Întrebări posibile examen grilă TM PDF

CAPITOLUL 1 1. În ce categorie de proprietăţi se încadrează densitatea: 2. În ce categorie de proprietăţi se încadrează rezistenţa mecanică: 3. În ce categorie de proprietăţi se încadrează rezistenţa la uzare: 4. În ce categorie de proprietăţi se încadrează rezilienţa: 5....

CAPITOLUL 1 1. În ce categorie de proprietăţi se încadrează densitatea: 2. În ce categorie de proprietăţi se încadrează rezistenţa mecanică: 3. În ce categorie de proprietăţi se încadrează rezistenţa la uzare: 4. În ce categorie de proprietăţi se încadrează rezilienţa: 5. În ce categorie de proprietăţi se încadrează alungirea la rupere: 6. Care proprietăţi sunt influenţate prin prezenţa incluziunilor: 7. Care proprietăţi sunt influenţate compoziţia chimică a materialului: 8. Care proprietăţi sunt influenţate de condiţiile de cristalizare: 9. Prin încercarea la tracţiune poate fi determinată: 10. Prin ce încercare este determinată gâtuirea la rupere: 11. Care este unitatea de măsură a alungirii la rupere: 12. Care este unitatea de măsură a rezistenţei mecanice: 13. In ce domeniu de solicitare este valabilă Legea lui Hook: 14. Care este proprietatea care caracterizează tenacitatea materialului: 15. Prin ce încercare este determinată rezilienţa materialelor: 16. Cum este valoarea alungirii la rupere a materialelor care prezintă o rezilienţă ridicată: 17. Prin ce încercare este evaluată fragilitatea materialelor: 18. Care este domeniul tensiunilor generate în epruvetă la încercările de oboseală: 19. Ce tip de forţe acţionează asupra materialului în timpul încercării la oboseală: 20. Ce tip de forţe acţionează asupra materialului în timpul încercării la fluaj: 21. Cum este viteza de deformare în stadiul primar al fluajului: 22. Cum este viteza de deformare în timpul desfăşurării fluajului stabilizat: 23. În ce stadiu al deformaţiei se produce ruperea datorată fluajului: 24. Cum este influenţat fluajul prin creşterea temperaturii: 25. Ce formă are penetratorul la încercarea de duritate Brinell: 26. Ce formă are penetratorul la încercarea de duritate Vickers: 27. Care este unitatea de măsură a durităţii: 28. Căror materiale li se aplică metoda Brinell de determinare a durităţii: 29. Căror materiale li se aplică metoda Rockwell de determinare a durităţii: 30. Căror materiale li se aplică metoda Vickers de determinare a durităţii: 31. Ce se urmăreşte în timpul încercării la uzare: CAPITOLUL 2 32. Care este ordinea de pregătire a minereurilor metalifere: 33. Pentru ce sunt utilizaţi fondanţii: 34. La ce temperatură se desfăşoară extragerea metalelor prin procedeele pirometalurgice: 35. Care minereu este utilizat pentru obţinerea fontei de primă fuziune: 36. Ce material este utilizat ca fondant la elaborarea fontei de primă fuziune: 37. Care este sursa de căldură utilizată în furnal:  38. Care echipament asigură preîncălzirea aerului necesar arderii cocsului: 39. Care sunt produsele furnalului: 40. Care este scopul operaţiei de afinare: 41. Care este sursa de căldură la operaţia de afinare în convertizor: 42. În care tip de convertizor sunt obţinute oţeluri de calitate superioară: 43. Care este cantitatea maximă de fier vechi care poate fi folosită în convertizorul L.D.: 44. Ce fel de curent este folosit la cuptoarele electrice cu arc electric: 45. Cum se face transferul de căldură în cuptoarele cu arc electric: 46. Ce material este folosit pentru electrozii cuptoarelor cu arc electric: 47. Ce predomină în încărcătura cuptoarelor cu arc electric: 48. În ce fel de agregat de elaborare sunt obţinute oţelurile de calitate superioară: 49. Cu ce se asigură protecţia suprafeţei băii metalice în cazul cuptoarelor cu inducţie: 50. Cum se realizează degazarea topiturii la elaborarea în cuptoarele cu inducţie: 51. Cum se realizează corectarea compoziţiei chimice a şarjei de oţel: 52. Ce agregat de elaborare este folosit pentru obţinerea fontelor de a doua fuziune: 53. Prin ce procedeu sunt prelucrate minereurile de aluminiu: 54. Care este mineralul folosit frecvent pentru obţinerea aluminiului: 55. Din ce material este executată căptuşeala electrolizorului folosit la elaborarea aluminiului: 56. Pentru ce este folosit criolitul în procesul de elaborare a aluminiului: 57. Prin ce procedeu este obţinut aluminiul de înaltă puritate folosit în electrotehnică: 58. Care minereu este folosit în metalurgia cuprului: 59. Ce rezultă în prima fază de prelucrare pirometalurgică a minereurilor de cupru: 60. Ce conţine mata 61. În ce agregat se realizează eliminarea fierului şi sulfului din mată: 62. Prin ce procedeu este obţinut cuprul de înaltă puritate folosit în electrotehnică: CAPITOLUL 3 63. Din ce material sunt executate lingotierele: 64. Care este procedeul prin care sunt obţinute bramele: 65. Unde este plasată maselotiera faţă de lingotieră: 66. Cum este structura lingourilor din oţel calmat: 67. Cum se realizează umplerea lingotierei la turnarea în sifon: 68. Care este tipul de oală folosit pentru turnarea oţelului: 69. Din ce material este realizat cristalizorul folosit la turnarea continuă: 70. Ce fel de semifabricate sunt obţinute prin turnare continuă: 71. Din ce sunt executate formele temporare: 72. Cum este rezistenţa mecanică a amestecurilor de miez faţă de cele de formare: 73. Cum se realizează extragerea pieselor turnate în forme temporare: 74. Care este rolul maselotelor 75. În care semiformă se plasează pâlnia de turnare 76. Unde este plasată reţeaua de alimentare: 77. Cu ce este peliculizat nisipul folosit pentru execuţia formelor coji cu pereţi subţiri:  78. La ce temperatură se realizează întărirea formelor coji: 79. Ce grosime au formele coji: 80. Ce fel de piese sunt obţinute prin turnare în forme temporare obţinute cu modele uşor fuzibile: 81. La care procedeu de turnare se realizează montarea în ciorchine a modelelor: 82. Din ce material sunt executate modelele uşor fuzibile: 83. Care este liantul folosit la execuţia formelor cu modele uşor fuzibile: 84. La ce temperatură se realizează extragerea modelului uşor fuzibil: 85. La ce temperatură se realizează calcinarea formelor cu modele uşor fuzibile: 86. Din ce material sunt executate modelele gazeificabile: 87. Care este caracteristica pieselor turnate în vid: 88. Câte incinte au instalaţiile de turnare în mediu depresurizat 89. Din ce material sunt executate cochilele: 90. Ce fel de aliaje sunt turnate sub presiune: 91. Care este caracteristica principală a pieselor turnate sub presiune: 92. Prin ce procedeu de turnare sunt obţinute tuburile cu lungime mare: 93. Ce procedeu este folosit pentru fabricarea cămăşilor cilindru ale motoarelor: 94. Ce defecte de turnare apar dacă temperatura lichidului metalic este prea mică: 95. Din ce cauză pot să rezulte incluziuni de amestec de formare în semifabricatele turnate: 96. Din ce cauză pot să apară incluziuni de gaze în piesele turnate: CAPITOLUL 4 97. Care metal are un modul de elasticitate mai mare: 98. Sub acţiunea căror tensiuni se produce deformarea plastică prin maclare: 99. Care este domeniul în care este valabilă legea lui Hooke: 100. Care este unitatea de măsură în care este exprimat gradul de ecruisare: 101. Cum se modifică rezistenţa mecanică odată cu creşterea gradului de deformare: 102. Cum se modifică rezilienţa odată cu creşterea gradului de deformare: 103. Prin ce se caracterizează materialele ecruisate: 104. Ce formă au grăunţii din materialele ecruisate: 105. Ce se întâmplă cu alungirea la rupere a materialului ecruisat în faza de restaurare: 106. Care este starea structurii rezultate prin recristalizare: 107. Care este temperatura de recristalizare a fierului: 108. Cum se numeşte procesul de creştere accentuată a grăuntelui la temperaturi înalte: 109. La ce temperaturi este încălzit oţelul în vederea deformării plastice la cald: 110. Ce tip de tensiuni predomină la forjarea în matriţă: 111. Care este utilajul cel mai des utilizat pentru operaţii de forjare liberă: 112. La care procedeu de deformare sunt necesare matriţe cu tenacitate mai ridicată: 113. La ce tip de matriţă este prevăzut un canal de bavură: 114. Câte plane de separaţie are o matriţă 115. Ce fel de utilaj este utilizat pentru debavurare: 116. Ce tip de utilaj este utilizat pentru operaţii de finisare-calibrare: 117. Care este caracteristica importantă a materialului, pentru a putea fi extrudat: 118. Prin ce procedeu de deformare pot fi fabricate ţevile: 119. Care este temperatura la care se realizează tragerea şi calibrarea ţevilor: 120. Cum se numeşte scula cu ajutorul căreia se realizează trefilarea: 121. Care sunt procesele care se desfăşoară în timpul laminării la cald: 122. Câţi cilindrii vin în contact cu materialul laminat pe un laminor cuatro: 123. Care este sensul de rotire al cilindrilor la laminarea ţevilor prin procedeul Mannesmann: 124. Ce fel de materiale sunt supuse ambutisării: 125. La ce încercare sunt supuse tablele pentru evaluarea capacităţii de ambutisare: 126. La ce temperatură sunt efectuate operaţiile de deformare a tablelor subţiri: 127. Pe ce tip de dispozitive se realizează perforarea tablelor: CAPITOLUL 5 128. Prin ce mărime poate fi apreciată sudabilitatea oţelurilor: 129. Cum este sudabilitatea oţelurilor cu carbonul echivalent mai mic de 0,35%: 130. Cum trebuie să fie compoziţia chimică a materialului de adaos folosit pentru sudare: 131. Care este tensiunea curentului de sudare cu arc electric, cu electrod învelit: 132. Pentru sudarea căror oţeluri sunt utilizaţi electrozii cu înveliş bazic: 133. La ce pol al sursei de curent este legat electrodul cu înveliş acid: 134. Sub ce formă este livrat materialul de adaos pentru sudarea sub strat de flux: 135. Ce tip de suduri se realizează sub strat de flux: 136. Ce tip de electrod este folosit la sudarea MIG/MAG: 137. Care este intensitatea maximă a curentului de sudare prin procedeul MIG/MAG: 138. Care este comportarea chimică a gazului de protecţie la sudarea prin procedeul MAG: 139. Care este rolul gazului de protecţie la sudarea prin procedeele MIG/MAG: 140. Sub ce formă este livrat materialul de adaos pentru sudarea prin procedeul WIG: 141. Care este gazul de protecţie folosit la sudarea WIG-TIG: 142. Între ce se formează arcul electric la sudarea cu hidrogen atomic: 143. Prin ce procedeu sunt sudate şinele de cale ferată: 144. Care este zona cu temperatura maximă la sudarea cu flacără oxi-acetilenică: 145. Prin ce culoare este marcată butelia de oxigen: 146. Prin ce culoare este marcată butelia de acetilenă: 147. Ce fel de curent este utilizat pentru sudarea cap la cap prin rezistenţă electrică: 148. Ce fel de electrozi sunt utilizaţi pentru sudarea prin rezistenţă în puncte: 149. Cum se asigură protecţia împotriva oxidării la sudarea prin frecare: 150. Ce fel de electrozi se folosesc la tăierea oxi-arc: 151. Cine asigură aportul maxim de energie în cazul tăierii oxi-arc a oţelului: 152. Care este temperatura maximă atinsă în plasma produsă la tăierea cu plasmă: 153. Unde se formează arcul electric în cazul metalizării cu arc electric şi sârmă: 154. Care este energia care antrenează particule atomizate la metalizarea cu flacără: 155. În ce mediu se realizează tăierea sau sudarea cu fascicul de electroni: 156. Care mediu asigură protecţia topiturii la tăierea cu fascicul laser: 157. Cine asigură proiectarea pulberilor topite spre piesa supusă metalizării cu flacără: Capitolul 6 158. Care este conţinutul de carbon din oţelurile nealiate pentru scule aşchietoare: 159. Care este temperatura maximă de lucru a sculelor din oţeluri nealiate de scule: 160. Care sunt principalele elemente de aliere ale sculelor aşchietoare: 161. Care element de aliere este prezent în toate mărcile de oţel rapid: 162. Care este temperatura maximă de lucru a sculelor din oţeluri rapide: 163. Care este duritatea sculelor din oţel rapid: 164. Care este duritatea plăcuţelor din carburi metalice folosite la scule aşchietoare: 165. Care element de aliere determină creşterea tenacităţii sculelor aşchietoare: 166. Care este temperatura maximă de lucru a sculelor armate cu plăcuţe din carburi: 167. Care este procedeul de tăiere recomandat pentru operaţii de exciziune la unicate: 168. Care este poziţia piesei prelucrate pe un strung carusel: 169. Care este poziţia piesei prelucrate pe un strung normal: 170. Care sunt mişcările efectuate de sculă la operaţia de frezare: 171. Ce fel de suprafeţe pot fi prelucrate cu o freză frontală: 172. Cu ce fel de freză se realizează canalul de pană al unui arbore: 173. Ce mişcare are scula la operaţia de rabotare: 174. Prin ce fel de operaţie este realizat canalul de pană al unei roţi dinţate: 175. Ce mişcare are scula la operaţia de mortezare: 176. Cu ce fel de sculă se realizează filetarea găurilor: 177. Prin câte treceri este realizat prin broşare, profilul interior al butucului unei roţi: 178. Prin ce procedeu pot fi prelucrate piesele călite: 179. Ce mişcări are discul abraziv la operaţia de rectificare: 180. Ce mişcări are piesa la operaţia de rectificare plană: 181. Ce mişcare are piesa la operaţia de rectificare a suprafeţelor circulare cu lungime mare: 182. Prin ce procedeu se realizează reascuţirea sculelor aşchietoare: 183. Pe ce tip de suprafeţe se efectuează operaţia de honuire: 184. Care sunt mişcările honului: 185. Ce rugozitate prezintă suprafeţele honuite: 186. Care este adaosul de prelucrare lăsat pentru operaţia de honuire: 187. Sub ce formă sunt livrate materialele abrazive folosite la honuire: 188. Cu ce se realizează operaţia de rodare: 189. Ce fel de suprafeţe sunt supuse operaţiei de rodare: 190. Prin ce operaţie se realizează ajustarea supapelor cu scaunul acestora: 191. Din ce material este executat electrodul utilizat la prelucrarea prin electroeroziune: 192. Ce proprietăţi electrice are lichidul folosit la electroeroziunea: 193. La ce pol al sursei de curent este legat materialul supus prelucrării electrochimice: 194. Care este principiul de prelucrare electrochimică a materialelor metalice: 195. Ce polaritate are electrodul la prelucrarea electrochimică sau prin electroeroziune: Capitolul 7 196. Prin ce procedeu pot fi obținute pulberile din materiale casante? 197. Ce procedee de obținere a pulberilor prin pulverizare există? 198. La ce tipuri de pulberi se obține cea mai mică variaţie a densităţii la compactare? 199. Ce rezistență mecanică prezintă comprimatul crud după compactare? 200. Câte camera are un cuptor continuu de sinterizare? 201. In timpul sinterizării ce forțe reduc porozitățile comprimatului crud? 202. Cum se alege temperatura de sinterizare? 203. Ce piese se execută prin procedeul de sinterizare? 204. Ce etape trebuie sa parcurga semifabricatul crud in timpul incălzirii?