Os maxilar, Sinus maxilar PDF

Osul maxilar 2024-2025  Os pereche al viscerocraniului.  Rezultă prin fuziunea premaxilei cu postmaxila.  Este compus din corp și procese. Corpul osului maxilar  Conține sinusul maxilar (antrul lui Highmore).  4 fețe:  anterioară (antero- laterală)...

Osul maxilar 2024-2025  Os pereche al viscerocraniului.  Rezultă prin fuziunea premaxilei cu postmaxila.  Este compus din corp și procese. Corpul osului maxilar  Conține sinusul maxilar (antrul lui Highmore).  4 fețe:  anterioară (antero- laterală);  posterioară sau infratemporală;  superioară sau orbitală;  medială sau nazală. Fața anterioară /antero-laterală a corpului maxilarului  Prezintă  derivate din premaxilă/os incisiv (osul lui Goethe  zona ce conține incisivii superiori,  derivate din postmaxilă  regiunea superior de premolarii superiori;  sutura incisivă sau premaxilară  separă premaxila de postmaxilă în perioada perinatală;  traiectul ei  creasta canină  sutura notha  Derivate din premaxilă  SPINA NAZALĂ ANTERIOARĂ  FOSETA INCISIVĂ  GAURA INFRAORBITALĂ  FOSA CANINĂ  SPINA NAZALĂ ANTERIOARĂ  reper pentru realizarea unui lambou larg al premaxilei.  Extensia lamboului superior de SNA trebuie efectuată cu atenție deoarece țesutul este subțire și poate fi străpuns către narină, mai sus de apertura piriformă. FOSETA INCISIVĂ  Dispusă imediat extern de SNA  Originea m. coborâtor al septului nazal (depressor sinus septi nasi).  GAURA INFRAORBITALĂ (GIO)  Locul de ieșire din canalul infraorbital (CIO) sau din canalul lateroantral a n. infraorbital (NIO) și a. infrorbitale.  Clasic se descrie GIO dispusă la 8-10 mm inferior de marginea infraorbitală pe verticala ridicată printre premolarii superiori, în același plan cu gaura supraorbitală.  UPDATE GAURA INFRAORBITALĂ (GIO)  Doar în 50% GIO este aliniată pe verticală cu gaura supraorbitală;  GIO se poate localiza mezio-distal oriunde în intervalul de la distal de canin până la M1 superior, deși mai frecvent în dreptul PM;  numărul de GIO este variabil, deși frecvent este o gaură unică AIOF – gaura infraorbitală accesorie, IOC – canal infraorbital, IOF bilateral; - gaura infraorbitală , ZMS – sutura zigomaticomaxilară.  Multiple GIO mici realizează lamina cribriformis infraorbitalis; 4 găauri infraorbitale (1-4) ce determină un aspect cribriforma al peretelui anterior al sinusului maxilar. Fiecare corespunde unor canalicule distincte reconstruite 3D (B). Pe reconstrucții se observă canalul sinuos (săgeată cu vârf dublu). Un canalicul dehiscent dă aspectul unei false a cincea gaură infraorbitală (5).  UPDATE GAURA INFRAORBITALĂ (GIO)  axul canalului IO (CIO) poate fi orientat  Anterior-Inferior-Medial,  sau Antero- Medial, CIO poate lipsi din peretele care desparte orbita de sinusul maxilar, fiind înlocuit de un canal lateroantral, care ocolește sinusul maxilar prin lateral și ajunge la GIO, rezultând axul antero-medial.  sau Antero-Inferior, către IOF - gaura infraorbitală, ZMS – sutura zigomaticomaxilară. ieșirea din canal; FOSA CANINĂ  situată inferior de GIO și deasupra premolarilor superiori;  originea m. ridicător al unghiului gurii (m. canin); FOSA CANINĂ  trepanația fosei canine permite acces chirurgical în sinusului maxilar. Secțiune CBCT axială prin oasele maxilare. 1.sinus maxilar; 2.fosa infratemporală; 3.fosa canină; 4.creasta zigomaticoalveolară; 5.tuberozitatea maxilarului. Marginile feței anterioare a corpului maxilarului  Superior – marginea infraorbitală:  pe marginea infraorbitală are traiect v. facială, superior de GIO;  inferior de v. facială este a. facială.  Atenție la injectarea în GIO  derapajul accidental al acului poate provoca leziuni ale vaselor faciale. Traiectul vaselor faciale aplicate pe marginea infraorbitală, secțiune CT sagitală și randare 3D CT. 1.marginea infraorbitală a maxilarului; 2.v. facială; 3.a. facială; 7.v angulară; 8.v. oftalmică superioară Marginile feței anterioare a corpului maxilarului  Medial – incizura nazală a corpului maxilarului  delimitează apertura piriformă  Inferior – creasta zigomaticoalveolară (CZA)  coboară de la procesul zigomatic al maxilarului către procesul alveolar al M1 superior  zonă frecvent cu o corticală osoasă groasă ce nu permite o difuziune optimă a anestezicului către filetele nervoase intraosoase.  uneori poate să fie pneumatizată din sinusul maxilar. Fața superioară /orbitală a corpului maxilarului  Intră în alcătuirea planșeului (podeaua, perete inferior) orbitei.  Prezintă:  posterior, șanțul infraorbital (ȘIO);  anterior, canalul infraorbital (CIO);  lungimile ȘIO și CIO se compensează reciproc.  ȘIO și CIO sunt traversate de mănunchiul vasculonervos infraorbital nervul și artera infraorbitală). 1. Corpul osului maxilar, 2.fisura orbitală inferioară, 3. șanțul infraorbital, 4. canalul infraorbital, 5. gaura infraorbitală, 6. os zigomatic, 7. fisura orbitală superioară, 8. aripa mare a sfenoidului. IFS – fisura orbitală inferioară, IOG - șanț infraorbital, IOC – canal infraorbital, IOF – gaura infraorbitală, ZMS – sutura zigomaticoă maxilară, SON – incizura supraorbitală.  Fața posterioară /infratemporală a corpului maxilarului  TUBEROZITATEA MAXILARULUI  ORIFICIILE ALVEOLARE  la nivelul tuberozității maxilarului;  pentru ramurile n. alveolar superior posterior (NASP) și a. alveolare superioare posterioare (AAPS)  ȘANȚUL NERVULUI MAXILAR (V/2)  superior de tuberozitate;  N. maxilar se continuă prin fisura orbitală inferioară pe planșeul orbitei schimbându-și denumirea în nerv infraorbital.  Fața medială/nazală a corpului maxilarului  Desparte sinusul maxilar de fosa nazală.  Prezintă:  creasta conchală (1)  Pentru articularea cu CNI 2  șanț lacrimal (2) 3 4 1  cu osul lacrimal formează canalul lacrimonazal;  hiatusul maxilar (3)  deschiderea nazală a sinusului maxilar 5  semicelule etmoidale  completează inferior labirintul etmoidal;  trigonul palatin (4)  servește pentru articularea cu lama perpendiculară a osului palatin;  șanțul palatin mare (5)  posterior de hiatusul maxilar  împreună cu lama perpendiculară a palatinului realizează canalul palatin mare prin care FPP comunică inferior cu regiunea palatină posterioară. Procesele osului maxilar - Frontal - Zigomatic - Palatin - Alveolar Procesul frontal al maxilarului = apofiza acsendentă = apofiza montantă  dispus între oasele lacrimal și nazal;  atașat unghiului antero- supero-medial al corpului maxilarului;  2 fețe:  fața internă/nazală prezintă creasta etmoidală care atașează CNM în peretele nazal lateral;  fața externă:  2 segmente, premaxilar și postmaxilar, separate prin sutura notha;  la nivelul suturii notha sunt orificiile lui Macalister pentru canalele lui Parinaud;  posterior de sutura notha este creasta lacrimală anterioară (face parte din aditusul orbitei). Procesul zigomatic  în unghiul supero-lateral al corpului maxilarului;  anterior de fosa infratemporală;  de la procesul zigomatic coboară creasta zigomatico-alveolară către alveola M1 superior;  articulat cu osul zigomatic (sutura zigomatico-maxilară). Vedere antero-laterală a maxilarului drept. 1.os nazal; 2.sutura notha; 3.orificiile lui Macalister; 4.incizura nazală; 5.spina nazală anterioară; 6.sutura intermaxilară; 7.foseta incisivă; 8.creasta (eminența) canină; 9.fosa canină; 10.creasta zigomatico- alveolară; 11.procesul zigomatic al maxilarului; 12.osul zigomatic; 13.gaura infraorbitală și, medial, gaură infraorbitală accesorie (dublă gaura infraorbitală); 14.sutura zigomaticomaxilară; 15.marginea infraorbitală; 16.fosa sacului lacrimal; 17.creasta lacrimală anterioară; 18.procesul frontal al maxilarului (apofiza ascendentă).  poate conține recesul zigomatic al sinusului maxilar; Secțiune coronală 3D – CBCT, prin sinusurile maxilare. Recesuri zigomatice și alveolare antrale. 1.meatul nazal inferior; 2.canalul infraorbital; 3.reces zigomatic al sinusului maxilar; 4.reces alveolar al sinusului maxilar; 5.palatul dur; 6.procesul alveolar al maxilarului; 7.canalul mandibular Procesul palatin al maxilarului  Lamă osoasă atașată în partea infero- medială a corpului maxilarului.  Construiește palatul dur (osos) ce separă fosele nazale de cavitatea bucală propriu-zisă.  Procesul palatin al maxilarului are 2 fețe, nazală și palatină.  Procesul palatin al maxilarului  Poate apare compus din 2 piese  una anterioară, la incisivi (premaxila sau osul incisiv),  una posterioară, la laterali (postmaxila).  Cele 2 piese sunt separate prin sutura premaxilară sau sutura incisivă, din dreptul caninului superior, vizibilă ocazional.  marginea medială: realizează 3 structuri distincte dinspre anterior spre posterior:  sutura intermaxilară (interincisivă) (10)  între premaxile (oasele incisive);  fosa incisivă unde se localizează gaura incisivă (9) – deschiderea inferioară a canalului nasopalatin;  sutura mediopalatină dintre Procesele palatine ale oaselor maxilare, Vedere inferioară. 1.premaxila procesele palatine ale celor 2 oase (os incisiv); 2.sutura incisivă; 3.postmaxila; 4.sutura mediopalatină; maxilare. 5.marginea posterioară a procesului palatin al maxilarului; 6.șanțuri palatine; 7.spine palatine; 8.orificii nutritive; 9.gaura incisivă (canal  marginea posterioară (5) – nasopalatin); 10.sutura intermaxilară. articulată cu lama orizontală a palatinului prin sutura palatină transversă.  Pe fața inferioară/palatină prezintă:  șanțuri palatine, pentru ramuri ale nervului palatin mare și ale arterei palatine mari;  spină/spine palatine – între șanțurile palatine;  orificii nutritive osoase. Procesul alveolar  cuprinde 8 alveole dentare superioare pentru rădăcinile dinţilor;  alveola caninului este cea mai adâncă iar alveolele molarilor cele mai largi;  între rădăcinile dentare sunt septuri interalveolare/interdentare/ interproximale iar alveolele molarilor şi premolarilor pot cuprinde septuri interradiculare, Procesele palatine ale oaselor maxilare, Vedere inferioară. 1.premaxila (os incisiv); 2.sutura incisivă; 3.postmaxila; 4.sutura mediopalatină; 5.marginea posterioară a procesului palatin al maxilarului; 6.șanțuri palatine; 7.spine palatine; 8.orificii nutritive; 9.gaura incisivă (canal nasopalatin); 10.sutura intermaxilară.  faţa externă sau vestibulară a procesului alveolar:  prezintă proeminenţe determinate de rădăcinile dentare - juga alveolaria  proeminenţa caninului superior se numește creastă/eminență canină)  la nivelul molarilor baza procesului alveolar serveşte pentru inserţia fibrelor superioare ale m.buccinator.  pe aspectul vestibular, distal de alveola M3 proemină tuberculul alveolar maxilar sau superior Conturul elementelor de relief din regiunea retromolară superioară, partea dreaptă, vedere laterală. 1.papila retromolară; 2.foveea retromolară superioară; 3.tuberculul alveolar superior; 4.incizura hamulară (pterigoalveolară); 5.cârligul pterigoidian. Anatomia sinusului maxilar Sinusul maxilar (antrul lui Highmore)  Cavitate pneumatică paranazală (cea mai mare)  în corpul osului maxilar (aparține postmaxilei).  piramidă triunghiulară.  Sinusul maxilar hipoplazic  Sinus maxilar cu volum mic.  Uni/bilateral.  Simetric/asimetric. Clasificarea Bolger (1990)  tipul I HSM:  hipoplazie sinusală medie  proces uncinat dezvoltat normal;  infundibul etmoidal bine definit;  grade variabile de îngroșare a mucoasei sinusale respective; Secțiune CBCT coronală la nivelul PM2 maxilari. Hipoplazia bilaterală a sinusului maxilar, tip I. Reducerea volumului antral este mai mare în partea dreaptă. 1.procesul uncinat; 2.sinusul maxilar drept; 3.infundibulul etmoidal; 4.sinusul maxilar stâng; 5.peretele lateral al meatului nazal inferiorcorespunde aspectului vestibular al procesului alveolar.  tipul II HSC:  proces uncinat hipoplazic sau absent;  infundibul etmoidal slab definit sau absent;  opacifierea aproape completă a SM respectiv;  hipoplazie sinusală semnificativă. Bolger WE, Woodruff WW Jr, Morehead J, Parsons DS. Maxillary sinus hypoplasia: classification and description of associated uncinate process hypoplasia. Otolaryngol Head Neck Surg. 1990  tipul III HSC:  proces uncinat absent;  hipoplazie sinusală marcată, SM apare precum o fantă îngustă în peretele nazal lateral. Sirikçi adaugă la tipurile II HSM și III HSM și lărgirea ipsilaterală a orbitei Bolger WE, Woodruff WW Jr, Morehead J, Parsons DS. Maxillary sinus hypoplasia: classification and description of associated uncinate process hypoplasia. Otolaryngol Head Neck Surg. 1990  Type II maxillary sinus hypoplasia. A mild sinus hypoplasia is associated with a hypoplastic uncinate process (arrow) with a narrow ipsilateral infundibular passage. Note the low position of the ipsilateral inferior orbital wall (arrowheads) and bilateral pneumatization of the middle concha in the vertical portions Sirikçi A, Bayazit Y, Gümüsburun E, Bayram M, Kanlikana M. A new approach to the classification of maxillary sinus hypoplasia with relevant clinical implications. Surg Radiol Anat. 2000;  Type III maxillary sinus hypoplasia, a cleft-like maxillary sinus with soft tissue density opacification, and aplasia of the ipsilateral uncinate process (white arrow). Note the low position of the ipsilateral inferior orbital wall (black arrow), and the large inferior orbital foramen which is located lateral to the maxillary sinus Sirikçi A, Bayazit Y, Gümüsburun E, Bayram M, Kanlikana M. A new approach to the classification of maxillary sinus hypoplasia with relevant clinical implications. Surg Radiol Anat. 2000;  Type 1 maxillary sinus hypoplasia. A mild sinus hypoplasia is associated with a normal uncinate process (white arrow) and well-defined infundibular passage. Note the symmetric and normal position of the inferior orbital walls bilaterally (black arrows) Sirikçi A, Bayazit Y, Gümüsburun E, Bayram M, Kanlikana M. A new approach to the classification of maxillary sinus hypoplasia with relevant clinical implications. Surg Radiol Anat. 2000; Bilateral severe maxillary sinus hypoplasia. b, coexistence of Type II (on the left) and type III (on the right) MSH in 9-year-old child. The orbital enlargement is more prominent on the right side (arrow) where the ipsilateral uncinate process is aplastic, and the cleft-like maxillary sinus shows soft tissue opacification (black arrowhead). On the left side, the uncinate process is hypoplastic (white arrowhead) with a patent infundibular passage Sirikçi A, Bayazit Y, Gümüsburun E, Bayram M, Kanlikana M. A new approach to the classification of maxillary sinus hypoplasia with relevant clinical implications. Surg Radiol Anat. 2000; CT scan shows type III maxillary sinus hypoplasia, a cleft-like maxillary sinus with soft tissue density opacification, and aplasia of the ipsilateral uncinate process (white arrow). Note the low position of the ipsilateral inferior orbital wall (black arrow), and the large inferior orbital foramen which is located lateral to the maxillary sinus Sirikçi A, Bayazit Y, Gümüsburun E, Bayram M, Kanlikana M. A new approach to the classification of maxillary sinus hypoplasia with relevant clinical implications. Surg Radiol Anat. 2000; Septurile sinusale  Septurile sinusale  pot fi complete sau parțiale/incomplete  Localizate la nivelul  planșeului sinusal (septuri Underwood)  pereților antrali.  septurile incomplete pot fi  primare (se formează în etapa de morfogeneză)  secundare (apar ca niște muchii/creste osoase prin extinderea pneumatizării sinusale în zonele de creastă edentată).  Pereții sinusului maxilar – relief exosinusal și endosinusal Peretele anterior al sinusului maxilar RELIEF EXOSINUSAL  GAURA INFRAORBITALĂ (GIO)  FOSA CANINĂ (FC)  GAURA INFRAORBITALĂ (GIO)  la acest nivel ies din canalul infraorbital (CIO) a. și n. infraorbital  Se practică anestezia n. infraorbital prin injectare la GIO, sau în canalul infraorbital, împotriva axului canalului:  Anterior-Inferior-Medial, sau Antero-Medial, sau Antero-Inferior  FOSA CANINĂ (FC)  se trepanează pentru accesul chirurgical în sinusul maxilar, dinspre vestibulul bucal (șanțul vestibular superior).  trepanația fosei canine se realizează pentru  tratarea afecțiunilor sinusale severe (procedeul Caldwell-Luc)  intervenții chirurgicale preprotetice (sinus lift); ASPECT ENDOSINUSAL  Se pot identifica prin reconstrucții 3D CBCT elemente canalare (canaliculele peretelui antral anterior):  CANALUL SINUOS AL LUI WOOD JONES  CANALUL/ȘANȚUL ANTRAL LATERAL  CANALUL SINUOS AL LUI WOOD JONES  Derivă din CIO cu traiect A-I-M  conține AASA și NASA). Vedere endosinusală a peretelui anterolateral al sinusului maxilar stâng. Randare tridimensională CBCT. 1.canalul infraorbital; 2.gaura infraorbitală; 3.segmentul infraorbital al canalului sinuos; 4.segmentul transvers facial al canalului sinuos; 5.canalul arterial antral lateral; 6.peretele antral antero-lateral; 7.tavanul antral; 8.peretele antral medial cu proeminența meatului nazal inferior.  Debut: din CIO, în tavanul antral;  Terminație: la foramen septale = localizată în planșeul nazal, la baza spinei nazale anterioare  Are 3 segmente și 2 unghiuri:  segmentul infraorbital (±) - în tavanul antral, de regulă lateral de CIO;  segmentul facial transvers / transverso-facial trece în peretele antral anterior,  segmentul circumnarinar se află în grosimea incizurii nazale a maxilarului; CANALUL/ȘANȚUL ANTRAL LATERAL Vedere posterioară endosinusală. Canale vasculare antrale laterale (săgeți). CANALUL/ȘANȚUL ANTRAL LATERAL  Traiect în pereții laterali ai SM,  de la un orificiu alveolar de la nivelul tuberozității maxilarului,  către porțiunea transverso-facială a canalului sinuos.  Conținut:  artera antrală laterală, ram din AAPS  filete ale NASP. Peretele medial al sinusului maxilar (peretele nazal) perete osos sau perete osos și fontanelar Secțiune coronală prin sinusul maxilar stâng, vedere posterioară. 1.perete alveolar vestibular; 2.M2 superior; 3.M1 superior; 4.peretele antral postero-lateral; 5.peretele antral antero-lateral; 6.tavanul antral, canalul infraorbital; 7.planșeul antral; 8.peretele antral medial, proeminența meatului nazal inferior; 9.septul nazal; 10.cornetul nazal inferior; 11.peretele antral palatinal; 12.procesul palatin al maxilarului; 13.peretele alveolar palatinal; 14.canalul antral lateral. Endosinusal Endosinusal Disecția peretelui medial/nazal al sinusului maxilar drept, vedere endosinusală.1.orificiu sinusal accesor (Giraldes); 2.proeminența meatului nazal inferior; 3.infundibulul maxilar; 4.orificiul sinusal principal.  Endosinusal  proeminența canalului lacrimonazal;  proeminența meatului nazal inferior;  ± orificii sinusale accesorii ale lui Giraldes, prezente ocazional în fontanela nazală, se deschid:  în meatul nazal inferior,  în meatul nazal mijlociu. Peretele superior al sinusului maxilar (tavan antral, perete orbital)  șanținfraorbital (ȘIO)  canal infraorbital (CIO) Canal lateroantral (săgeata). În tavanul sinusului maxilar (vârf de săgeată) lipsește canalul infraorbital. Vedere endosinusală a peretelui antero-lateral al sinusului maxilar stâng.  CIO  intramural, conținuă șanțul infraorbital în grosimea acestui perete  transantral - CIO coboară din tavanul antral în sinus, pe sub tavanul SM  poate fi înlocuit de un canal lateroantral, prin pereții laterali ai sinusului.  Canalul lateroantral  Canalul lateroantral este un canal infraorbital translocat din planșeul orbitei în pereții antrali laterali.  Tavanul antral/planșeul orbitei nu mai este traversat de niciun canal în aceste situații,  Se deschide la GIO, conține a. infraorbitală și n. Rusu, M.C., Săndulescu, M. & Ilie, O.C. infraorbital. Infraorbital canal bilaterally replaced by a lateroantral canal. Surg Radiol Anat 37, 1149–1153 (2015) Rusu, M.C., Săndulescu, M. & Ilie, O.C. Infraorbital canal bilaterally replaced by a lateroantral canal. Surg Radiol Anat 37, 1149–1153 (2015) Peretele posterior al sinusului maxilar  Peretele post/post-lat desparte sinusul maxilar de fosele infratemporală (FIT) și pterigopalatină (FPP).  TUBEROZITATEA MAXILARULUI  ORIFICIILE ALVEOLARE  se găsesc la nivelul tuberozității maxilarului, în ele intră  ramurile ale nervului alveolar superior posterior (NASP) din n. max  ramuri ale arterei alveolare superioare posterioare;  În SM poate proemina la nivelul peretelui posterior bula maxilară produsă de o celulă etmoidală plonjată retroantral. Sistemul de drenaj principal al sinusului maxilar 8. infundibulul maxilar, 9. ostiul/orificiul sinusal principal; 10. infundibulul etmoidal, 11. hiatusul semilunar  Orificii sinusale accesorii  În peretele medial/nazal antral  porțiuni lipsite de țesut osos – membrana Schneideriană se aplică peste mucoasa nazală, formând fontanela nazală.  poate prezenta orificii sinusale accesorii, orificiile lui Giraldes, comunicări ale sinusului maxilar cu  meatul nazal mijlociu,  meatul nazal inferior. Planșeul sinusal  localizat în maxilarul posterior (postmaxila), superior de molari și premolari. Poziția verticală a planșeului antral mai ridicat față de la același nivel cu mai coborât față de planșeul nazal planșeul nazal planșeul nazal Tipul neregulat al planșeului sinusal  Tipul neregulat al planșeului sinusal:  cu protruzii apicale (ale apexurilor dentare);  neregularități osoase;  septuri Underwood.  septuri primare – congenitale, superior de dinții maxilari;  septuri secundare – dobândite, rezultă din pneumatizarea neregulată a planșeului antral după pierderile dentare. Orientarea septurilor sinusale  transversale (bucopalatinale);  sagitale (meziodistale);  orizontale (paralele cu planșeul antral)!!!!. Secțiune CBCT sagitală Secțiune CBCT coronală Secțiune CBCT coronală prin sinusul maxilar. Sept prin sinusul maxilar. Sept prin sinusul maxilar. Sept transversal al planșeului sagital al planșeului antral sagital al planșeului antral antral (săgeata). (săgeata). (săgeata). Recesurile planșeului antral  planșeu fără recesuri;  reces bucal/vestibular al planșeului;  reces palatinal/nazal al planșeului, care poate fi:  deschis, comunicare largă cu antrul maxilar;  închis, despărțit prin sept incomplet de camera antrală principală.  reces antral palatinal, în peretele antral palatinal al planșeului, închis de un sept Underwood incomplet;  reces alveolar, în baza alveolară. Topografia bucopalatinală a bazei osului alveolar maxilar Tipul 2 bază alveolară antrală, cu tipul 1 – baza exclusiv reces palatinal al planșeului antral antrală; interpus între osul alveolar și fosa nazală  Tip 3 bază alveolară antrală și nazală, participând nemijlocit atât în planșeul Tip 4 baza alveolară exclusiv nazală, antral cât și în peretele (planșeul) nazal sinusul maxilar este hipoplazic Topografia verticală a planșeului sinusal la molari după KWAK 1) planșeu superior de apexuri; 2) linia planșeului coboară mai jos de linia apexurilor; 3) protruzia intrasinusală a rădăcinii vestibulare; 4) protruzia intrasinusală a rădăcinii palatinale; 5) protruzia antrală a rădăcinilor vestibulară și palatinală.  Bazine Underwood  relief negativ al planșeului antral  depresiuni între elementele de relief pozitiv ale planșeului sinusal  septuri  protruzii apicale.  numărul și localizarea bazinelor Underwood depinde de existența și topografia septurilor planșeului antral.  diagnostic diferențial cu reces alveolar = coborârea planșeului antral în procesul Secțiune sagitală ortogonală prin planșeul alveolar, mai jos de apexuri. sinusal. Sunt demonstrate bazinele Underwood (1), un sept Underwood (2) al planșeului antral și protruzia apicală intrasinusală (3) a M2. Recesurile sinusului maxilar Reces conchal (1) Reces alveolar (3) Reces infraorbital medial - medial de canalul infraorbital (CIO) (2) infraorbital lateral - lateral de canalul infraorbital (CIO) (3) Reces palatinal Reces zigomatic  conchal - în rădăcina cornetului nazal inferior  palatin - în procesul palatin al maxilarului și astfel în planșeul nazal;  zigomatic - în procesul zigomatic al maxilarului  infraorbital medial - medial de CIO  infraorbital lateral - lateral de CIO  alveolar - în procesul alveolar. Falsele recesuri antrale  Celule etmoidale deplasate în spațiul sinusal creează falsa impresie de recesuri sinusale.  drenează în peretele nazal lateral și NU în sinusul maxilar. Secțiune CBCT sagitală prin sinusul maxilar. Pneumatizări intrasinusale derivate din etmoid. 1.sinus maxilar; 2.bula maxilară; 3.celulă infraorbitală Haller anterioară; 4. celulă infraorbitală Haller posterioară; 5.celulă sfeno-etmoido- maxilară Sieur; 6.sinus sfenoidal; 7.fosa pterigopalatină; 8.canal palatin mare.  celulele infraorbitale ale lui HALLER – în tavanul antral, pot fi anterioare sau posterioare;  celulele sfeno-etmoido-maxilare ale lui SIEUR – celule în raport cu 3 pneumatizări distincte: etmoidul posterior, unghiul postero-supero-medial al sinusului maxilar, sinusul sfenoidal;  bula maxilară a lui Onodi – proemină în peretele antral posterior dar este o celulă etmoidală posterioară plonjată.