Geomorfologie Generala PDF

**[Relieful= asperitatile scoartei terestre, totalitatea formelor de relief pozitive si negative care alc. suprafata uscatului si a fundului bazinelor oceanice+ obiect de studiu al geomorfolgiei.]** **[Geomorfologia= stiinta geografica care se ocupa cu studiul reliefului, component de baza al invel...

**[Relieful= asperitatile scoartei terestre, totalitatea formelor de relief pozitive si negative care alc. suprafata uscatului si a fundului bazinelor oceanice+ obiect de studiu al geomorfolgiei.]** **[Geomorfologia= stiinta geografica care se ocupa cu studiul reliefului, component de baza al invelisului geografic.]** **Profile geomorfologice= simple+ compuse** **[Formele de relief- sisteme ale scoartei terestre, de dimensiuni diferite] rezultate prin actiunea agentilor endogeni( interni) si exogeni( externi).** **Factori= agenti** **Clasificarea f. de relief:** **1. Macroforme= forme de ordin I- forme tectono- structurale: continente si bazine oceanice** Continentele reprezinta 29% din suprafata terestra, reprez. Larg in emisfera N.+ alc din toate păturile sc. Ter. : bazaltică, granitică, sedimentară) Continentele sunt alcătuite din roci magmatice, metamorfice şi sedimentare. Se separă următoarele forme de relief: munţi, dealuri, podişuri, câmpii. - *Bazinele oceanice şi maritime* reprezintă 71% din suprafaţa terestră+ Sunt cele mai întinse forme de relief negative( formele de relief din bazine sunt mai putin variate in raport cu cele continentale, dar au dimensiuni f. mari) - *Platforma continentala= in ext. bazinelor oceanice* - *Regiunea abisală* este rezultatul evoluţiei tectonicii globale - Taluzul (povârnişul, abruptul) continental face trecerea de la domeniul continental la cel oceanic **[2. Mezoforme=Forme de ordin II- forme structurale]: munti, dealuri, podisuri, campii, platform continental, taluz continental** **Lanţuri muntoase= sisteme de munţi individualizate în lungul unor foste depresiuni tectonice pe parcursul a mai multor sute de milioane de ani -- orogeneze** (caledonidele, hercinidele, alpinidele). -**Au lungimi de sute/mii de kilometri** (Cordiliera nord-americană, Anzii, Urali, Himalaya, Carpaţi, Alpii). **Caracteristicile lanturilor muntoase:** **=înălţimi ce depăşesc 1000 m+ văi cu adâncimi peste 500 m ce separă culmi înguste+ versanţi abrupți+ energia de relief și densitatea fragmentării ridicate.** **Masivele muntoase=** **prezente în ariile lanţurilor de munţi vechi şi foarte vechi** (frecvent în zona hercinidelor) **ce au fost** **fragmentaţi în blocuri, care ulterior au suferit ridicări. Sunt in Masivul Central Francez, Boemia** **Podişurile se caracterizează prin poduri interfluviale netede şi largi. Văile care le separă sunt adânci (peste 100 m) şi au versanţi cu pantă accentuată. Pot fi întâlnite la orice altitudine.** **Dealurile - relief cu altitudini de 300-1000 m, mult mai fragmentat decât podişurile în care văile sunt mai numeroase. Rezulta prin fragmentare fie a unei regiuni muntoase nu prea inalte, fie a unui podis.** **Câmpiile reprezintă forme de relief la altitudini joase (sub 300 m) şi cărora le sunt specifice: netezimea şi dimensiunile mari ale podurilor interfluviale (câmpuri), densitate mică a văilor ce au adâncime redusă. Rezulta prin procese de eroziune sau de acumulare.** **3. Microforme= Forme de ordin III- Forme erozivo-acumulative: generate de agenti externi** **[Agenti endogeni= se manifesta in scoarta sau la contactul scoartei cu mantaua Pamantului (]este concentrată energia tectonică, seismică sau vulcanică.[)]** **[Agenti exogeni= provin din alte medii( om, precipitatii, gheata, aer etc)]. Agenţii externi au cea mai mare răspândire**. **Pe continent= forme pozitive de relief** **Sub ocean= forme negative de relief** Reliefosfera = înveliş continuu, bază a învelişului natural geografic şi care însumează ansamblul formelor de relief ale Terrei. Tip de relief= forme de relief cu aceeasi geneza Tipuri de relief: -Eolian -Glaciar -Litoral -Fluviatil -vulcanic Caracteristicle formelor de relief: cantitativ + calitativ ***Ramurile geomorfologiei**:* *Marimea f. de relief:* *- geomorfologie planetara( Pamantul ca intreg)* *- Geomorfologie regionala( portiuni mai mari sau mai mici ale reliefului cu un anumit specific)* *Modul de analiza a reliefului* - *Geomorfografie( analiza calitativa a reliefului)* - *Geomorfometrie( analiza cantitativa a reliefului)* - *Geomorfologie genetica( cunoasterea agentilor, proceselor)* - *Geomorfologie tectono- structurala*(studiază relieful creat de agenţii interni; include analiza macroformelor) - *Geomorfologie sculpturala sau erozivo- acumulativa* (studiază relieful creat de agenţii externi) Metode utilizate in geomorfologie: Met. Analizei= separarea întregului în părţi şi cunoaşterea în amănunt a fiecăruia. Este folosita in toate etapele studierii reliefului unei regiuni. Met. Sintezei= este utilizată în etapa finală a studierii reliefului regiunii, când există un volum informaţional bogat rezultat din cercetări pe teren, bibliografie şi interpretarea materialelor cartografice. Met. Comparatiei= este folosită în toate etapele, îmbinându-se cu observaţia. Pe teren metoda se foloseşte pentru extrapolarea pe spaţii largi si pt. un numar mare de elemente Met. Observatiei= însemnătate în cercetarea pe teren, pe baza ei rezultând informaţiile concrete, de detaliu. Se realizeaza stationar si itinerant Metode folosite in geografie: Met. Analizei hartilor topografice Met. Schitelor de harta Met. Diagramelor Met. Stratigrafico- paleontological asociata cu met. Depozitelor correlate metoda alternanţei de paleosoluri şi loessuri (loessurile s-au acumulat în Pleistocen în faze cu climat rece) Met. Statistic-matematica Met. De laborator Metode specifice geomorfologiei: metoda morfografică - are la bază interpretarea hărţii topografice metoda morfometrică - foloseşte hărţi topografice pentru realizarea prin măsurători, calcule a unor reprezentări cartografice prin care se obţin aprecieri cantitative asupra reliefului metoda blocdiagramei - realizarea unor reprezentări tridimensionale prin care se stabilesc corelaţii între relief şi elementele de natură geologică metoda schiţelor panoramice - reprezentări schematice, de esenţă a elementelor caracteristice reliefului metoda crochiurilor - este folosită în cercetările de teren, având caracter expeditiv metoda profilului geomorfologic - facilitează redarea sintetică pe anumite direcţii a caracteristicilor reliefului (fizionomie, trepte de relief) şi corelarea acestora cu datele de ordin geologic. metoda profilelor schematice - se aplică pentru înregistrarea unor situaţii de detaliu; se foloseşte pentru evidenţierea configuraţiei unor forme de relief metoda cartării geomorfologice - se bazează pe observaţii, măsurători efectuate pe teren și constă în localizarea pe hărţile topografice a formelor de relief şi proceselor actuale, marcarea prin semne convenționale Etapele necesare studierii reliefului: 1.Etapa studiului preliminar \- extragerea intregului volum de informaţii referitoare la relieful regiunii din bibliografie, baza de hărți topografice și imagini aeriene -cunoastere a caracteristicilor generale ale reliefului care pot fi stabilite pe baza analizei hărţilor topografice și a celor morfometrice (Harta pantelor, adâncimii fragmentării, energiei de relief, hipsometrică) 2\. etapa studiului pe teren( stationar, itinerant) -Stationar- înregistrări permanente pe durată lungă în puncte caracteristice; \- itinerant - deplasări pe trasee care străbat regiunea pe diferite direcţii pentru realizarea de observaţii, măsurători, cartări 3\. Etapa finalizarii studiului \- analiza si interpretarea rezultatelor Directii in studiul reliefului: Analiza morfografica Analiza morfometrica Analiza morfogenetica Analiza morfodinamica Analiza morfocronologica Analiza morfostructurala Analiza morfolitologica Regionarea ***Agenţii** se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii**:*** *** După locul unde acţionează asupra scoarţei: agenţi interni (în interiorul scoaţei) şi agenţi externi (la exteriorul scoarţei)*** *** După rolul pe care îl joacă: agenţi morfogenetici sau activi (apele curgătoare, vântul, gheţarii, apa mării) şi agenţi pasivi (care influenţează acţiunea primei categorii - roca, structura geologică).*** Agentii-\> 3 tipuri de actiuni= procese geomorfologice (eroziune, transport, acumulare) - **Mişcările orogenetice** - **conduc la formarea lanţurilor de munţi**; **au loc cutări ale unor mase însemnate de roci în perioade de zeci şi sute de milioane de ani** Orogeneze: caledonica+ hercinica+ alpine - **Mişcările epirogenetice - ridicări sau coborâri pe verticală ale unor spaţii continentale** Epirogenie pozitiva- urcare; Epirogenie negativa- coborare Forţa centrifugă - rezultată din mişcarea de rotaţie a Pământului, impune viteze de deplasare diferite în sens latitudinal (maxim la Ecuator şi minim în zonele polare) pentru elementele de pe scoarţă și conduce la abaterea corpurilor spre dreapta în emisfera nordică şi stânga în emisfera sudică (forţa lui Coriolis). C:\\Users\\Lenovo-IdeaPad-3\\Pictures\\Screenshots\\Screenshot 2025-01-25 112152.png **Agenţii interni (endogeni) - acţionează la diferite niveluri din interiorul scoarţei terestre, unde este concentrată energia tectonică, seismică sau vulcanică.** **Agenţii externi (exogeni) sunt numeroşi, iar acţiunile lor se manifestă pe spaţii restrânse şi intervale de timp scurte.** **Agenţii pasivi sunt legaţi de partea exterioară a scoarţei terestre- alcătuirea petrografică (litologia) şi structura geologică.** **Agentii activi pot fi interni( endogeni) si externi (exogeni).**  Agenții activi acționează direct asupra formării reliefului, iar agenții pasivi influențează acțiunea acestora Surse de energie cu importanta pt. relief: Energie interna( telurica)= gravitatie+ energie seismica+ energie calorica interna Energie externa( spatiul cosmic)= energie calorica solara+ en. Eoliana+ en. Hidraulica+ en. Antropica+ en. Planetara Energie de natura planetara \- Forţa lui Coriolis - deplasarea spre dreapta în emisf. nordică şi spre stânga în sudică a curenţilor de aer, apă, cu consecinţe şi în dinamica modelării reliefului. \- Atracţia exercitată de Lună şi Soare - producerea mareelor **Scoarta de alterare= depozitul rezultat in urma proceselor de meteorizare**+ prezent pe suprafete orizontale si cvasiorizontale+ **are o duble mobilitate si structura pe verticala specifica in raport cu conditiile climatice** **Forma şi mărimea generală a elementelor ce-o compun depind de rocă şi de climatul în care s-au format.** **Scoarta de alterare permite circulatia apei, aerului, dezv. Plantelor si acumularea de materie organica.** **Tipuri climatice de scoarte** de alterare: **Scoarţa de tip detritic/clastic/ litogen** este caracteristică regiunilor reci / etajului alpin( grohotiș) **Scoarţa de tip argilo-sialitic** se dezvoltă în regiunile temperate oceanice, cu vegetaţie bogată, climat umed şi moderat termic **Scoarţa de tip carbonato-sialitic** *-* specifică regiunilor temperat continentale -favorizează atât dezagregările prin îngheţ-dezgheţ (iarna) şi insolaţie (vara), cât şi alterarea (în anotimpurile de tranziţie când există umezeală). **Scoarţa de tip terra-rossa** este prezentă în regiunile subtropicale pe rocile calcaroase -Se ajunge la un depozit argilos cu acumulări de oxizi de fier de unde culoarea roşie sau pestriţă **Scoarţa de tip halosialitic** - frecventă în deşerturile tropicale cu climat arid, cald şi cu puţine precipitaţii ce cad la intervale mari de timp -dezagregarea prin insolaţie şi cristalizare este procesul esenţial; materialele rezultate sunt colţuroase formând mări de pietre sau câmpuri de nisip **Scoarţa de tip ferallitic** se dezvoltă în condiţiile unui climat cald şi umed **Scoarţa de tip allitic-** în regiunile ecuatoriale cu climat cald şi umed, cu o vegetaţie bogată Meteorizare= acţiunea complexă exercitată de diverşi agenţi din stratul de aer aflat în contact cu rocile din care este alcătuit relieful. -relief creat prin dezagregare (abrupturi, vârfuri izolate de tip coloane, sfinxi, babe, creste, surplombe, grohotișuri) -relief dezvoltat prin dizolvare (lapiezuri, doline, avene în exteriorul unui masiv calcaros şi peşteri în interior) -relief dezvoltat prin procese de alterare (căpăţâni de zahăr, taffoni, blocuri sferoidale, alveole) **Agenții** meteorizarii sunt: - Temperatura - Umiditatea - Apa din precipitații - Plantele - Viețuitoarele **trei forme principale** - **meteorizarea mecanică / fizică (dezagregarea);** - **meteorizarea chimică (alterarea chimică);** - **biometeorizarea (alterarea prin acţiunea organismelor).** ***Dezagregarea=proces fizic, care presupune distrugerea și fărâmiţarea părții superioare a rocilor.*** Eroziunea formează noi forme de relief prin dezagregarea rocilor ***Alterarea= modifică proprietățile fizice+ structura chimică a mineralelor*** ***Tipuri de dezagregare**:* - *-**Dezagregarea prin insolație= specifică regiunilor cu climat arid+ se produc dilatări și contractări repetate și diferite ca mărime la nivelul mineralelor care alcătuiesc roca. Aceste tensiuni conduc la slăbirea până la ruperea legăturilor dintre minerale, la apariția crăpăturilor.( forme de relief: grohotisuri)*** - *-**Dezagregarea prin îngheț-dezgheț= procesul de distrugere și măcinare a rocii ca urmare a înghețului apei libere din porii și din crăpăturile rocilor***+ ***apa prin îngheț își mărește volumul, astfel determină presiuni foarte mari asupra pereților fisurilor, care se lărgesc, cresc în adâncime și se diversifică+ in regiuni subpolare sau temperate- in etajul alpin si subalpine ( grohotisuri, conuri,poale, blocuri de roca)*** - *-**Dezagregarea prin cristalizare=presiunea cristalelor care se formează din soluțiile supraconcentrate existente în fisurile rocilor;*** ***se produce mai ales în regiunile semideșertice, dar și în cele temperate aride+ se combina cu insolatia*** - ***-Dezagregarea prin variații de umiditate= se manifesta asupra rocilor din regiunile semidesertice si temperate, formate din argila.( rezulta coșcove- placi argiloase care se transforma in praf grosier)*** - ***-Dezagregarea prin creșterea în grosime și lungime a rădăcinilor=Rădăcinile plantelor care pătrund în fisurile/crăpăturile rocilor exercită presiuni asupra pereților, conducând la împingerea laterală a lor însoțită de lărgire și adâncirea crăpăturii.*** **Alterarea chimica=acțiunea complexă pe care aerul, apa încărcată sau diverse substanțe o exercită asupra rocilor.** **Procesul de alterare chimica este favorizat de multi factori:** **-Temp. ridicata a apei/ aerului** **-Continutul sporit in gaze al apei** **-Variabilitatea mineralelor care compun rocile** - **Oxidare=procesul prin care elementele din minerale se combină cu oxigenul din aer sau rezultat din disocierea apei. ( c.m predispose: fier, mangan, magneziu, diferite sulfuri)** - **Carbonatare=are loc prin acțiunea apei care se combină cu dioxidul de carbon din atmosferă sau rezultat prin procese de descompunere. Din combinarea lor rezultă acidul carbonic. atacă diverse elemente din rocile magmatice, metamorfice, calcare si dolomite** - **Hidratare=prin infiltrarea apei în fisurile rocilor și chiar în relațiile dintre particule sau rețeaua moleculară. Opus acestui proces este deshidratarea prin care apa este eliminată parțial și treptat din compoziția mineralelor.** - **Hidroliza=în regiunile cu temperaturi ridicate, unde apa încărcată cu diferiți acizi disociază / elimină anumite minerale din roca inițială** - **Dizolvarea= actioneaza asupra rocilor solubile( calcar, sare)** ***Biometeorizarea -\> acțiunea complexă realizată de organisme - animale, plante, ciuperci și microorganisme, cum ar fi bacteriile.( procese: Dezagregarea rocilor prin creșterea în grosime și lungime a rădăcinilor, Alterarea biochimică, Săparea de galerii)*** ***În cazul dinamicii versanților prin procese hidrodinamice agentul principal îl constituie apa curgătoare provenită din precipitații și topirea zăpezilor;*** ***Procesele sunt: -Dislocare a particulelor materiale / eroziune; Transport; Acumulare.*** ***Principalele procese hidrodinamice de versant sunt:*** - ***Pluviodenudarea;*** - ***Eroziunea (spălarea) în suprafață;*** - ***Șiroirea / ravenarea;*** - ***Torențialitatea.*** ***Pluviodenudare= procesul de desprindere si transport a particulelor de sol sau de roca de catre picaturile de ploaie si de scurgere peliculara a apei pe versanti.*** ***+ nu duce la crearea de forme de relief*** ***+*** ***Sub raport dinamic, pluviodenudarea contribuie la transportul materialelor în lungul pantelor, produce dislocarea și înmuierea solului, micșorarea coeziunii acestuia, favorizând efectul eroziunii în suprafață.*** ***Scurgerea în pânză (sheet wash) -- scurgerea peliculară care îmbracă aproape toată suprafaţa versantului.*** ***Șiroirea=procesul de concentrare a apei din precipitaţii pe trasee lineare, care constituie aliniamente joase în lungul versanţilor. Procesul incepe lent, se accentueaza pe masura cresterii volumului de apa si sfarseste la scurt timp dupa incetarea ploii.** Agent geomorfologic: apa provenita de la ploi **;**Procese: eroziune, transport, acumulare* *+ **Șiroirea face trecerea de la spălarea în suprafaţă la scurgerile torenţiale şi fluviatile.*** ***+ Șiroirea creeaza trei forme de relief:*** ***șanțuri de șiroire/rigole(forme primare, trecere de la șiroire difuză la cea concentrată)*** ***ravena(ia naștere prin creșterea / unirea rigolelor, au adancimi de pana la 20-30 m, sunt inramurate si permanente+ se pot intrerupe pe lungimea versantului)*** ***ogașul/ văiuga- Oltenia si Muntenia(c.m. dezvoltata forma de relief negativa prin șiroire, cea care premerge torentul+ dimensiuni f. mari+ rezultat din cresterea dimensionala a ravenei)*** ***Torențialitatea= proces=*** ***acţiunea directă cea mai complexă a apelor rezultate din ploi şi topirea zăpezii*** +***Este o şiroire de proporţii (ca debit, durată) ce cuprinde spaţii largi şi creează un torent( forma de relief) care prefigureaza organismele fluviatile*** ***Torent/ bazin torrential=*** ***însumare de şiroiri şi şuvoaie de apă ce se concentrează într-un singur canal de scurgere*** ***Componentele torentului:*** ***Bazin de receptie( ocupa c.m mare parte din organismal torrential, desf. Pe suprafata extinsa a versantului)*** ***Canal de scurgere(sectorul central al torentului, având o formă lineară. Este rezultatul eroziunii efectuate de şuvoiul de apă încărcat cu materiale care s-au adunat de pe toate ravenele din bazinul de recepţie)*** ***Con de dejectie= agestru(reprezintă partea finală (inferioară) a torentului, fiind o formă de relief pozitivă rezultată prin acumularea pe o suprafaţă cvasiorizontală a materialelor cărate de apă). Conul constituie o sumă de pânze de materiale suprapuse, fiecare aparţine unei ploi importante.*** ***Apa constituie un agent extern cu o energie inepuizabilă, datorită circuitului continuu ce îl execută la suprafaţa Globului. Actiunea apelor curgatoare este permanenta.*** ***Relieful fluviatil -- rezultatul activităţii apelor curgătoare prin procese de eroziune, transport şi acumulare, dirijate in lungul unor canale de scurgere.*** ***Agentul -- apa curgătoare (curentul de apă)*** ***Forţa -- hidrodinamică determinată de volumul de apă şi viteză/pantă.*** ***Procese- eroziune, transport, acumulare*** ***Procesele de eroziune şi acumulare creează forme de relief negative şi pozitive cu extensiuni diferite, iar transportul are rol în evacuarea materialelor produse prin eroziune sau a celor rezultate din procesele care au loc pe versanţi.*** ***forţa brută şi forţa netă sunt cele de care dispune un curs de apă.*** ***Forţa brută reprezintă energia totală dintr-un punct oarecare*** ***Forţa netă constituie partea din forţa brută rămasă după ce aceasta s-a consumat pentru frecare.*** ***Procese fluviatile : eroziune+transport+ acumulare*** ***Eroziunea -- cel mai important proces în crearea formelor de relief şi în modelarea albiilor - începe când forţa de acţiune a agentului este mai mare decât rezistenţa materialului asupra căruia acţionează*** ***Procesul de dislocare/ scrijelire a rocii - dezvoltarea albiilor, modificarea profilului longitudinal şi transversal al acestora +dezvoltarea văilor.*** ***Eroziune regresivă-se propagă din aval spre amonte** + are tendinţa de a reduce, treptat, înclinarea talvegului şi de a realiza profilul de echilibru* ***Eroziunea liniară / în adâncime/ de fund / verticală- acţionează asupra fundului albiei / canalului de scurgere**.* ***Eroziunea laterală -** afectează **malurile râului*** - ***Forme rezultate: talveg, albia minoră, lunca, terase, versanţi = valea.*** ***Materialele provenite din eroziune,** precum şi **cele care ajung în albii pe alte căi** **sunt antrenate de curentul de apă din amonte spre aval*** ***Capacitatea de transport** -- **cantitatea de materiale încorporate de curentul de apă şi transportate în lungul canalului** ( este **in functie de debitul lichid si cantitatea de materiale)*** ***Competenţa de transport** -- **dimensiunea materialelor ce pot fi transportate de curentul de apă în funcţie de viteza apei şi pantă*** ***Debitul solid** -- totalitatea materialului aluvionar solid ce trece prin secţiunea unui râu în unitatea de timp(kg/s)* *Tipuri de transport: in solutie( chimic)+ pe fundul albiilor+ in suspensie* - *Acumularea/aluvionarea=* *Debitul solid începe să se depună în momentul în care panta + viteza de curgere se micşorează.* - ***Acţiunea fluviatilă** -forme de relief:* - ***Bazine morfohidrografice**, delimitate prin cumpene de ape;* - ***Văi (cu terase, lunci şi albii minore), interfluvii şi versanţi**;* - ***Forme de acumulare**: conuri de dejecţie, delte, glacisuri, piemonturi, câmpii de nivel de bază* ***. Talveg**= sectorul cel mai jos care se află în vecinătatea malului abrupt+ canal de etiaj* - ***Alcătuirea şi structura luncii** depind de : **debit, panta longitudinală a râului, unitatea de relief pe care o străbate râul (munţi, câmpie)*** - [Structura albiei majore/luncii] : - -[patul albiei tăiat în roca de bază] - -[o pătură de aluviuni], heterogenă. - -[Aluviunile au o **dublă provenienţă**: majoritatea rezultă din aportul râului principal la revărsări, celelalte sunt depuse de afluenţi ] - ***[S-au format în două faze]** când s-au realizat cele două suprafeţe care alcătuiesc terasa:* - *[În prima- prin acţiunea eroziunii lineare, iar după ce s-a ajuns la un echilibru dinamic a eroziunii laterale s-a format lunca cu un strat de aluviuni nu prea gros ]* - *[A doua fază - ruperea echilibrului şi declanşarea eroziunii lineare prin care este tăiată fruntea - lunca rămâne suspendată deasupra unei albii în curs de realizare ca terasă. ]* ***GLACIS** = **formă de relief cu pantă redusă** (înclinare 2 -- 5 grade) care **mărginește un abrupt sau un versant înclinat**; **se formează prin unirea, juxtapunerea și joncțiunea conurilor aluviale.*** ***PEDIMENT - suprafață de eroziune, ușor înclinată și dezvoltată pe roci dure;*** ***Inselberg= martor de eroziune ramas izolat dintr-un masiv muntos care a rezultat prin eroziune si procese de pedimentare.*** ***Văile - forme de relief negative rezultate prin acţiunea apelor curgătoare*** - ***Vaile sunt formate din albia raului si versantii care o incadreaza. În funcţie de stadiul de evoluţie la acestea se adaugă lunca, terasele şi glacisurile.*** ***ANTECEDENT -- sector de vale îngustă format prin adâncirea unui râu într-o etapă de evoluție*** ***EPIGENEZĂ / SUPRAIMPUNERE -- acțiunea complexă a râurilor desfășurată într-o structură discordantă**.* ***Elementele unui bazin hidrografic:*** - ***Bazin de receptie( delimitat de compana de apa, cumpana nu este fixa)*** - ***Colector*** - ***Afluenti*** - - - ***Conurile aluviale** sunt corespondentul **conurilor de dejecţie ale torenţilor*** - ***Delte continentale*** - ***Glacisuri aluviale*** *Piemont= campie extinsa rezultate la contactul brusc dintre o unitate inalta si una joasa* *Conditii de formare: conditie de natura tectonica+ conditie climatica* *Când cele două categorii de condiţii sunt întrunite are loc **generarea câmpiilor piemontane**.* ***Campia piemontana= slab fragmentata si ondulata+ alcatuita din panze de pietris, nisip, lentile de argila*** ***Câmpiile de nivel de bază= câmpii joase dezvoltate în regiunile de vărsare ale fluviilor în lacuri mari, în mări sau oceane*** ***Gravitaţia este un agent intern care acționează din interiorul Pământului, fiind generată de un ansamblu de particule concentrate în nucleu- gravitoni.*** ***Toate deplasările se realizează sub efectul Forței gravitaționale.*** ***Tipuri de deplasari:*** ***I. lente( sufoziunea, creeping, tasarea, deraziunea, solifluxiunea, deplasari lente uscate)*** ***II. bruste(prabusiri/ rostogoliri, alunecari de teren, curgerile)*** ***Sufoziune= chimica+ mecanica*** ***Sufoziune=*** Proces de spălare și de transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acțiunea circulației apelor subterane.  Procesele sunt frecvente în **depozitele de loess:** - Câmpia Română - Podișul Dobrogei - Câmpia de Vest ***Tasarea= miscare lenta, pe verticala, efectuata in interiorul rocilor afanate- loessul. Forme de relief = depresiuni de tasare de mici dimensiuni (crovuri), găvane / padine, văi de tasare, trepte de tasare*** *Loess= roca sedimentara detritica, prafoasa, de origine eoliana* *Creep* (*reptaţia)=* *tip de deplasări extrem de lent care se realizează la nivel de particulă*, într-un depozit de versant alcătuit din elemente cu dimensiuni foarte mici - Deplasările uscate - frecvente în depozitele heterogene din regiunile deşertice calde. Mişcarea este însoţită şi de o uşoară tocire a muchiilor şi colţurilor pietrelor. Deplasările în depozite prin îngheţ-dezgheţ sunt legate de regiunile alpine, subpolare şi polare, acolo unde trecerile diurne de la valori termice pozitive la cele negative sunt frecvente şi unde apa este prezentă. - ***Coraziune/deraziune**=* ***proces de deplasare lent în sensul pantei** atât a elementelor depozitului cât şi a capetelor stratelor de sub el.* - ***-*** *Desfăşurarea procesului se produce în timp îndelungat prin însumarea mai multor acţiuni (creep, alunecări superficiale)* - ***Solifluxiunea= curgerea solului= deplasarea in masa a stratului de sol, efectuata lent pe un pat de roca inghetat. Este o formă de tranziţie către alunecări şi curgeri noroioase.***