Grile Microeconomie - Studiu Individual PDF

GRILE MICROECONOMIE - studiu individual 1. Utilitatea totală obţinută prin consumul unui bun economic: a. creşte, în timp ce utilitatea marginală creşte şi ea; b. nu poate fi resimţită de către consumator; c. descreşte, iar utilitatea marginală este constantă; d. descreşte, în timp ce utilitat...

GRILE MICROECONOMIE - studiu individual 1. Utilitatea totală obţinută prin consumul unui bun economic: a. creşte, în timp ce utilitatea marginală creşte şi ea; b. nu poate fi resimţită de către consumator; c. descreşte, iar utilitatea marginală este constantă; d. descreşte, în timp ce utilitatea marginală creşte; e. creşte, în timp ce utilitatea marginală descreşte; 2. Curba de indiferenţă (izoutilitate) reflectă: a. ansamblul combinaţiilor de bunuri de la care consumatorul obţine acelaşi nivel de satisfacţie (utilitate totală); b. ansamblul combinaţiilor de bunuri şi servicii de la care consumatorul obţine niveluri diferite de satisfacţie; c. ansamblul combinaţiilor de factori de producţie care permit obţinerea aceluiaşi volum al producţiei; d. combinaţia de bunuri şi servicii prin consumul cărora consumatorul obţine o utilitate maximă; e. combinaţia de bunuri şi servicii prin consumul cărora consumatorul obţine o utilitate minimă; 3. Analizând preferinţele consumatorului, pe baza hărţii curbelor de indiferenţă, situarea pe o curbă mai îndepărtată de origine ne arată: a. o diminuare a nivelului de utilitate totală; b. o creştere a nivelului de satisfacţie (utilitate); c. un nivel de satisfacţie identic cu cel precedent; d. o creştere a constrângerii bugetare; e. o relaxare a constrângerii bugetare; 4. Dreapta bugetului consumului ilustrează: a. ansamblul combinaţiilor de bunuri pe care un individ şi le doreşte la un moment dat, în funcţie de preferinţele sale; b. ansamblul combinaţiilor de bunuri pe care un individ şi le procură indiferent de nivelul veniturilor şi al preţurilor existente; c. ansamblul combinaţiilor de bunuri pe care un individ le poate realiza, în raport cu limita venitului disponibil, respectiv nivelul preţurilor; d. cantitatea minimă care poate fi procurată din toate bunurile existente pe piaţă; e. ansamblul combinaţiilor de bunuri pe care un individ le poate realiza doar în raport de nivelul preţurilor de pe piaţă; 5. Cererea inelastică în raport cu modificarea preţului este specifică: a. factorilor de producţie; b. majorităţii bunurilor de strictă necesitate (vitale); c. bunurilor şi serviciilor de lux; d. bunurilor pentru care variaţia preţului unitar antrenează modificarea în acelaşi sens a cantităţii cerute; e. bunurilor la care modificarea preţului unitar determină modificarea mai accentuată a cantităţii cerute; 6. Consumul capitalului fix se reflectă în costul de producţie: a. prin plata salariilor şi a altor drepturi de personal; b. prin plata materiilor prime şi materialelor cu care se aprovizionează firma; c. prin suma plătită proprietarului de teren pentru utilizarea acestuia; d. prin înregistrarea în documentele contabile a amortismentelor, corespunzătoare uzurii capitalului; e. în expresie bănească (valorică) şi fizică (sub forma consumului specific); 7. Precizaţi care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la costuri, sunt corecte: a. costul mediu se calculează ca diferenţă între costul total şi costul marginal; b. costul marginal este mai mare decât cel mediu, deoarece include în calculul său un spor de cheltuieli necesar creşterii producţiei; c. costul mediu se calculează ca sumă a costurilor individuale; d. costul marginal se calculează pe baza unui raport între două diferenţe (variaţii) de mărimi; e. costul marginal se determină ca raport între variația producției și variația costului total; 1 8. Când pe piaţa unui bun oferta creşte mai puţin decât creşte cererea, atunci: a. cantitatea de echilibru scade; b. preţul şi cantitatea de echilibru cresc; c. preţul şi cantitatea de echilibru scad; d. preţul de echilibru scade; e. preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru scade; 9. Caracteristicile pieţei monopolistice sunt: a. număr mare de producători (ofertanţi) şi număr mic de consumatori; b. grad înalt de concentrare economică şi interdependenţa dintre ofertanţi; c. diferenţierea accentuată a produselor şi dimensiunile relativ reduse ale firmelor; d. număr mic de producători (ofertanţi) şi număr mare de consumatori; e. omogenitatea mare a produselor şi existenţa unui număr însemnat de solicitanţi; 10. În teoria obiectivă a valorii, se consideră că valoarea mărfurilor este dată de: a. timpul de muncă individual necesar; b. raritatea mărfurilor pe piaţă; c. valoarea marginală a mărfii; d. aprecierea obiectivă acordată de către consumator mărfii respective; e. munca omenească încorporată în marfa respectivă; 11. Se consideră bunuri normale acele bunuri marfare pentru care: a. cererea se modifică în acelaşi sens cu venitul; b. cererea se modifică în sens opus preţului; c. cererea se modifică în acelaşi sens cu preţul; d. cererea variază în sens contrar venitului; e. cererea variază direct proporţional cu venitul; 12. Eficienţa utilizării factorilor de producţie se poate exprima prin următorii indicatori: a. amortizarea capitalului fix b. capacitatea de autofinanţare şi gradul de îndatorare; c. productivitatea şi consumul specific de factori; d. viteza de rotaţie şi capacitatea de amortizare; e. valoarea capitalizării bursiere a societăţii; 13. Atunci când productivitatea marginală este superioară productivităţii medii, se înregistrează următoarea situaţie: a. productivitatea medie are o evoluţie ascendentă pe toată perioada ciclului economic; b. productivitatea medie are o evoluţie ascendentă, până în momentul în care devine egală cu cea marginală; c. productivitatea medie scade, iar cea totală rămâne constantă; d. productivitatea medie are o evoluţie descendentă, până în momentul în care devine mai mică decât cea marginală; e. productivitatea marginală nu poate fi niciodată mai mare decât productivitatea medie, astfel încât toate enunţurile sunt incorecte; 14. Care dintre următoarele aspecte nu reprezintă caracteristici ale pieţei cu concurenţă perfectă? a. atomicitatea pieţei; b. intrarea şi ieşirea liberă de pe piaţă; c. transparenţa totală a pieţei; d. eterogenitatea produselor; e. mobilitatea perfectă a factorilor de producţie; 15. Viteza de rotație a capitalului circulant reprezintă: a. numărul de zile necesar amortizării capitalului utilizat; b. numărul de rotaţii la care este supus capitalul fix, pe perioada duratei de funcţionare; c. numărul de zile necesar pentru parcurgerea unui circuit complet de către capital; 2 d. viteza de accelerare a amortizării capitalului utilizat; e. numărul de circuite parcurse de capital, într-o anumită perioadă de timp; 16. Diferenţa dintre capitalul bănesc avansat iniţial şi capitalul bănesc final poartă denumirea de: a. profitul brut sau net al întreprinzătorului (firmei); b. valoarea adăugată brută a firmei (producţia brută); c. cifra de afaceri a firmei în care se include şi profitul; d. fondul de rulment al agentului economic; e. profitul total al agentului economic, din care se deduce amortizarea; 17. În cazul în care cererea este elastică, precizaţi care dintre următoarele afirmaţii este corectă, în situaţia unui producător? a. creşterea preţului, peste un anumit nivel, determină reducerea încasărilor acestuia; b. creşterea preţului lasă neschimbate încasările totale ale acestuia; c. reducerea preţului lasă neschimbate încasările totale ale acestuia; d. creşterea preţului, peste un anumit nivel, determină creşterea încasărilor acestuia; e. reducerea preţului, peste un anumit nivel, determină scăderea încasărilor acestuia; 18. Într-un circuit al capitalului, diferenţa dintre capitalul bănesc avansat iniţial (Cb) şi capitalul bănesc final (Cb`) reprezintă: a. profitul brut al întreprinzătorului (firmei); b. cifra de afaceri a firmei; c. salariile lucrătorilor productivi; d. amortizarea capitalului fix; e. valoarea adăugată brută (VAB); 19. O cerere elastică presupune următoarele: a. variaţia procentuală a cantităţii cerute este egală cu variaţia procentuală a preţului; b. cererea se modifică în sens contrar venitului, dar mai intens; c. cererea se modifică în sens contrar preţului, dar mai intens; d. cererea se modifică în acelaşi sens cu preţul, dar mai intens; e. cererea creşte în mod continuu, la orice variaţie a preţului; 20. Scăderea costului mediu total are loc atunci când: a. sporirea producţiei devansează procentual creşterea profitului brut; b. sporul procentual al producţiei este inferior creşterii procentuale a costurilor; c. când costul marginal este superior costului mediu; d. când costul total devine inferior costului marginal; e. sporirea producţiei devansează procentual creşterea costului total; 21. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică faţă de preţ, atunci: a. creşterea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor; b. creşterea preţurilor nu conduce la diferenţieri ale veniturilor producătorilor; c. procentul de reducere a preţurilor este mai mic decât cel de creştere a cererii; d. reducerea preţurilor determină o scădere a veniturilor producătorilor; e. reducerea preţurilor nu influenţează veniturile producătorilor; 22. Mărimea profitului creşte în următoarele situaţii: a. dacă preţul de vânzare este constant, iar costul total creşte; b. dacă prețul de vânzare este constant, iar costul total scade; c. dacă prețul de vânzare este constant, iar costul total nu se modifică; d. dacă venitul total este egal cu costul total; e. dacă venitul total este mai mic decat costul total; 23. Costul total (CT) este egal cu produsul dintre cantitatea de bunuri (Q) şi costul marginal (Cmg), atunci când: a. costul marginal este superior tuturor categoriilor de costuri înregistrate; 3 b. costul marginal este crescător, iar costul mediu total descrescător; c. costul marginal este egal cu costul mediu total; d. costul mediu total este mai mic decât costul marginal; e. cantitatea de bunuri produse creşte mai accentuat decât costurile totale. 24. În cadrul teoriei utilităţii cardinale, ipotezele alegerii consumatorului sunt următoarele: a. consumatorul este capabil să măsoare cu precizie utilitatea bunului dorit; b. consumatorul trebuie să stabilească o ordine de preferinţă a bunurilor; c. creşterea utilităţii marginale pe măsura consumului; d. combinarea şi substituirea bunurilor între ele; e. acelaşi bun are aceeaşi utilitate pentru mai multe persoane. 25. Cantitatea oferită dintr-un bun creşte, dacă: a. se reduce cererea pe piaţa acelui bun; b. sporeşte preţul bunului respectiv; c. sporeşte costul mediu total; d. cresc cheltuielile de fabricaţie şi comercializare; e. creşte cererea pe piaţa altor bunuri nonmarfare. 26. Care dintre aprecierile de mai jos, referitoare la capitalul - factor de producție, este corectă? a. capitalul fix este supus procesului de amortizare; b. capitalul circulant este supus amortizării continue; c. capitalul circulant se recuperează prin amortismente; d. capitalul fix se supune unui proces de rotație anuală; e. toate variantele de mai sus sunt incorecte; 27. Dacă volumul producţiei este egal cu zero, atunci pot fi valabile următoarele relaţii referitoare la costuri: a. CF > CV b. CF = CV c. CF = 0 d. CT < CF e. CV > CF 28. Cererea elastică în raport de preţ este specifică: a. bunurilor de strictă necesitate; b. bunurilor la care modificarea preţului antrenează variaţia în acelaşi sens a cantităţii cerute; c. bunurilor achiziționate într-o perioadă scurtă de timp, de la modificarea prețurilor; d. bunurilor care au o gamă mare de înlocuitori; e. bunurilor cu pondere mică în bugetul consumatorului; 29. Caracteristicile pieței monopolistice sunt: a. diferenţierea accentuată a produselor şi dimensiunile relativ reduse ale firmelor; b. număr mare de producători (ofertanţi) şi număr mic de consumatori; c. grad înalt de concentrare economică şi interdependenţa dintre ofertanţi; d. număr mic de producători (ofertanţi) şi număr mare de consumatori; e. omogenitatea mare a produselor şi existenţa unui număr însemnat de solicitanţi; 30. În condiţiile creşterii producţiei pe termen scurt, producătorul poate atinge maximul de profit total, atunci când sunt îndeplinite următoarele cerinţe: a. costul marginal al factorului variabil şi venitul marginal se egalizează; b. costul marginal este întotdeauna mai mic decât venitul marginal; c. diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal este maximă; d. venitul marginal este maxim, iar costul marginal minim; e. profitul marginal este mai mare decât zero; 4 31. În cazul în care cererea este elastică, precizaţi care dintre următoarele afirmaţii este corectă, în situaţia unui producător? a. creşterea preţului lasă neschimbate încasările totale ale acestuia; b. reducerea preţului lasă neschimbate încasările totale ale acestuia; c. creşterea preţului, peste un anumit nivel, determină reducerea încasărilor acestuia; d. creşterea preţului, peste un anumit nivel, determină creşterea încasărilor acestuia; e. reducerea preţului, peste un anumit nivel, determină scăderea încasărilor acestuia; 32. Care dintre relațiile de mai jos, referitoare la factorul capital, este corectă: a. Kv = CA/CC; b. Dz = Kv/T; c. Kv = CC/CA; d. A = Vi + Na; e. A = Vi – Na; 33. Costul mediu total se exprimă astfel: a. diferența dintre costul mediu variabil și costul mediu fix (CMV-CMF); b. suma dintre costul mediu variabil și costul fix (CMV+CF); c. raportul dintre costul total și volumul producției (CT/Q); d. suma dintre costul variabil și costul mediu fix (CV+CMF); e. raportul dintre volumul producției și costul total (Q/CT); 34. Care dintre relațiile de mai jos exprimă optimul consumatorului ? a. Umgx + Umgy = Ut b. Umgx/Px = Umgy/Py; c. Umgx/Umgy = Py/Px; d. Umgx/Py = Umgy/Px; e. Umgx = 0 și Umgy = 0; 35. Legea generală a ofertei exprimă relația conform căreia: a. oferta crește, atunci când cererea crește; b. oferta scade, atunci când prețul crește; c. oferta crește, atunci când prețul crește; d. prețul crește, atunci când oferta crește; e. prețul scade, atunci când oferta scade; 36. Productivitatea medie a muncii exprimă: a. raportul dintre volumul producției și factorul muncă (Q/L); b. raportul dintre volumul factorului muncă și factorul capital (L/K); c. raportul dintre volumul factorului muncă și volumul producției (L/Q); d. diferența dintre volumul producției și factorul muncă (Q-L); e. raportul dintre volumul producției și suma tuturor factorilor implicați (Q/F); 37. Curba de izoproducţie (izocuantă) reprezintă: a. ansamblul combinaţiilor dintre două bunuri, care permit obţinerea aceluiaşi nivel de satisfacţie pentru producător; b. ansamblul combinaţiilor dintre două bunuri de consum, prin care se obţine acelaşi nivel de producţie; c. ansamblul combinaţiilor dintre două bunuri de consum care se substituie reciproc; d. posibilităţile multiple de producţie pe care le are un producător, în condiţiile imposibilităţii combinării factorilor; e. ansamblul combinaţiilor dintre doi factori de producţie, prin care se obţine acelaşi nivel de producţie; 38. Atunci când combinarea se face între un factor de producţie variabil şi unul fix, condiţia de maximizare a profitului total este: a. minimizarea diferenţei dintre venitul total şi costul total; b. egalitatea dintre costul marginal şi venitul marginal; 5 c. egalitatea dintre costul mediu şi venitul marginal; d. inegalitatea dintre costul total şi venitul total obţinut; e. maximizarea profitului marginal; 39. Dacă cererea este elastică, precizaţi care variantă este corectă, în situaţia unui producător? a. creşterea preţului, indiferent de nivel, lasă neschimbate încasările totale ale acestuia; b. reducerea preţului, peste o anumită limită, determină scăderea încasările totale ale acestuia; c. creşterea preţului, peste un anumit nivel, determină reducerea încasărilor acestuia; d. creşterea preţului, peste un anumit nivel, determină creşterea încasărilor acestuia; e. reducerea preţului, peste o anumită limită, determină stagnarea încasărilor acestuia; 40. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false? a. curba cererii unui consumator nu depinde de venitul disponibil; b. venitul disponibil depinde de nivelul preţurilor pe piaţă; c. când cantitatea consumată succesiv din acelaşi bun creşte, utilitatea marginală scade; d. preţul bunurilor influenţează cererea şi oferta pe piaţă; e. între preţ şi cantitatea cerută există o relaţie inversă; 41. Productivitatea medie a capitalului tehnic (Wk) se determină: a. ca sumă a capitalului fix şi circulant; b. ca raport între capitalul tehnic şi volumul producţiei; c. ca raport între factorul capital și factorul muncă; d. ca raport între variația producţiei şi variația capitalul tehnic utilizat; e. ca raport între volumul producţiei şi capitalul tehnic utilizat; 42. Dacă bunurile A şi B sunt substituibile, iar dacă preţul bunului A creşte, vom avea situaţiile: a. cererea pentru ambele bunuri se reduce; b. cererea pentru ambele bunuri este constantă; c. cererea pentru ambele bunuri creşte; d. cererea pentru A creşte şi pentru B scade; e. cererea pentru A se reduce şi pentru B creşte; 43. În categoria costuri variabile se includ acele cheltuieli care: a. sunt constante, indiferent de evoluția producției; b. evoluează în acelaşi sens cu modificarea producţiei; c. evoluează în sens contrar modificării producţiei; d. variază în orice sens, indiferent de modificarea producţiei; e. nu depind de condiţiile interne ale producţiei, ci de conjunctura economică externă; 44. Salariul real creşte, atunci când: a. salariul nominal creşte, iar preţurile bunurilor de consum sunt constante; b. salariul nominal este constant, iar nivelul mediu al preţurilor creşte; c. salariul nominal creşte mai încet decât preţurile bunurilor de consum; d. salariul nominal scade, iar nivelul mediu al preţurilor creşte continuu; e. salariul nominal şi nivelul preţurilor sunt constante; 45. Nivelul și dinamica prețurilor nu sunt influențate de următorii factori: a. nivelul costului de producție; b. mărimea profitului economic; c. intervenția statului în economie (prețuri administrate); d. evoluția prețurilor mondiale; e. structura șomajului; 46. Atunci când piaţa se caracterizează prin existenţa unui singur vânzător (ofertant) şi a mai multor cumpărători, ea se numeşte: a. piaţă de monopson; b. piaţă de oligopol; 6 c. piaţă cu concurenţă perfectă; d. piaţă monopolistică; e. piaţă de monopol; 47. Caracteristicile pieţei monopolistice sunt următoarele: a. omogenitatea mare a produselor şi existenţa unui număr mare de solicitanţi; b. grad înalt de concentrare economică şi interdependenţa dintre ofertanţi; c. diferenţierea accentuată a produselor şi dimensiunile mici ale firmelor; d. număr mic de producători (ofertanţi) şi număr mare de consumatori; e. număr mare de producători şi număr mic de consumatori; 48. Costul marginal poate fi definit (determinat) în următoarele moduri: a. raportul dintre costul total de producţie şi volumul producţiei (CT/Q); b. raportul dintre volumul producţiei şi costul total de producţie (Q/CT); c. diferenţa dintre costul total şi costul mediu de producţie (CT-CM); d. sporul de cheltuieli totale, antrenat de scăderea cu o unitatea a producţiei; e. raportul dintre variaţia costului total şi variaţia producţiei (CT/Q); 49. Costul mediu variabil se determină astfel: a. ca raport între volumul producţiei şi costul variabil (Q/CV); b. ca raport între costul variabil şi volumul producţiei (CV/Q); c. ca raport între volumul producţiei şi costul total (Q/CT); d. ca diferenţă între costul mediu fix şi costul variabil (CMF-CV); e. ca sumă a costului mediu total şi costului mediu fix (CMT+CMF); 50. Masa profitului creşte în următoarele situaţii: a. dacă preţul de vânzare este constant, iar costul total se reduce; b. dacă cifra de afaceri scade, iar rata profitului este constantă; c. dacă prețul de vânzare scade, iar costul total este constant; d. când costul total scade, iar rata profitului este constantă; e. dacă prețul de vânzare crește în aceeași proporție cu costul total; 7