Servicii de Protecție a Copilului în România - Curs 1-2-3 PDF

SERVICII DE PROTECTIA COPILULUI IN ROMANIA CURS 1-2-3  OBIECTIVELE CURSULUI Intelegerea termenului de protectia copilului, Intelegerea termenului de bunastarea copilului, Principii generale in protectia copilului.  ISTORIC.... Perioada comunista , prin masurile sev...

SERVICII DE PROTECTIA COPILULUI IN ROMANIA CURS 1-2-3  OBIECTIVELE CURSULUI Intelegerea termenului de protectia copilului, Intelegerea termenului de bunastarea copilului, Principii generale in protectia copilului.  ISTORIC.... Perioada comunista , prin masurile severe luate in vederea cresterii demografice a populatiei a condus la o devalorizare a copilului la nivelul mentalitatii Romanesti. Dupa 1990 acest lucru a devenit o bariera care a intarziat luarea masurilor necesare pentru ameliorarea sistemului de protectie a copiilor in Romania si a influentat negativ dezvoltarea serviciilor si a politicilor sociale de bunastare a copilului. Aceasta estompare a importantei copilului se mai simte si azi dupa 30 de ani de eforturi.  BUNASTAREA COPILULUI Prin sistemele de servicii sociale destinate bunastarii copilului , o societate exprima valoarea si drepturile pe care le acorda copiilor si copilariei. Datorita importantei incontestabile a familiei pentru calitatea vietii copilului , bunastarea lui va depinde de bunastarea familiei sale. Datorita nivelului de viata scazut al familiilor din Romania, copiii au fost si ei in mare masura afectati.  CONSECINTELE SARACIEI PENTRU COPII SUNT DESCRISE DE PROF. ZAMFIR(1998) Cresterea numarului de copii abandonati, Cresterea numarului de copii nascuti subponderali, Explozia bolilor legate de saracie,ca tuberculoza sau alte boli infectioase. Dezvoltare fizica intarziata ca urmare a subalimentatiei a lipsei de ingrijire a sanatatii si a altor dezavantaje, Instabilitatea nutritionala, lipsa de vitamine si substante minerale, Precaritatea conditiilor de locuit, care afecteaza negativ dezvoltarea fizica si psihica a copiilor Cresterea dificultatilor legate de scolarizarea copiilor si de continuarea studiilor. Cersitul, furtul, consumul de substante care devin raspandite.  BUNASTAREA COPILULUI Declaratia drepturilor copilului, elaborata de ONU in 1956 atrage atentia membrilor , ca toti copiii, indiferent de rasa, culoare, sex, si nationalitate, fara nici un fel de discriminare, au dreptul la protectie sociala si la asigurarea posibilitatilor pentru o dezvoltare sanatoasa, indeplinindu-se nevoile lor de dragoste, intelegere, de stimulare si de securitate. PREOCUPAREA PENTRU BUNASTAREA COPILULUI ESTE MULTIDISCIPLINARA Categoriile de copii la care se refera sistemul de protectie, - copiii supusi unor rele tratamente, - copiii abandonati temporar sau permanent in institutii de ocrotire sau aflati in plasament familial sau adoptie, - copiii cu boli cronice sau cei cu tulburari de dezvoltare, deficiente fizice, senzoriale sau cu dificultati de invatare si care necesita ocrotire speciala,  PREOCUPAREA PENTRU BUNASTAREA COPILULUI ESTE MULTIDISCIPLINARA - copiii aflati in familii care traiesc in saracie, - copiii din comunitati minoritare marginalizate, - copiii orfani de unul sau ambii parinti, - copiii victime ale calamitatilor naturale , razboaielor sau altor catastrofe  THOBURN -1998 DEFINESTE SISTEMUL OCROTIRII COPILULUI IN VEDEREA ASIGURARII BUNASTARII - ca fiind ansamblul de servicii oferite de un stat, prin care li se asigura copiilor suportul material , asistenta medicala, educatie si locuinta - definitie in sens general In acceptiunea restransa acesta intelege acordarea de servicii acelor copii care nu pot atinge, sau este putin probabil sa atinga, in lipsa unor servicii specializate standarde acceptabile de sanatate si dezvoltare - aceasta a doua acceptie fiind mai apropiata aceleia de SISTEM DE PROTECTIE A COPILULUI.  DUPA HERCZOG..(1991) Asigurarea bunastarii - se refera la intreg evantaiul de servicii menite sa asigure dezvoltarea, santatea, educatia si ocrotirea tuturor copiilor , iar protectia copiiilor este o structura separata, menita sa ofere sprijin categoriilor de copii aflati in situatii speciale de dificultate, fiind expusi unor conditii de crestere care le pun in pericol santatea psihica sau fizica. SISTEMUL DE PROTECTIE A COPILULUI.... nu poate evita activitatile de prevenire a riscurilor care pun copilul in situatii inadecvate nevoilor sale. Astfel Giovannioni remarca si el interferentele dintre cele doua roluri ale sistemului de protectie a copilului, 1. Asigurarea unor servicii directe primare pentru copiii cu nevoi speciale , 2. Influentarea politicilor sociale pentru a imbunatati situatia unor categorii extinse de copii.  1991 COSTIN CLASIFICA SERVICIILE DE PROTECTIE ORIENTATE DIRECT CATRE COPIL IN, 1. Servicii care ofera suport familiilor, 2. Servicii care suplimenteaza ingrijirea oferita de catre parinti , 3. Servicii care suplinesc ingrijirea parentala. DILEMA PROTECTIEI COPILULUI - care este momentul cel mai indicat pentru interesul superior al copilului? - este suficient ca serviciile sa fie adresate doar acelor copii care se afla in situatii dificile, sau ar trebui adresate tuturor copiilor care prezinta un anumit risc? Pentru ca aceste servicii sa isi poata indeplini menirea de a proteja copilul , ele trebuie sa dobandeasca pe de o parte un caracter TERAPEUTIC pe de alta parte un caracter PREVENTIV.  ANALIZELE/CERCETARILE PRIVIND BUNASTAREA COPILULUI SI STRUCTURILE CARE O POT GARANTA - scot in evidenta legaturile complexe dintre, 1. Nevoile copilului, 2. Situatia familiei si contextul ei social, 3. Conceptia societatii despre copilarie si familie, Concomitent au aparut INTREBARI legate de responsabilitatea comunitatii pentru abuzul si neglijarea copiilor, adica cui si in ce masura se pot atribui fenomenele de maltratare impotriva copilului, factorilor individuali, izolati, sau/si contextului social mai larg si stresului social rezultant?  BRISSET SI CHAPMAN (2000)ADRESEAZA SI EI CATEVA INTREBARI 1. A cui este responsabilitatea confruntarii saraciei, a ignorantei sociale, a izolarii? 2. Cand este neglijarea o consecinta a saraciei si ce atitudine sa se ia in favoarea copiiilor din astfel de de familii? 3. Care este relatia dintre abuz si neglijare.  DILEMELE pornesc de la contradictiile – 1. dintre drepturile parintilor si drepturile copiilor, 2. dintre dreptul familiei la intimitate si obligatiile profesionistului de a interveni in interesul superior al copilului, 3. dintre dreptul copiilor la sanse egale si conditiile de inegalitate sociala a familiilor lor de provenienta. Aceste dileme sunt specifice tuturor sistemelor de protectie din lume, ceea ce face diferenta este insa gradul de constientizare a acestor dileme si reglementarile menite sa le solutioneze.  DESI PE PLAN INTERNATIONAL SISTEMELE DE BUNASTARE DEVIN DIN CE IN CE MAI BINE STRUCTURATE SE PARE CA DEVIN SI MAI CONTROVERSATE 1. unii reproseaza ca autoritatile de protectie iau prea repede masura scoaterii copiiilor din familie si ca asistentii sociali tind sa aiba rol mai degraba de control decat de suport, 2. altii dimpotriva, reproseaza incetineala sau lipsa de hotarare de care dau dovada autoritatile in interventiile lor, argumentand cu situatii tragice in care copiii si-au pierdut viata acordand incredere adultilor.  PRINCIPIILE PROTECTIEI COPILULUI Serviciile de protectie a copilului trebuie sa lucreze in parteneriat cu parintii nu impotriva acestora, Asistentul social si parintele sa aiba o agenda comuna , cu scopuri comune convenite impreuna clar formulate, in vederea rezolvarii problemelor familiei. Rezultatele muncii vizeaza interesul superior al copilului cuprins in Conventia Internationala privind Drepturile Copilului ratificata de Parlamentul Romaniei in 1990.  PRINCIPIILE PROTECTIEI COPILULUI 1. Principiul intelegerii copilului ca o personalitate unitara , ca un ansamblu de nevoi interelationate. Satisfacerea acestor nevoi depinde de - persoanele semnificative din mediul copilului - si de serviciile medicale, - educative - si sociale create de societate.  PRINCIPIILE PROTECTIEI COPILULUI 2. Perspectiva ecologica – se refera la intelegerea dezvoltarii umane in cadrul contextual propriu , punandu-se in evidenta legatura dintre individ , familia sa si mediul social. Din aceasta perspectiva situatia copilului, nevoile sale, sunt analizate in contextul social si cultural al familiei , abuzul si neglijarea sunt privite in ansamblul problemelor familiei, iar interventia la nivelul uneia este analizata prin prisma actiunii acesteia asupra celorlalte componente ale sistemului.  PRINCIPIILE PROTECTIEI COPILULUI 3. Perspectiva competentei clientilor- se refera la punerea accentului pe capacitatile copilului si cele ale familiei. Pentru munca in familie trebuie descoperite, - resursele parintilor, - resursele celorlalti membrii ai familiei, - resursele comunitare , Ea inseamna implicarea copilului respectandu-se optiunile si argumentele sale. PRINCIPIILE PROTECTIEI COPILULUI 4. Principiul planificarii in perspectiva sau al permanentei, - se refera la necesitatea cunoasterii scopului final al investigatiei si interventiei si organizarea unui set de activitati pe termen lung, consistente , cu o anumita filozofie, cu un program cu o metoda consecventa. 5. Perspectiva dezvoltarii – se refera la intelegerea schimbarilor care survin in diferite perioade ale vietii.  PRINCIPIILE PROTECTIEI COPILULUI 6. Perspectiva familiei in protectia copilului- porneste de la ideea dupa care familia este contextul natural de viata al copilului, deci familia ramane unitatea centrala asupra careia se concentreaza interventia care vizeaza copilul. De asemenea d.p.d.v legal pana la decaderea parintilor din drepturile lor parentale parintilor le revin drepturi si responsabilitati fundamentale privind educatia propriilor copii. Actiunile de protectie se vor orienta spre prevenirea dezintegrarii familiei, pastrarea legaturilor cu familia si desfasurarea unei munci sustinute cu familia in vederea crearii conditiilor reintoarcerii copilului.  PROTECTIA COPILULUI CURS NR. 2 Obiective, Identificarea interesului superior al copilului, Definirea termenilor utilizati in protectia copilului, Principii pentru respectarea drepturilor copilului, Despre certificatul de nastere si situatii speciale,  ISTORIC Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile de protecţia copilului - sunt obligate - să respecte, -să promoveze - şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990 cu modificarile ulterioare. ÎN DETERMINAREA INTERESULUI SUPERIOR AL COPILULUI SE AU ÎN VEDERE CEL PUŢIN URMĂTOARELE: a) nevoile de dezvoltare - fizică, - psihologică, - de educaţie şi sănătate, - de securitate şi stabilitate - şi apartenenţă la o familie;  ÎN DETERMINAREA INTERESULUI SUPERIOR AL COPILULUI SE AU ÎN VEDERE CEL PUŢIN URMĂTOARELE: b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate; c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor;  ÎN DETERMINAREA INTERESULUI SUPERIOR AL COPILULUI SE AU ÎN VEDERE CEL PUŢIN URMĂTOARELE d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.  DE DISPOZIŢIILE ACESTEI LEGI BENEFICIAZĂ a) copiii cetăţeni români aflaţi pe teritoriul României; b) copiii cetăţeni români aflaţi în străinătate; c) copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României; d) copiii care solicită sau beneficiază de o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor în România; e) copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României, în situaţii de urgenţă constatate, în condiţiile prezentei legi, de către autorităţile publice române competente.  Definirea termenilor utilizati in protectia copilului a) copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nici nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, potrivit legii; b) familie - părinţii şi copiii acestora; c) familie extinsă - rudele copilului, până la gradul IV inclusiv; d) familie substitutivă - persoanele, altele decât cele care aparţin familiei extinse, inclusiv afinii până la gradul IV şi asistenţii maternali care asigură creşterea şi îngrijirea copilului, în condiţiile legii;  Definirea termenilor utilizati in protectia copilului e) plan individualizat de protecţie - documentul prin care - se realizează planificarea, - serviciilor, - prestaţiilor - şi a măsurilor de protecţie specială a copilului, pe baza evaluării psihosociale a acestuia şi a familiei sale, în vederea integrării copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil;  Definirea termenilor utilizati in protectia copilului f) plan de servicii - documentul prin care se realizează planificarea acordării serviciilor şi a prestaţiilor, pe baza evaluării psihosociale a copilului şi a familiei, - în vederea prevenirii abuzului, neglijării, exploatării, a oricăror forme de violenţă asupra copilului, precum şi a separării copilului de familia sa; g) reprezentant legal al copilului - părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de copil.  COPIII AU DREPTUL LA PROTECŢIE ŞI ASISTENŢĂ Răspunderea pentru - creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinţilor, - aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.  COPIII AU DREPTUL LA PROTECŢIE ŞI ASISTENŢĂ În subsidiar, responsabilitatea revine colectivităţii locale din care fac parte copilul şi familia sa. Autorităţile administraţiei publice locale, - au obligaţia de a sprijini părinţii sau, după caz, alt reprezentant legal al copilului în realizarea obligaţiilor ce le revin cu privire la copil, - dezvoltând şi asigurând în acest scop servicii diversificate, accesibile şi de calitate, corespunzătoare nevoilor copilului.  COPIII AU DREPTUL LA PROTECŢIE ŞI ASISTENŢĂ Intervenţia statului este complementară; - statul asigură protecţia copilului şi garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de instituţiile statului şi de autorităţile publice cu atribuţii în acest domeniu.  RESPECTAREA ŞI GARANTAREA DREPTURILOR COPILULUI SE REALIZEAZĂ CONFORM URMĂTOARELOR PRINCIPII a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea; c) responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti; d) primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului;  RESPECTAREA ŞI GARANTAREA DREPTURILOR COPILULUI SE REALIZEAZĂ CONFORM URMĂTOARELOR PRINCIPII e) descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului, intervenţia multisectorială şi parteneriatul dintre instituţiile publice şi organismele private autorizate; f) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare copil; g) respectarea demnităţii copilului; h) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;  RESPECTAREA ŞI GARANTAREA DREPTURILOR COPILULUI SE REALIZEAZĂ CONFORM URMĂTOARELOR PRINCIPII i) asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copilului, ţinând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecţie; j) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil; k) asigurarea protecţiei împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi oricărei forme de violenţă asupra copilului; l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelaţie cu ansamblul reglementărilor din această materie.  DREPTURILE PREVĂZUTE DE PREZENTA LEGE SUNT GARANTATE TUTUROR COPIILOR fără nicio discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau origine socială, de situaţia materială, de gradul şi tipul unei deficienţe, de statutul la naştere sau de statutul dobândit, de dificultăţile de formare şi dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale părinţilor ori ale altor reprezentanţi legali sau de orice altă distincţie.  CURSUL NR. 3 DREPTURI SI LIBERTATI CIVILE IN PROTECTIA COPILULUI Conf, univ dr.Venera Bucur  OBIECTIVE Despre parasirea in maternitate, Despre certificatul de nastere, Despre dreptul copilului de a avea legături personale.  DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CIVILE Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale. Copilul este înregistrat imediat după naştere şi are de la această dată - dreptul la un nume, - dreptul de a dobândi o cetăţenie şi, - dacă este posibil, de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit, crescut şi educat de aceştia. Părinţii aleg numele şi prenumele copilului, în condiţiile legii. - Copilul are dreptul de a-şi păstra cetăţenia, numele şi relaţiile de familie, fără nici o ingerinţă.  DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CIVILE Dacă un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identităţii sale , - instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate măsurile necesare în vederea restabilirii identităţii copilului. În scopul realizării acestui drept unităţile sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie au obligaţia de a angaja un asistent social sau, după caz, de a desemna o persoană cu atribuţii de asistenţă socială.  DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CIVILE În vederea stabilirii identităţii copilului părăsit în unităţi sanitare sau găsit ori a părinţilor acestuia, - organele de poliţie , - şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, au obligaţia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile, care să realizeze, cu celeritate, demersurile ce le revin, pentru înregistrarea naşterii copilului şi să transmită datele de identificare DGASPC sau, după caz, SPAS - serviciului public de asistenţă sociala. Persoanele desemnate au obligaţia efectuării demersurilor de stabilire a identităţii părinţilor copiilor părăsiţi în unităţile sanitare, în situaţia în care aceştia au fost identificaţi şi nu au întocmit certificatul de naştere.  CERTIFICATUL MEDICAL CONSTATATOR AL NAŞTERII - atât pentru copilul născut viu, cât şi pentru copilul născut mort, se întocmeşte în termen de 24 de ore de la naştere. Răspunderea pentru îndeplinirea obligaţiei, revine medicului care a asistat sau a constatat naşterea şi medicului şef de secţie. Când naşterea a avut loc în afara unităţilor sanitare, medicul de familie având cabinetul înregistrat în raza teritorială unde a avut loc naşterea este obligat ca, la cererea oricărei persoane, în termen de 24 de ore, să constate naşterea copilului, după care să întocmească şi să elibereze certificatul medical constatator al naşterii copilului, chiar dacă mama nu este înscrisă pe lista cabinetului său.  CERTIFICATUL MEDICAL CONSTATATOR AL NAŞTERII În situaţia în care copilul este părăsit de mamă în maternitate, - unitatea medicală are obligaţia să sesizeze telefonic şi în scris DGASPC şi organele de poliţie, în termen de 24 de ore de la constatarea dispariţiei mamei. În termen de 5 zile de la sesizare, - se întocmeşte un proces-verbal de constatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul DGASPC, reprezentantul poliţiei şi al maternităţii; Când starea de sănătate a copilului permite externarea, în baza procesului-verbal,DGASPC va stabili măsura plasamentului în regim de urgenţă pentru copil.  CERTIFICATUL DE NASTERE În termen de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal, poliţia este obligată să întreprindă verificările specifice privind identitatea mamei şi să comunice rezultatul acestor verificări DGASPC. În situaţia în care mama este identificată, DGASPC va asigura consilierea şi sprijinirea acesteia în vederea realizării demersurilor legate de întocmirea actului de naştere.  CERTIFICATUL DE NASTERE În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate de poliţie, nu este posibilă identificarea mamei, DGASPC transmite serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială s-a produs naşterea dosarul cuprinzând , A.certificatul medical constatator al naşterii, B.procesul-verbal C.dispoziţia de plasament în regim de urgenţă D. răspunsul poliţiei cu rezultatul verificărilor.  CERTIFICATUL DE NASTERE În termen de 5 zile de la primirea documentaţiei , SPAS are obligaţia de a obţine dispoziţia de stabilire a numelui şi prenumelui copilului şi de a face declaraţia de înregistrare a naşterii la serviciul de stare civilă competent. În termen de 24 de ore de la înregistrarea naşterii copilului, SPAS are obligaţia de a transmite DGASPC actul de înregistrare a naşterii copilului.  CERTIFICATUL DE NASTERE În situaţia copilului părăsit de părinţi în alte unităţi sanitare, a cărui naştere nu a fost înregistrată, - obligaţia de a realiza demersurile prevăzute de lege pentru înregistrarea naşterii copilului revine SPAS în a cărui rază administrativ-teritorială a fost părăsit acesta.  CERTIFICATUL DE NASTERE În situaţia - copilului găsit în familie , - sau într-un loc public, - precum şi a celui părăsit de părinţi în alte unităţi sanitare, a cărui naştere nu a fost înregistrată, obligaţia de a realiza demersurile prevăzute de lege pentru înregistrarea naşterii copilului revine SPAS în a cărui rază administrativ- teritorială a fost găsit sau părăsit copilul. Expertiza medico-legală necesară pentru înregistrarea naşterii copilului este gratuită.  SITUATII SPECIALE...... Unităţile sanitare, unităţile de protecţie socială, serviciile de îngrijire de tip rezidenţial, entităţile fără personalitate juridică, alte persoane juridice, precum şi persoane fizice care internează sau primesc în îngrijire femei gravide ori copii care nu posedă acte pe baza cărora să li se poată stabili identitatea sunt obligate să anunţe, în termen de 24 de ore, în scris,  SITUATII SPECIALE.......... 1. autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază îşi au sediul sau, după caz, domiciliul, în vederea stabilirii identităţii lor, 2. precum şi DGASPC de care aparţin, în vederea luării în evidenţă.  DREPTURI.. Cel care ia un copil pentru a-l îngriji sau proteja temporar, până la stabilirea unei măsuri de protecţie în condiţiile legii, are obligaţia de a-l întreţine şi, în termen de 48 de ore, de a anunţa autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul.  DREPTURI............. Copilul are dreptul - de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. - de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.  PĂRINŢII SAU UN ALT REPREZENTANT LEGAL AL COPILULUI nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului IN CAZ DE NEINTELEGERE INTRE PARINTI.... În caz de neînţelegere între părinţi cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanţa va stabili, un program în funcţie - de vârsta copilului, - de nevoile de îngrijire şi educare ale acestuia, - de intensitatea legăturii afective dintre copil şi părintele la care nu locuieşte, - de comportamentul acestuia din urmă, - precum şi de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte. IN CAZ DE NEINTELEGERE INTRE PARINTI.... Criteriile anterioare vor fi avute în vedere şi la stabilirea programului de relaţii personale şi cu celelalte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.  RELAŢIILE PERSONALE SE POT REALIZA PRIN: a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, dreptul la relaţii personale cu copilul; b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia; c) găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuieşte în mod obişnuit; d) corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul;  RELATIILE PERSONALE SE POT REALIZA PRIN transmiterea de informaţii copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul; transmiterea de către persoana la care locuieşte copilul a unor informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau şcolare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul; întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior al copilului.  TRANSMITEREA INFORMATIILOR Transmiterea informaţiilor se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum şi a dispoziţiilor speciale vizând confidenţialitatea şi transmiterea informaţiilor cu caracter personal  SITUATII SPECIALE...  MONITORIZAREA.... - - - - - -  COPILUL CARE A FOST SEPARAT DE AMBII PĂRINŢI SAU DE UNUL DINTRE ACEŞTIA PRINTR-O MĂSURĂ DISPUSĂ ÎN CONDIŢIILE LEGII are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. Instanţa judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.  ÎN VEDEREA ASIGURĂRII MENŢINERII RELAŢIILOR PERSONALE ALE COPILULUI CU PĂRINŢII SĂI SAU CU ALTE PERSOANE ALĂTURI DE CARE S-A BUCURAT DE VIAŢA DE FAMILIE, precum şi pentru asigurarea înapoierii copilului la locuinţa sa la terminarea perioadei de vizită , instanţa poate dispune, la cererea părintelui interesat sau a altei persoane îndreptăţite, una sau mai multe măsuri cu caracter asiguratoriu sau a unor garanţii. a) amendă pe ziua de întârziere impusă persoanei care refuză punerea în aplicare sau respectarea programului de menţinere a relaţiilor personale ale copilului;  SANCTIUNI.... b) garanţii reale sau personale de către părintele sau persoana de la care urmează să fie preluat copilul, în vederea menţinerii relaţiilor personale sau, după caz, la încetarea programului de vizitare; c) depunerea paşaportului sau a unui alt act de identitate la o instituţie desemnată de instanţă şi, atunci când este necesar, a unui document din care să rezulte că persoana care solicită relaţii personale a notificat depunerea acestora, pe durata vizitei, autorităţii consulare competente.