietei interne de concurenta straina. legale b) principala posibilitate de limitare a puterii de piata – consta in adoptarea a de legi care sa interzica anumite tipuri de comportament (incheierea de 2. Controlul intelegeri intre firme in vederea fixarii preturilor) sau limitarea sferei de preturilor actiune a anumitor structuri de piata (monopoluri pure sau oligopoluri cu majoritatii grad inalt de concentrare); bunurilor si c) tehnica de control care permite agentiilor specializate sa supravegheze serviciilor nivelul preturilor, al productiei, precum si intrarea sau iesirea firmelor din d ramuri reglementate (servicii publice si transporturi). d) tehnica folosita in perioada razboiului pentru a preveni anumite fenomene inflationiste si pentru a mentine preturile practicate in ramurile cu grad ridicat de concentrare la un nivel mai scazut. 37. Avantaje economii de scara: 1. Tehnice a) O întreprindere cu capacitate de producţie mare poate beneficia de a lucrători specializaţi în executarea aceloraşi produse, operaţii etc. Timpul lor 2. Financiare de muncă este astfel mai bine valorificat comparativ cu o întreprindere de dimensiuni mici, obţinând astfel o creştere a productivităţii muncii. b b) Obţinerea de la furnizori a unor reduceri de preţuri, bonificaţii pentru comenzi importante ş.a. Similar, de la bănci: condiţii de credit şi de finanţare mai avantajoase. 38. Dezeconomiile de scară sunt generate de probleme de coordonare care pot fi: 1. dificultăţi a) se amplifică odata ce dimensiunea întreprinderii depăşeşte anumite limite a manageriale (când canalele de transmitere a informaţiilor se complică foarte mult, 2. dificultati de deciziile fundamentându-se tot mai greu, transmiterea lor presupunând un piata C timp îndelungat etc.); b) gestiunea stocurilor devine, de asemenea, foarte costisitoare dacă 3. dificultati de dimensiunile producţiei sunt foarte mari; gestiune b c) adaptările producţiei la schimbările pieţei se realizează tot mai greu. 39. Stabiliti corelatia intre formele profitului: 1. Profit normal a) câştig rezultat în urma nerespectării cadrului legislativ, al regulilor O (obişnuit) concurenţiale şi/sau al controlului pieţei; 2. Profit b) câştig (de regulă cu caracter temporar) peste cel obişnuit realizat de către suplimentar agenţii economici cei mai eficienţi (peste media ramurii). 3. Profit nelegitim c) minimul de câştig considerat satisfăcător pentru ca întreprinzătorii să-şi (necuvenit) a investească capitalul într-o anumită ramură, regiune, economie. 40. Trasaturile pietei fortei de munca: 1. segmentată b a)generale datorita legislatiei existente dintr-o anumita tara, care cuprinde conditiile de munca pe care angajatorul trebuie sa le asigure, salariul minim, 2. imperfectă contractul de munca, contributiile la asigurarile sociale etc.; C b) datorita existentei diferitelor profesii si tipuri de munca (piata medicilor, a 3. reglementată profesorilor, a minerilor, a tamplarilor etc.); c) din cauza segmentarii pe de-o parte dar si din alte motive (existenta unui a numar redus de firme pentru unele profesii, existenta sindicatelor care reduce competitia pe piata ofertelor, interventia statului, lipsa de informatii etc.). 41. Trasaturile pietei fortei de munca:  1. rigidă a) mentalitatea oamenilor (datorita considerentului ca obtinerea unui loc de a munca este extrem de important si trebuie mentinut cu orice pret), mobilitatii 2. schimbări geografice reduse (din cauza apartenentei la o anumita regiune geografica, continue diferentelor de cultura, religie, limba, restictiilor legislative pe piata C internationala; 3. reglementată b) datorita legislatiei existente dintr-o anumita tara, care cuprinde conditiile generale de munca pe care angajatorul trebuie sa le asigure, salariul minim, b contractul de munca, contributiile la asigurarile sociale etc.; c) pe termen mediu si lung economia unei tari poate sa se dezvolte, ceea ce duce la aparitia unor ramuri noi, unde cererea de munca poate fi ridicata mai ales pentru lucratorii cu inalta calificare 42. Selectati tipul de structura de piata specific pietei fortei de munca: 1. Monopolul a) structura a pietei fortei de munca caracterizata prin faptul ca lucratorii de o bilateral 2 anumita profesie se constituie intr-un sindicat, care actioneaza pe piata fortei de munca ca unic ofertant. 2. Monopsonul b) acea piata in care cererea de munca este formulata de catre o singura b firma. In acest caz, salariul si numarul de locuri de munca sunt stabilite de 3. Monopolul patronat, astfel incat profitul firmei sa fie maxim; c) existenta unei cereri unice, formulate de sindicatul patronatului (sau de a patronat), si a unei oferte unice, exprimate de sindicatul lucratorilor. 43. Stabiliti modalitatile de influenta a statului asupr salariului: 1. Stabilirea a) pentru o anumita perioada de timp relativ scurta, atunci cand statul se cheltuielilor cu confrunta cu o inflatie galopanta. Aceasta are loc in sectorului bugetar. recalificarea b) cresterea salariilor lucratorilor in cazul cresterii indicelui preturilor, pentru somerilor 2 a asigura o protectie impotriva diminuarii salariului real si a deteriorarii standardului de trai. 2. Blocarea c) daca economia traverseaza o perioada de restructurare, in ramurile in care salariilor la nivelul se restrange activitatea, apar un numar de concedieri. Chiar daca in paralel in existent alte ramuri apare o sporire a activitatii, lucratorii disponibilizati nu vor fi a angajati in noile slujbe, deoarece nu au calificarea necesara. Daca statul isi 3. Indexarea asuma responsabilitatea calificarii acestor someri, corespunzator acestor salariilor b meserii solicitate, salariile vor creste, dar in limite rezonabile. 44. Stabiliti corelatia pentru urmatoarele notiuni: 1. Masa monetara a) acele elemente care pot fi direct controlate de banca centrală prin C intermediul instrumentelor de politică monetară (Numerarul + Rezerve 2. Lichiditatea constituite de instituţiile financiare şi de credit la banca centrală); b b) capacitatea unui activ monetar de a fi folosit imediat, de a-şi îndeplini în 3. Baza monetara totalitate funcţiile. c) totalitatea semnelor băneşti dintr-o economie, de care dispun agenţii a economici non-financiari dintr-o economie la un moment dat, destinate: achiziţionării de bunuri şi servicii, achitării datoriilor, constituirii economiilor în vederea investiţiilor şi a altor plasamente. 45. Stabiliti tipul de piata monetara sau financiara: 1. Piata monetara a) cuprinde ansamblul tranzacţiilor cu monedă rezultate prin confruntarea a,c cererii şi ofertei de bani corespunzătoare preţului său specific (dobânda); 2. Piata financiara b) colecteaza disponibilitatile banesti in favoarea solicitantilor prin emisiunea si plasarea de titluri mobiliare, cum sunt: actiunile, obligatiunile, certificatele ⑫ de investitii si alte produse financiare; c) urmăreşte compensarea excedentului şi deficitului curent de lichiditate, a disponibilităţilor (surplusurilor) şi nevoilor temporare de monedă existente la diferiţi agenţi şi subiecţi economici şi reglarea cantităţii de monedă din economie. 46. Stabiliti elementele de masurare a somajului:  1. Nivelul a) numarul persoanelor care nu lucreaza, in raport cu numarul total al (marimea) a persoanelor care sunt apte si doresc sa lucreze; șomajului b) clasificarea şomerilor după diferite criterii: nivelul calificării, domeniul în 2. Durata care au lucrat, categoria socio-profesională căreia îi aparţin, ramurile de şomajului a activitate din care provin, sex, categorii de vârstă, rasă, etc. 3. Structura c) timpul calculat de la momentul pierderii locului de muncă până la reluarea şomajului a activităţii. 47. Stabiliti tipul de somaj: 1. șomaj voluntar a) reuneste populatia activa in care sunt incluse persoane mai in varsta, mai a putin calificate sau aflate in somaj de timp indelungat, indiferent daca mai 2. șomaj structural primesc sau nu indemnizatia de somaj; b b) determinat de neconcordanța între structura pregătirii profesionale și 3. șomaj de structura meseriilor solicitate în economie; excluziune a c) apare atunci cand oamenii apti de munca nu doresc sa lucreze, deoarece detin suficiente resurse materiale; 48. Stabiliti tipul urmatoarelor politici de stat pentru diminuarea somajului: 1. politici pasive a) se caracterizează prin aceea că pornind de la o situaţie existentă pe piaţa b muncii, de la nivelul ocupării existent, printr-un ansamblu de măsuri, 2. politici active metode, procedee şi instrumente se urmăreşte sporirea nivelului ocupării; b) se refera atat la indemnizatia de somaj cat si la reducerea numarului a populatiei active prin pre-pensionari care duc la cresterea perioadei de formare a tinerilor. 49. Selectati tipul de inflatie: 1. inflaţie prin a) creşterea excesivă a masei monetare în raport cu cantitatea de mărfuri monedă existente pe piaţă; a b) apare în situaţia în care costurile de producţie cresc independent de cererea 2. inflaţie prin agregată. cerere c) existenţa unui dezechilibru dintre cerere şi ofertă ca urmare a creşterii C cererii agregate. 50. Selectati tipul de inflatie: 1. inflaţie prin a) presupune o situaţie gravă perceputa in economie unde cererea şi oferta costuri a agregate se modifică în sens contrar: cererea creşte, iar oferta scade. b) apare în situaţia în care costurile de producţie cresc independent de cererea 2. inflaţie agregată. structurală a c) existenţa unui dezechilibru dintre cerere şi ofertă ca urmare a creşterii cererii agregate. 51. Selectati corespondentul correct pentru urmatoarele forme ale inflatiei: 1. inflaţia neechilibrată d a) situaţia când statul poate încetini sau accelera ritmul de creştere a preţurilor pe termen mediu; b) apare în situaţia în care costurile de producţie cresc independent de cererea 2. hiperinflaţia 2 agregată. c) preţurile cresc cu mai mult de 50% pe luna, formă excesivă de inflaţie, 3. inflaţie care generează disfuncţii grave în economia naţională cu efecte sociale controlată negative. a d) creşterea bruscă a preţurilor în unele ramuri, veniturile rămânând neschimbate. 52. Selectati corespondentul correct pentru urmatoarele forme ale inflatiei: 1. inflaţie anticipată d a) când statul nu are pârghii reale pentru corectarea inflaţiei. b) apare în situaţia în care costurile de producţie cresc independent de cererea agregată. 2. hiperinflaţia c) preţurile cresc cu mai mult de 50% pe luna, formă excesivă de inflaţie, a care generează disfuncţii grave în economia naţională cu efecte sociale 3. inflaţie negative. necontrolată d) situaţia când procesele inflaţioniste sunt prognozate de către stat.  53. Factorii care genereaza inflatia: 1. Factori a) Diviziunea internationala a muncii; economicia b) Datoriile contractate fata de sectorul public sau fata de cel privat; c) Diferentierile dintre participantii la schimburile international, in privinta 2. factori monetari si surselor si tipurilor de credit solicitate de tarile implicate in asemenea financiari b, operatiuni; 'd 3. factori externi d) Criza de materii prime – provocata de limitarea resurselor la scara mondiala si pe de alta parte de cresterea preturilor. 54. Factorii care genereaza inflatia: 1. Factori a) Diviziunea internationala a muncii; economici d b) Specializarea inter si intra ramura c) Diferentierile dintre participantii la schimburile international, in privinta 2. factori monetari si surselor si tipurilor de credit solicitate de tarile implicate in asemenea financiari 2 operatiuni; d) Cresterea preturilor – tendinta constanta care duce la scaderea salariului 3. factori externi a,b real si necesita masuri sporite de protectie sociala. III. Raspuns: Selectati din a doua coloana un corespondent pentru prima coloana 1). 1d; 2c; 3b; 4a 12) 1b; 2a; 3c 23) 1c; 2a; 3b 34). 1b, d; 2a,c 45) 1a,c; 2b 2). 1d; 2a; 3b ; 4b 13) 1a; 2d; 3c 24) 1a,c; 2b, d 35). 1b; 2a 46) 1a, 2c, 3b 3). 1c; 2d; 3a; 4b 14) 1d; 2b; 3c 25) 1d; 2a 36). 1c; 2d 47) 1c; 2b; 3a 4) 1d; 2a; 3c; 4b; 15) 2a, b; 3c,d 26) 1b; 2c 37). 1a, 2b 48) 1b; 2a 5) 1a; 2d 16) 2c, d; 1a, b 27) 1b; 2a 38). 1a, 2c, 3b 49) 1a; 2c 6) 1a; 2b 17) 1a, b; 2c,d 28) 1b; 2d 39) 1c; 2b; 3a 50) 1b; 2a 7) 1a; 2b; 3d; 4c 18) 1a, b; 2c,d 29) 1a; 2c 40) 1b; 2c; 3a 51) 1d; 2c; 3a 8) 1c; 2a; 3b; 4d 19) 1c; 2b; 3d; 4a 30) 1d; 2c; 3b; 41) 1a;2c;3b 52) 1d; 2c; 3a 9) 1a, d; 2 b, c 20) 1c; 2b; 3d; 4a 31) 1c; 2b; 3a; 4d 42) 1c, 2b, 3a 53) 1c; 2b,c; 3a 10) 1b, 2a, 3c 21) 1b; 2a; 3c 32) 1a; 2c; 3b 43) 1c; 2a; 3b 54) 1d; 2c; 3a, b 11) 1a; 2b 22) 1c; 2b; 3a 33) 1c; 2a; 3b. 44) 1c; 2b; 3a I. Subiecte cu raspuns liber: 1. Ce intelegeti prin activitate economica? Clasificati activitatea economica dupa cel putin un criteriu. 2. Ce sunt trebuintele? Dar resursele? 3. Clasificati nevoile? 4. Care sunt caracteristicile nevoilor umane? 5. Ce intelegeti prin “Legea raritatii resurselor”? Care sunt consecintele raritatii resurselor? 6. Care sunt factorii de productie? Definiti. 7. Clasificati prod-factorii dupa cel putin 3 criterii. 8. Ce este oferta? Dar cererea? 9. Avantaje si dezavantaje firme mici. 10. Avantaje si dezavantaje firme mari. 11. Tendinte in evolutia factorilor de productie. 12. Care sunt avantajele pe care le confera concurenta? 13. Criterii de clasificarea pentru detlimitarea formelor de concurenta. 14. Care sunt caracteristicile concurentei perfecte? 15. Ce este monopolul? De ce exista? 16. Care sunt cauzele monopolului? 17. Ce intelegeti prin monopolul natural? Dati exemple. 18. Ce intelegeti prin monopson? 19. Ce bariere de intrare pe piata cunoasteti? Definiti-le. 20. Ce intelegeti prin concurenta mopolistica? 21. Ce intelegeti prin oligopol? 22. Enumerati criterile de clasificare a firmelor oligopoliste (comentati). 23. Ce este inflatia? Care sunt cauzele? 24. Ce este somajul? Care sunt consecintele?  una piet,la basila Activitate a economicalpresupus existent,a a factoril or de deconsum, a capitaliator, productive etc. Ifa and actorian agent,economic · clarific are in frenetic de specifical activitati -industria - agricultiva abiectaisal usane, dan se set, Frequentle represent tints de busserial setas cente materials inspirituals, activitaticamenilar. totalitate elementel fi utilizate or care pot peesele enetto -al a destinate atfaces materials assis entra moducersa de being 1 nevoilor - nevo natural sau fiziologize net primar revoisocial nevoi seperious - - - nevainational notnevoisan - an caracter dinamic, datain progressel apan Ireluinte cultural depind de sincelul de instruire a - or caracter regenerabil can reproductibil - au caracter complementar - concente nent actoras modificaand bgeaprupuneavumultruceacalitate a consecinte: satisface to ate trilint,le himenton inplate de la in grade differite in una is acclaim it is to satisfacut individ la altul · posibilitate a folosiriuse animate rescue itsatisfacerea unor trebuinte Totalitate dementelor de care firmele a entre an nevoice a Noduce bonuseconomic munaa, natura, capital oferta sqezintacantitate dings to maifye care agenticeconomics a sent displessisnot a realizeze ishas vanda on so funde de pet, pe o anumitapat crerea at cantitatea distro anuntman, be economic cr roate campana into a periodicdatade timp ↳ - avantage ⑲ is desavantage -> avantage -> desavantage Depend de man multifactors inclusive de technologie, politica usernamentals distalentreautomatizara oten Module, see · rate duce la o ofertamaymore de banist consumator Bsec la petmaiduce mul · Pentry productorroute la crestera apaceri Dupacalitate a agentulieconomic on cadrul andteaszacti 1 2) Dupalocalizarsa geograficaa piet,las 3) Dupoform a de concentlocalsau nelacala - atomicitate oreriina ofertei - absent,a barrelos la intrace a ala resize re de pe piata a - omogenitata moduseor -transparent, perfect a perfect mobilitate factorilor a de producti - a  vonopolul-ete singurfirm care a ofer be patunsinger modus la maimulticumparatori - Modusal respective plate frsultati on bavere intraves he piat - la condition sential existent,amentinemonopolulea · a este absenta substituteor · concentrava progressivea productionsieliminare a productorlas man putin performant realizava · uno novati sau crease a unuipodus no determing a intreprinder fire so a distributorunic repeat,a · existent a un or obstacle de reglementare saw legislative la intrava concientilor me niat · dreptal de poprietate asya unor factornaturali o calitate deceite. · industrile Apare in deproductspresentacasi ande pocessil caracteristicin sandament creator orict de more as fi pat,a. exemple energia hidroelectrical, energia colaia, cant - zacminte de oc Apace atinci and repeat,cerers lite representata a de an singul ↳impactor, is oferta de un numa more de poducatori ~ unitare all economicde scalatina and contile poducatolas potentiallorconquerence pat sentmanicdecatcleal area avanta unin fat, competitola a mai putin unoiti ·costainridicate de moductie · · Este un human more deafentants case fallicmodice diferentiate Este caracterize azoprints piatacare atomicitate a a in human de mic poducatori, pin cereric, prim a bacier la intrace a pe piata, in omogenitate modulor. a  Dupanatura activitatinsaw conacteristicle production onall sericlos · cae domina piata modular omogene petrol, ofet, cafeal - 1-podudor homogene (industria auto). - cooperone is fortide concurent. de Dupagradul · a Forcoordonare - - a coordonar partial - completcoordonate peuerent cauzele detecilelumadoeconomic, un moned mara general side decat monetai. one senti-inflate min inflate gun here - inflatie in conturi - inflatic structural · In fenomen economic care a nastors din crizele saw venunile economice. connecintele sent:problemble financiase, moblems decanatate · mintala, problem sociale impact asupa economies