Microeconomics Study Guide

Totalitatea satisfacției obținute dintr-un bun, crescând pe măsură ce se consumă mai mult din bun.

Schimbarea satisfacției obținute prin consumul unei unități suplimentare din acel bun.

Un grafic ce prezintă combinațiile de bunuri care oferă consumatorului același nivel de satisfacție.

Linia care arată toate combinațiile de bunuri și servicii pe care un consumator le poate cumpăra cu venitul său.

Situația în care o modificare a prețului unui bun nu afectează semnificativ cantitatea cerută.

Pierderea valorii bunurilor de capital în timp, reflectată în costul de producție.

Costurile directe reprezintă cheltuielile care pot fi atribuite direct unui anumit produs sau serviciu. Acestea includ cheltuielile cu materiile prime, forța de muncă directă, chiriile și utilitățile directe.

Costurile indirecte sunt cheltuielile care nu pot fi atribuite direct unui anumit produs sau serviciu. Acestea includ cheltuielile cu administrația, marketingul și utilitățile generale.

Costul marginal este creșterea costului total care rezultă din producerea unei unități suplimentare de bunuri sau servicii.

Costul mediu este costul total împărțit la numărul de unități produse.

Pe o piață cu concurență perfectă, există mulți cumpărători și vânzători care își pot vinde sau cumpăra bunurile la prețul de piață dominant.

Piața monopolistică se caracterizează printr-un singur vânzător care controlează oferta unui bun sau serviciu, oferindu-i o putere de preț semnificativă.

Valoarea unui bun se bazează pe munca necesară pentru producția sa.

Un bun normal este un bun care are cererea crescătoare odată cu creșterea venitului.

Numărul de zile necesar pentru parcurgerea unui circuit complet de către capitalul circulant, de la achiziția materiilor prime până la încasarea contravalorii produselor finite.

Diferența dintre capitalul bănesc avansat inițial și capitalul bănesc final obținut în urma ciclului de producție și comercializare.

Prezența unui număr mare de vânzători și cumpărători pe piață, fiecare cu o influență neglijabilă asupra prețului.

Situația în care productivitatea marginală a unui factor de producție este mai mare decât productivitatea medie a aceluiași factor.

Cantitățile de factori de producție necesare pentru obținerea unei unități de produs.

Capacitatea unei firme de a-și finanța investițiile din surse proprii.

Nivelul de îndatorare al unei firme, exprimat ca raportul dintre datoriile sale și resursele proprii.

Viteza cu care se rotește capitalul fix, reflectând durata sa de viață utilă.

Reprezintă ansamblul combinaţiilor dintre doi factori de producţie ce permit atingerea aceluiaşi nivel de producţie.

Costul variabil reprezintă acele cheltuieli care se modifică în funcție de volumul producției.

Un producător trebuie să gasească combinația optimă dintre doi factori de producție, ținând cont de restricția bugetară.

Când cererea este elastică, o creștere a prețului va duce la o scădere a încasărilor totale ale producătorului.

Rata la care o modificare a capitalului tehnic afectează producția.

Bunurile substituibile se pot înlocui unul cu celălalt, de exemplu, cafeaua și ceaiul.

Egalizarea costului marginal și venitul marginal generează maximizarea profitului total.

Atunci când prețul unui bun crește, cererea pentru bunurile substituibile va crește.

O situație în care costurile totale cresc mai lent decât volumul producției, ceea ce duce la o creștere a profitului.

Capacitatea consumatorului de a compara utilitatea diferitor bunuri și de a alege în funcție de preferințele sale.

Producătorul va oferi mai multe unități de bun pe piață atunci când prețul bunului său crește.

Pierderea graduală a valorii bunurilor de capital în timp, datorată uzurii și deprecierii.

Costurile fixe sunt costurile care nu variază în funcție de volumul producției, cum ar fi chiria sau salariile fixe.

Profitul total este maximizat atunci când costul adițional al producerii unei unități suplimentare (costul marginal) este egal cu venitul adițional obținut din vânzarea acelei unități (venitul marginal).

Salariul real crește atunci când puterea de cumpărare a salariului nominal crește.

Nivelul și dinamica prețurilor sunt influențate de costul de producție, profitul, intervenția statului, evoluția prețurilor mondiale.

Piața de monopol este caracterizată printr-un singur vânzător (ofertant) cu putere de a controla prețul și mulți cumpărători.

Piața monopolistica este caracterizată prin mulți vânzători care oferă produse ușor diferențiate.

Costul marginal este variația costului total de producție cauzată de o creștere a producției cu o unitate.

Costul mediu variabil este costul variabil total împărțit la volumul producției.

Masa profitului crește atunci când veniturile totale ale întreprinderii depășesc costurile totale.

Costul meu variabil e suma tuturor costurilor care variază odată cu producția.