Segmentatia Oului - PDF

Segmentatia oului Dupa fuziunea celor doi pronuclei masculini si feminini cu refacerea numarului diploid de cromozomi si stabilirea sexului, se initiaza procesul de clivare in urma caruia oul sau zigotul prin diviziune mitotica ajunge in stadiul de doua celule, la aproximativ 30 de ore de la...

Segmentatia oului Dupa fuziunea celor doi pronuclei masculini si feminini cu refacerea numarului diploid de cromozomi si stabilirea sexului, se initiaza procesul de clivare in urma caruia oul sau zigotul prin diviziune mitotica ajunge in stadiul de doua celule, la aproximativ 30 de ore de la fecundare. In continuare celulele embrionului sufera o serie de diviziuni mitotice prin care numarul de celule creste, dar devin din ce in ce mai mici si sunt cunoscute sub denumirea de blastomere. In stadiul de patru celule se ajunge la aproximativ in 40 de ore de la fecundatie, in stadiul de 8 celule se ajunge la aproximativ 50 de ore, celulele fiind dispuse intr-o masa neorganizata, dupa care sufera un proces de compactare prin care se separa celulele interne de celulele externe. La stadiul de 16 celulele se ajunge dupa aproximativ 3 zile, are aspectul unei mure (la periferie fiind inconjurata de zona pellucida care dispare la sfarsitul zilei a 4-a) denumita morula. Celulele interne ale morulei alcatuiesc masa celulara interna din care se formeaza tesuturile embrionului iar celulele inconjuratoare formeaza masa celulara externa care da nastere trofoblasul si placenta. Aproximativ la sfarsitul zilei a 4-a si inceputul zilei a 5-a, morula ajunge in cavitatea uterina, lichidul de aici strabate prin difuziune zona pellucida a morulei, patrunde in spatiile intercelulare, care ulterior conflueaza si in final formeaza o cavitate unica numita blastocelul. Embrionul in acest stadiu poarta numele de blastocist iar ansamblul de celule ale masei celulare interne se numeste embrioblast. 1  Celulele care alcatuiesc masa celulara externa se aplatizeaza (viitorul trofoblast), formeaza peretele epitelial al blastocistului, iar zona pellucida asa cum am enuntat mai devreme dispare si este initiat in ziua a 6-a procesul de implantare. Celulele trofoblastice situate langa embrioblast incep sa patrunda printre celulele epiteliale ale mucoasei uterine, printr-un mecanism de captare a blastocitului de catre epiteliul uterin. In timpul procesului de implantare mucoasa uterina se gaseste in faza secretorie, glandele uterine si arteriolele uterine devin sinuase, iar in tesuturi exista o cantitate crescuta de lichid. La nivelul endometrului se disting trei straturi: stratul superficial compact, stratul intermediar spongios si stratul bazal care este cel mai subtire. Cel mai frecvent, procesul de implantare are loc la nivelul peretelui anterior sau posterior al corpului uterin intre doua glande uterine. 2  N.B trebuie sa ne reamintim cateva notiuni elementare legate de ciclul endometrial. Peretele uterin este alcatuit din trei straturi: - mucoasa care reprezinta endometrul dispus la interior - tunica musculara denumita si miometru, formata din fibre musculare netede dispuse intr-un strat gros de fibre circulare, longitudinale si oblice - perimetrul dispus la suprafata, este reprezentat in cea mai mare parte de peritoneu. In perioada cuprinsa intre 11-13 ani si 45-50 endometrul sufera modificari ciclice pe o perioada de 28 de zile sub control hormonal cunoscut sub numele de ciclu menstrual. In cadrul acestui ciclu se parcurg trei faze: - faza proliferativa (foliculara) care incepe la finalul fazei mestruale sub actiunea estrogenilor, faza ce se deruleaza concomitent cu cresterea foliculilor ovarieni (in cadrul ciclului ovarian); - faza secretorie, denumita si faza progestativa incepe la aproximativ 2, 3 zile de la ovulatie (ziua 16, 17) sub actiunea progesteronului produs de corpul galben. Daca nu s-a produs fecundatia stratul compact si spongios al endometrului incep procesul de descuamare care marcheaza inceputul celei de-a treia faze, numita faza menstruala. Daca s-a realizat fecundarea, implantarea oului in mucoasa uterina se face in faza secretorie. Glandele si arteriolele uterine devin sinuase si produc o cantitate crescuta de lichid. Tot acum se identifica cele trei straturi de care am amintit mai devreme (superficial, spongios si bazal). - in faza menstruala, la debutul ei, se produc sangerari din artererele superficiale, se desprind fragmente de stroma si glandulare iar in urmatoarele 3, 4 zile stratul superficial si stratul spongios sunt eliminate din cavitatea uterina. Stratul bazal asigura regenerarea endometrului prin arteriolele bazale cu refacerea glandelor si arteriolelor in faza foliculara. Activitatea secretorie din faza progestativa asigura dezvoltarea endometrului sub actiunea progesteronului. 3 Saptamana a doua: - discul embrionar bilaminar In ziua a 8-a de dezvoltare blastocistul este implantat partial, cu partea embrioblastica in tesutul endometrial (in stroma) iar trofoblastul se diferentiaza in doua straturi: un strat intern de celule mononucleate bine delimitate, numit citotrofoblast si o zona externa care contine foarte multi nuclei, fara delimitari intre celule numita sincitiotrofoblast. Celulele citotrofoblastului se divid mitotic si migreaza in sincitiotrofoblast, unde unele dintre ele pierd membranele celulare care le individualizeaza. 4  Celulele masei interne corespunzatoare embrioblastului se aranjeaza si ele in doua straturi: - stratul hipoblastic, format din celule cuboidale, cu dimensiuni mici, dispuse spre cavitatea blastocistului; - stratul epiblastic, format din celule cilindrice inalte, se dispun spre cavitatea amniotica. Intre celulele epiblastice apare o cavitate de dimensiuni mici care ulterior va creste in dimensiuni, numita cavitate amniotica. Celulele epiblastice au o dubla diferentiere, sub forma de celulele cilindrice, de care am amintit, adiacent stratului hipoblastic si celule care se aplatizeaza, din vecinatatea citotrofoblastului, denumite amnioblasti si impreuna circumscriu, cavitatea amniotica. La locul de implantare mucoasa endometriala adiacenta este bogat vascularizata si edematiata, glandele sinuase secreta cantitati crescute de glicogen si mucus cu rol trofic. In ziua a 9-a blastocistul este implantat si mai profund in endometru, locul de implantare fiind acoperit de o retea de fibrin. Trofoblastul se dezvolta mai ales la polul embrionar, la nivelul sincitiotrofoblastului apar mici vacuole care cresc in dimensiuni apoi fuzioneaza si formeaza mai multe lacune. Aceasta etapa a fost denumita stadiul lacunar. 5  La polul opus (pol abembrionar) apar celule aplatizate avand originea la nivelul hipoblastului care formeaza o membrana subtire ce tapeteaza suprafata interna a citotrofoblastului numita membrana exocelomica (Heuser) si care delimiteaza sacul vitelin primitive (cavitatea exocelomica). In zilele 11, 12, blastocistul este implantat complet in stroma endometriala, defectul de la nivelul peretelui uterin este acoperit de un epiteliu de suprafata si blastocitul apare ca o proeminenta spre lumenul uterin. Trofoblastul prezinta niste spatii lacunare care comunica intre ele alcatuind o retea, mai bine vizibila la polul embrionar. In aceasta perioada sincitiotrofoblastul avanseaza profund in endometru si erodeaza endoteliul capilarelor sinuase materne din vecinatate iar sangele matern patrunde in sistemul lacunar al trofoblastului realizand debutul circulatiei utero-placentare. Intre suprafata interna a citotrofoblastului si suprafata externa a cavitatii exocelomice, apare o noua populatie de celule derivate din celulele sacului vitelin si formeaza un tesut conjunctiv lax denumit mezoderm extraembrionar. 6  Acest mezoderm se aseaza intre membrana exocelomica si sacul vitelin, creste cantitativ, in el incep sa apara cavitati de dimensiuni din ce in ce mai mari care ulterior conflueaza si formeaza un nou spatiu denumit celom extraembrionar sau cavitate celomica. Acest spatiu inconjoara atat sacul vitelin primitiv cat si cavitatea amniotica cu exceptia regiunii in care discul embrionar este conectat prin intermediul pediculului de conexiune. Mezodermul extraembrionar care acopera citotrofoblastul si sacul amniotic este denumit mesoderm somatopleural extraembrionar iar mezodermul care tapeteaza sacul vitelin reprezinta mezodermul splanhnopleural extraembrionar. Comparativ cu trofoblastul discul embrionar bilaminar are o crestere lenta avand un diametru cuprins intre 0.1 si 0.2 mm. Celulele endometriale capata o forma poliedrica, se incarca cu glicogen si lipide, spatiile intercelulare sunt pline cu lichid (aspect edematos), tot acest ansamblu de modificari locale constiituind reactia deciduala. 7  In ziua a 13-a defectul de la suprafata endometrului unde s-a produs implantarea este de cele mai multe ori vindecat, insa uneori, se poate produce o hemoragie sangvina prin ruperea unui spatiu lacunar - aceasta sangerare fiind in apropierea zilei 28 (adica insumand 14 zile pana la ovulatie plus evolutia pana in ziua a 13-a ar corespunde zilei a 28-a al ciclului menstrual) ce se poate confundata cu o hemoragie mestruala normala si ceea ce determina dificultati in stabilirea datei nasterii. Trofoblastul in ziua a 13-a, la capatul embrionar, prezinta structuri viloase, celulele citotrofoblastului prolifereaza penetrand sincitiotrofoblastul, cu formarea unor coloane celulare, inconjurate de sincitiu rezultand astfel vilozitatile primare. Hipoblastul produce celule care prolifereaza si migreaza la suprafata fetei interne a membranei exocelomice formand treptat o noua cavitate la interiorul cavitatii exocelomice numita sac vitelin secundar (sac vitelin definitiv). Initial sacul vitelin secundar este mai mic decat cavitatea exocelomica iar pe parcursul formarii acestuia din cavitatea exocelomica se detaseaza portiuni mai mici sau mai mari care vor constitui chisturile exocelomice. Ulterior dimensiunile celomului extraembrionar cresc si se formeaza o cavitate mai mare numita, cavitate corionica. Mezodermul extraembrionar care acopera fata interna a 8 citotrofoblastului devine placa corionica cu exceptia locului unde se gaseste pedicului de conexiune. In momentul in care in pediculul de conexiune se dezvolta vase sangvine, pediculul se transforma in cordon ombilical. 9