Paleontologie 2 PDF

Curs 1 Paleontologia este stiinta care se ocupa cu studiul organismelor preistorice care au trait peaceasta planeta si...

Curs 1 Paleontologia este stiinta care se ocupa cu studiul organismelor preistorice care au trait peaceasta planeta si en studiul activitati biotice ale acestor organisme. Studiul fosilelor reprezint singura metoda practica si eficient de a prezice timpul geologic > - BIOSTRATIGRAFIE BIOCRONOLOGIE Fosilele · reprezint sigure doezidirecte distorivichipeacast planet volunteau fi diferite san nu de cele actuale > - paleoecologie RECONSTINUIRI De PALEOMEDII. constituie dovezi pentru demonstrarea adesea pozitici continentelor si a conexiunilor - dintre aceste lui pe parcursul timpu PALEOBIOGEOGRAFIE > geologic - · (lat fassilis-scos din pamant). desemneaza resturi provenite de la diverse organisme, dar si urmele activitati biotice all acestor conservate in vocile sedimentare organisme S , prin procese de fosilizare. FOsiLiZAREA reprezint un ansamblu complex de procese biologice (biotice) , dar si fizico-chi- (abiotice) urmelor activitativ lor' in fosile si mice care conduc la transformarea organismelor san a urme fosile. Conservarea.) , cochilie etc partilor dure (schelete se poste realiza prin mineralizare (ex. calcidizarea , limonitizarea , piridizarea , silicifiereal. · calcidizarea procesul de fosilizare prin : transformarea fazei minerale numit ARAGONIT in CALCIT ; -aragonitul este o faza mineral instabil a carbonatului de calciu ; · piridizarea : inlecuirea molecula en molecula a substantei initiale cu sulfura de fier (pirital- - FeSa limonitizarea procesul de inlocuire molecula molecula substante originale · : eu a unor en oxihidroxizi de fier. · silicifierea : procesul de fosilizare prin inlocuirea mol. cu mol. a substantei originale en opal (SiO2 nH20) * amort - > pt ca e hidratat hidratat cu n celule unicelulari M Exist de (radiolori diatomee parte reteaua o serie org anisme , , o din spongieri) la care scheletica este alcatuit din opal. situri posibile pentru conservarca exceptional in stare fosila : medii cavernicole (pesteril ; - ↑ medii continentale ; - Chihlimbar /rasing fos) & · depozite sedimentare acratice locuri (carburi) in care poate produce imbogative carbon organic = se cl locuri izolate (calcare litografice) · -domeniul marin (la diferite adancimi in funchie de conditile de. sedimentare) ↑ · Archalocyatha uncori, de o parte si de alta de umbo se farmaza dava prelungiri laterale care sn urdinese san. aripioare Ornamentalic poale fi representat door de sule forma prin strivi concentries resters pot fi ingrosate , unar carens concentric san pot exista es coaste radiare. Spatul intercostal poate fi m ingust sau mai larg comparativ ou coastele - Pentres interiorul cochilies se observa urmatoarele unt caracteristici marfologic : impresiunca muschilar adductari (1-2 muschi). Intre ai doi muschi, de-a anteriors, ventrala aleserva lungul marginei es postericar se impresiunca musciulei mantali-linia poliata. F Acasta poate fi continua curhura (integripaliata) san sa farmeze o : vnu , marcheaza palial impressunca muschilar retractori. brak care ent protejate de placete arzate bistiriat. Sulphylum CriNOzon (0-g) - sunt edimodermate care pot fi prevzute ou un peduncul eu o fixare temporar de elestrat san pot fi liprite de peduncl prezentand door miste cili a eulestrat care se agata temp de. div crince de mare COMATULIDAE unet libers imotatoare parte - o me , prezinta pedunculi, au cativa cili la baz. - ale mai multe crinaide prezinta un peduncul de fix are temparar , un la parte superiora multe caliciu in forma de cupa e mai brate ramificate dihotamatic dinumite si prevzute eu miste prelungiri PENULE bucal interiorul caroanei de orificial se afta la tentacule ; car orificial and - este dispue lateral pe o placeta suplimentara alicul crivitar de moduri de prezinta 2 principale organizare - mare a placutelar care intr im alcatuirea caliceulii. Primul mod : · caliciul monociclic care in baza prezinta o plac Centrosorsaza de care e. fixeaza pedunculu De jur imprejurul acstei placi avem un ciclu alc dis al dailea. 5 placi bazale wa de un cide de 5 place radiare ; acotea rustin placile brabiale de care es fixeaza. bratle · Al doila model : calicirl diciclic care in baza are placuta anrodorata de prim places imfrabazale urmat de al doilea incanjurata un ciclu de cicle de placi bazale si apai al 3-a ciclu de placi radiars. piesele care intrau im alcahuirea poduncelui se mai numx ei COLUMNALE - S ; austea farme diferite pot area in sectionca & transversal , (pentagonale circulare , ovale) , iar granime fiecarei piest poate fi euprinsa intre 2-5 nem pana la 1 an toate colimeable prezinta in zuna centrala arificia - un  distre crinie de mare inctatori exist un gen. J important careSM SACOCOMA -. , PECTiNata - fasila index; crinaidle unt exclusiv marine intalnes organisms se in general cam la - , toate adancinile ; crinoidele au peduncel pot ajunge pana la 100-200m organisme uspensivare is pot Ji impartite ent 2 grupt - in : ReofiLE prefera viata jure cureblar marine · : in · REOFOBE : evita curenti marine S au importanta litogenetica dearso generat calcare crinoidale care hi can an - poste 50 % piese de crinoide. Subphyllum ASTEROZOA deare schlitul de extrem de rare intalnite in stare fasita dezarticuleza - toute acstea rapid dupa moarte ;eu se amax piese scheletic inca din. distinc) ordovician (au o marfologie  zopidul femel ; langa acasta se gasa biteca care gazduia individual mascul. Austea eraul canrecate de hibul principal care s M... STOLOTECA - exoschelhel era alcatuit dis chitima dispus in dava strate ; un strat EXTERN CORTICAL en aspect fibras si un strat INTERN dunnit Prismatic alcaheit din dava somi-inele care se cancteaza pe partile laterale in zig-zag. Ordinal GRAPTOLOIDEA (Ordovician-Silurian - e desvolta prin immuguriri mccesive dup 1 , 2 san 4 axe ; al mai prob erau planctoria colanile find foarte mici , uoare - teca era din Chilima index just facile -