Organografia (Studiu Organele Plantelor) PDF

# ORGANOGRAFIA (STUDIUL ORGANELOR PLANTELOR) ## Organe vegetative 1. Rădăcină 2. Tulpină 3. Frunză ## Organe de reproducere (înmulțire) 1. Floare 2. Fruct 3. Sămânță ## Curs 10. Frunza (gr. *phyllon*, -filă/-file) Frunza este un organ lateral al tulpinii, se formează din meristemul apical caul...

# ORGANOGRAFIA (STUDIUL ORGANELOR PLANTELOR) ## Organe vegetative 1. Rădăcină 2. Tulpină 3. Frunză ## Organe de reproducere (înmulțire) 1. Floare 2. Fruct 3. Sămânță ## Curs 10. Frunza (gr. *phyllon*, -filă/-file) Frunza este un organ lateral al tulpinii, se formează din meristemul apical caulinar din care inițial se formează meristemele foliare. Are o orientare, în general orizontală în raport cu solul, fiind orientată perpendicular pe axul tulpinii. De asemenea, poate avea și poziție relativ paralelă cu axul tulpinii. Spre deosebire de tulpină, care fiind în general cilindrică, prezintă simetrie radiară, frunza prezintă în general simetrie bilaterală: dorsi-ventrală (sau invers dorsi-ventrală) sau ecvifacială. Spre deosebire de tulpină, care datorită meristemului apical caulinar are o creştere indefinită, nelimitată, frunza are o creştere limitată în timp, încetând odată cu transformarea meristemelor în țesuturi definitive. De asemenea, durata de viața a frunzelor este, în general, mai scurtă decât la tulpini: - monociclice - trăiesc doar câteva luni - holociclice - trăiesc un an întreg - pleiociclice - trăiesc câțiva ani (ex. coniferele). Excepție: frunzele gimnospermului *Welwitschia mirabilis*, care trăiesc atât timp cât trăieşte şi planta, adică până la aproximativ 100 de ani. ## Filogenetic Frunza apare pt prima data la Bryophyta, fiind organul adaptat în principal funcțiilor de fotosinteză, respirație și transpirație. De asemenea, în funcție de specie, frunza poate îndeplinii și alte funcții precum depozitarea substanțelor de rezervă, înmulțirea vegetativă, apărarea, nutriția heterotrofă etc. ## Ontogenetic În dezvoltarea unei plante apar patru tipuri de frunze denumite tipuri ontogenetice: 1. **Cotiledoanele** (frunze embrionare, germinative) (def.) - rămân în sol - germinației hipogee ex.monocotiledonate, - ies la suprafața solului - germinației epigee ex.dicotiledonate, - au rolul de a hrănii plantula până la apariția primei perechi de frunze adevărate, - numărul cotiledoanelor variază, la gimnosperme este de 2-18, la angiospermele monocotiledonate: 1, iar la cele dicotiledonate: 2 2. **Catafile** (frunze inferioare) (gr. kata = în jos, *phyllon* = frunză) (def.) - se regăsesc în: muguri, tulpini subterane, baza frunzelor (ex. pin – *Pinus* sp.) - rol: de protecție 3. **Nomofile** (frunze adevărate, propriu-zise) (gr. *nomos* = lege, *phyllon* = frunză) (def.) - primele frunze nomofile care apar în dezvoltarea ontogenetică se numesc protofile, cele care apar ulterior se numesc metafile și reprezintă frunzele adevărate. La unele specii ca de exemplu la fasole, forma protofilelor diferă de cea a metafilelor. - Rol: fotosinteză/respirație/transpirație în principal, dar pot îndeplini şi alte funcții la diferite specii. 4. **Hipsofile** (frunze superioare) (gr. *hypsos* = înălțime, *phyllon* = frunză) (def.) - însoțesc florile sau inflorescențele și fructele - Rol: de protecție a florii/inflorescenței și în polenizare - hipsofile sunt: - bracteele la ghiocel - *Galanthus nivalis*, - floarea crăciunului - *Euphorbia pulcherrima* - spata la rodul pământului - *Arum* sp., cală - *Zantedeschia aethiopiea* - elementele caliciului şi ale caliculului la: - nalbă - *Malva* sp., căpşun *Fragaria* sp., coada racului - *Potentilla* sp. - glumele şi glumelele de la Poaceae - frunzele care însoţesc floarea și formează cupa fructului de: - stejar - *Querqus* sp., fag - *Fagus sylvatica*, castan - *Aesculus hippocastanum* ## Aspecte legate de morfologia frunzelor a) La Bryophyta (Muşchi), frunza se numeşte frunzuliţă. b) La Pteridophyta (Ferigi) frunzele sunt numite fronde și în funcție de rolul pe care îl îndeplinesc pot fi: - trofofile - vegetative (rol. fotosinteză/transpirație/respiraţie) - sporofile - fertile (rol... ) - trofosporofile c) La gimnosperme pot fi aciculare (brad, molid, pin), solzoase (tuia) sau asemănătoare cu cele ale angiospermelor (*Ginkgo biloba*, *Cycas* sp.). d) La angiosperme frunzele prezintă, în general, pețiol (codița frunzei) cu rol de a poziționa limbul (partea lățită asimilatoare a frunzei) cât mai optim pentru a putea realiza eficient fotosinteza. Alcătuirea generală a unei frunze la angiosperme este redată in figura 10.1. Frunzele lipsite de petiol şi teacă se numesc frunze sesile. (Căutați în atlasul botanic şi dați exemple de plante cu frunze sesile). *** **Image Description:** The image is a page from a biology textbook. It contains text and an illustration of a leaf, identifying its parts. *** ## Clasificarea frunzelor (anexa 1) **A. după gradul de divizare a limbului:** 1. **Frunze simple** – prezintă un limb întreg, nedivizat. Limbul poate fi: a) Fără incizii: (Căutați în atlasul botanic și dați exemple de plante cu astfel de frunze: ex. ...) b) Cu incizii: - mici: serate, dinţate, crenate, sinuate (Căutați in atlasul botanic și dați exemple de plante cu astfel de frunze: ex. ...) - mari: partite, sectate (Căutați in atlasul botanic și dați exemple de plante cu astfel de frunze: ex. ...) - cu diviziuni neregulate (Căutați in atlasul botanic și dați exemple de plante cu astfel de frunze: ex. ...) 2. **Frunze compuse** (limbul este puternic divizat, inciziile limbului pătrunzând până la nivelul nervurii principale, împărțind astfel limbul în mai multe frunzulițe numite foliole. Astfel, nervura mediană principală devine axul de care se prin foliolele și poartă denumirea de rahis). (Căutați în atlasul botanic și dați exemple de plante cu astfel de frunze ex. ...)