Răspunsuri la întrebările din sarcina de autoevaluare - Tema 1 PDF

Răspunsuri la întrebările din sarcina de autoevaluare – Tema 1 1. Apreciați semnificația termenilor: țară, stat, putere politică, suveranitate, independență, supremație. ​ Țară: Spațiul geografic, delimitat prin frontiere, locuit de o comunitate umană cu tradiții, cultură și istorie comun...

Răspunsuri la întrebările din sarcina de autoevaluare – Tema 1 1. Apreciați semnificația termenilor: țară, stat, putere politică, suveranitate, independență, supremație. ​ Țară: Spațiul geografic, delimitat prin frontiere, locuit de o comunitate umană cu tradiții, cultură și istorie comună. ​ Stat: Instituție politică care deține monopolul forței de constrângere într-o comunitate umană de pe un teritoriu delimitat. ​ Putere politică: Capacitatea unei entități de a-și impune voința asupra altora prin decizii politice. ​ Suveranitate: Autoritatea supremă exercitată de stat asupra teritoriului și populației sale, fără interferențe externe. ​ Independență: Lipsa subordonării față de alte state, exprimată prin libertatea de acțiune politică și economică. ​ Supremație: Prioritatea sau superioritatea autorității statale în raport cu alte entități din interiorul statului​. 2. Formulați definiția statului în sens larg și în sens restrâns. ​ Sens larg: Organizarea politică a unei populații pe un teritoriu recunoscut internațional, având ca scop asigurarea binelui comun. ​ Sens restrâns: Ansamblul autorităților publice care guvernează o societate​. 3. Determinați care sunt funcțiile statului.​ Funcțiile statului includ: ​ Funcția legislativă. ​ Funcția organizatorică. ​ Funcția judecătorească. ​ Funcția economică. ​ Funcția socială. ​ Funcția administrativă. ​ Funcția culturală. ​ Funcția de apărare​. 4. Expuneți și analizați caracterele definitorii ale statului. ​ Puterea politică: Caracter public și suveran, exprimată prin voință obligatorie. ​ Organizarea teritorială: Statul delimitează și organizează teritoriul pentru guvernare. ​ Elaborarea și aplicarea dreptului: Statul creează norme juridice și le aplică.  ​ Suveranitatea: Putere superioară exercitată asupra populației și teritoriului​. 5. Determinați care sunt elementele obligatorii ale statului. ​ Populația: Comunitatea umană aflată sub autoritatea statului. ​ Teritoriul: Spațiul delimitat în care statul își exercită suveranitatea. ​ Puterea publică: Sistemul de guvernare și administrare​. 6. Determinați care sunt funcțiile teritoriului în stat. ​ Localizează statul în spațiu. ​ Determină extinderea autorității statale. ​ Atribuie calitatea de apartenență la stat​. 7. Formulați definiția statului de drept.​ Statul de drept reprezintă un model de organizare socială în care puterea statală este subordonată dreptului, iar drepturile și libertățile cetățenilor sunt garantate​. 8. Expuneți și explicați caracterele statului de drept. ​ Supremația legii: Legea este superioară oricărei alte puteri. ​ Realizarea strictă a legilor: Toți cetățenii și instituțiile trebuie să respecte legile. ​ Separarea puterilor: Independența puterilor legislativă, executivă și judecătorească. ​ Respectarea drepturilor omului: Drepturile fundamentale sunt protejate​. 9. Analizați enunțul „Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil.”​ Republica Moldova își exercită suveranitatea pe întreg teritoriul, fără ca alte entități să aibă autoritate pe teritoriul său. Este unitar, având o organizare centralizată, iar indivizibilitatea sa implică păstrarea integrității teritoriale​. 10. Definiți norma juridică și descrieți elementele sale.​ Norma juridică este o regulă de conduită instituită de stat, a cărei respectare este obligatorie. ​ Ipoteza: Circumstanțele în care norma se aplică. ​ Dispoziția: Conduita prescrisă.  ​ Sancțiunea: Consecințele nerespectării normei​. 11. Identificați importanța normelor juridice în sistemul normelor sociale.​ Normele juridice sunt esențiale pentru menținerea ordinii sociale, reglementând relațiile dintre indivizi și instituții. Ele au un caracter obligatoriu și sunt asigurate prin coerciție statală​. 12. Identificați criteriile de clasificare a normelor juridice. ​ După ramura de drept (civil, penal, constituțional). ​ După conținut (onerative, prohibitive, permisive). ​ După sfera de aplicare (generale, speciale, excepționale)​. Continuare – Răspunsuri la întrebările din sarcina de autoevaluare 13. Descrieți principiile dreptului.​ Principiile dreptului sunt fundamentele care ghidează elaborarea, aplicarea și interpretarea normelor juridice: ​ Legalitatea: Respectarea legii în toate acțiunile juridice. ​ Egalitatea: Toți cetățenii sunt egali în fața legii. ​ Imparțialitatea: Aplicarea dreptului fără influențe sau prejudecăți. ​ Proporționalitatea: Sancțiunile trebuie să fie proporționale cu gravitatea faptei. ​ Respectarea drepturilor și libertăților: Protecția intereselor legitime ale cetățenilor​. 14. Dați definiția izvorului de drept și identificați izvoarele de drept din R. Moldova. ​ Izvorul de drept: Forma prin care normele juridice sunt exprimate și devin obligatorii. ​ Izvoarele din R. Moldova: Constituția, legile, decretele prezidențiale, hotărârile guvernamentale, actele normative locale, tratatele internaționale ratificate, cutuma​. 15. Dați definiția actului normativ juridic și identificați criteriile de clasificare ale actelor normative juridice. ​ Act normativ juridic: Document emis de o autoritate competentă, care stabilește, modifică sau abrogă norme juridice.  ​ Clasificare: ○​ După forța juridică (legi, hotărâri, regulamente). ○​ După conținut (generale, speciale). ○​ După domeniu (civil, penal, administrativ)​. 16. Descrieți importanța legii în sistemul actelor normative juridice.​ Legea este cel mai important act normativ, având forța juridică superioară. Ea constituie fundamentul reglementării relațiilor sociale, asigurând coerența și ordinea juridică în stat​. 17. Dați definiția răspunderii juridice și caracterizați condițiile de atragere la răspundere juridică. ​ Răspunderea juridică: Consecința aplicării sancțiunilor pentru faptele ilicite comise, în vederea restabilirii ordinii juridice. ​ Condiții: ○​ Există o normă juridică încălcată. ○​ Este prezentă o faptă ilicită. ○​ Se constată vinovăția autorului. ○​ Există o legătură cauzală între faptă și rezultat​. 18. Numiți circumstanțele în care o persoană nu va putea fi atrasă la răspundere juridică. ​ Lipsa vinovăției: Persoana nu a acționat cu intenție sau neglijență. ​ Lipsa capacității juridice: Minori sub vârsta legală sau persoane cu discernământ afectat. ​ Existența unei stări de necesitate: Fapta a fost comisă pentru a evita un pericol iminent. ​ Legitima apărare: Fapta a avut ca scop apărarea împotriva unei agresiuni ilegale​. 19. Identificați și descrieți formele răspunderii juridice. ​ Răspunderea penală: Se aplică pentru infracțiuni și implică sancțiuni precum închisoarea sau amenzile. ​ Răspunderea civilă: Se aplică pentru încălcarea drepturilor private, impunând despăgubiri. ​ Răspunderea administrativă: Se aplică pentru contravenții și implică sancțiuni precum avertismentele sau amenzile. ​ Răspunderea disciplinară: Se aplică pentru abateri în cadrul relațiilor de muncă și implică sancțiuni precum retrogradarea sau concedierea Răspunsuri la întrebările din sarcina de autoevaluare – Tema 2 1. Explicați etimologia termenului „patrimoniu”.​ Termenul „patrimoniu” provine din limba latină, fiind compus din cuvintele „pater” (tată) și „omnium” (bunuri), având sensul original de „bunurile tatălui”. Inițial, termenul desemna averea transmisă prin moștenire din tată în fiu, evocând ideea de ereditate​. 2. Dați definiția patrimoniului și explicați importanța sa pentru subiectul de drept.​ Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale, evaluabile în bani, aparținând unei persoane fizice sau juridice. Este important pentru că oferă subiectului de drept baza legală pentru exercitarea și garantarea raporturilor juridice civile​. 3. Identificați particularitățile juridice ale patrimoniului. ​ Este o universalitate, incluzând totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale. ​ Are caracter de unicitate, fiind legat de personalitatea subiectului de drept. ​ Este divizibil, putând fi împărțit în mase patrimoniale distincte. ​ Este inalienabil, patrimoniul ca întreg nu poate fi transmis între vii, ci doar prin succesiune​. 4. Dați definiția bunului. Identificați asemănările și deosebirile între noțiunile de bun și lucru.​ Bunurile sunt lucruri sau drepturi patrimoniale care pot face parte din activul patrimoniului unei persoane. Asemănări: Ambele sunt obiecte ale drepturilor civile. Deosebiri: Bunul este un concept mai larg, incluzând lucruri corporale și drepturi, în timp ce lucrul desemnează doar obiectele corporale​. 5. Identificați asemănările și deosebirile între noțiunile de patrimoniu și bun.​ Asemănări: Ambele sunt interconectate, bunurile constituind latura activă a patrimoniului.​ Deosebiri: Patrimoniul este o universalitate juridică, incluzând și obligațiile, în timp ce bunurile reprezintă componente individuale​. 6. Identificați în ce condiții un lucru poate deveni bun în sens juridic.​ Un lucru devine bun dacă: ​ Este util omului. ​ Are valoare economică. ​ Este susceptibil de apropriere prin drepturi​. 7. Determinați cum se clasifică bunurile după regimul circulației juridice. ​ Bunuri în circuitul civil. ​ Bunuri scoase din circuitul civil. ​ Bunuri cu circulație limitată​. 8. Determinați cum se clasifică bunurile după natura acestora. ​ Bunuri mobile: Obiecte ce pot fi mutate fără deteriorare. ​ Bunuri imobile: Terenuri și construcții​. 9. Determinați cum se clasifică bunurile după cum pot fi sau nu împărțite fără să își schimbe destinația. ​ Bunuri divizibile: Pot fi partajate fără a-și pierde destinația economică. ​ Bunuri indivizibile: Își pierd calitățile prin divizare​. 10. Determinați cum se clasifică bunurile în funcție de corelația dintre ele. ​ Bunuri principale: Au o existență de sine stătătoare. ​ Bunuri accesorii: Destinate întrebuințării bunurilor principale​. 11. Determinați cum se clasifică bunurile după cum sunt sau nu producătoare de fructe. ​ Bunuri frugifere: Produc periodic alte bunuri (fructe naturale, industriale sau civile). ​ Bunuri nefrugifere: Nu produc fructe​. 12. Identificați care este deosebirea dintre termenii: conținut digital și bun digital. ​ Conținut digital: Date în formă digitală (programe, muzică, jocuri).  ​ Bun digital: Include conținutul digital și drepturile asupra conturilor asociate​. Continuare – Sarcina de autoevaluare 13. Dați definiția dreptului de proprietate și numiți caracterele sale juridice.​ Dreptul de proprietate este cel mai amplu drept real, conferind titularului exercitarea atributelor de posesie, folosință și dispoziție asupra bunurilor în limitele legii.​ Caractere juridice: ​ Real: Titularul exercită direct dreptul asupra bunului. ​ Absolut: Este opozabil tuturor. ​ Exclusiv: Se exercită în interes propriu. ​ Perpetuu: Durează atât timp cât există bunul​. 14. Identificați și descrieți atributele dreptului de proprietate. ​ Posesia (ius possidendi): Dreptul de a deține și controla bunul. ​ Folosința (ius utendi și ius fruendi): Dreptul de a utiliza bunul și de a beneficia de fructele produse de acesta. ​ Dispoziția (ius abutendi): Dreptul de a dispune material și juridic de bun (vânzare, donare, distrugere)​. 15. Numiți formele dreptului de proprietate. ​ Proprietate publică: Bunuri aparținând statului sau unităților administrativ-teritoriale, destinate uzului public. ​ Proprietate privată: Bunuri deținute de persoane fizice sau juridice în interes personal​. 16. Identificați care este deosebirea între conceptele: drept de proprietate publică și domeniul public al statului. ​ Dreptul de proprietate publică: Include bunurile de uz sau interes public aflate în proprietatea statului sau UAT. ​ Domeniul public al statului: Se referă exclusiv la bunurile de interes național, protejate prin regim juridic special (ex.: drumuri, resurse naturale)​. 17. Numiți care bunuri intră exclusiv în proprietatea publică a statului.  ​ Bogățiile subsolului. ​ Spațiul aerian. ​ Apele și pădurile de interes public. ​ Resursele naturale ale zonei economice exclusive și ale platoului continental. ​ Căile de comunicație​. 18. Identificați prin ce se caracterizează bunurile domeniului public. ​ Inalienabile: Nu pot fi înstrăinate. ​ Insesizabile: Nu pot fi urmărite pentru datorii. ​ Imprescriptibile: Nu își pierd statutul prin trecerea timpului​. 19. Identificați prin ce se deosebește proprietatea publică de proprietatea privată. ​ Proprietatea publică: Destinată interesului general, fiind protejată prin regimuri stricte. ​ Proprietatea privată: Folosită în interes personal, fiind mai flexibilă în reglementări​. 20. Identificați care este deosebirea între proprietatea comună pe cote părți și proprietatea în devălmășie. ​ Proprietatea comună pe cote părți: Fiecare coproprietar are o cotă determinată din bun. ​ Proprietatea în devălmășie: Cotele nu sunt stabilite, bunul aparținând coproprietarilor în mod nedivizat​ Tema 3 1. Explicați etimologia termenului „proprietate intelectuală.” Termenul „proprietate intelectuală” provine din latinescul proprietas (posesie, drept asupra unui bun) și adjectivul „intelectual,” care face referire la activitatea minții umane. Această expresie a devenit comună odată cu înființarea Organizației Mondiale pentru Proprietate Intelectuală în 1967. 2. Definiți noțiunea de proprietate intelectuală și explicați importanța ei pentru societate. Proprietatea intelectuală este ramura de drept care reglementează protecția creațiilor intelectuale din domeniile literar, artistic, științific și industrial, precum și semnele distinctive utilizate în comerț. Importanța sa constă în stimularea inovării, progresului tehnologic, cultural și economic, protejând drepturile creatorilor și asigurând consumatorilor acces la produse de calitate. 3. Identificați particularitățile juridice ale ramurii dreptului de proprietate intelectuală. Dreptul de proprietate intelectuală reglementează bunuri intangibile (creații intelectuale) prin norme ce includ drept civil, penal, administrativ și fiscal. Aceste drepturi pot fi valorificate economic, dar sunt distincte de drepturile asupra bunurilor materiale prin natura lor intangibilă și durata limitată de protecție. 4. Identificați obiectul de studiu al dreptului de proprietate intelectuală. Obiectul de studiu îl reprezintă normele juridice ce reglementează protecția și valorificarea creațiilor intelectuale (opere literare, invenții, mărci, desene industriale) și raporturile juridice dintre titularii drepturilor și terți. 5. Identificați cum se divizează obiectele proprietății intelectuale. Conform art. 476 din Codul civil al Republicii Moldova, obiectele proprietății intelectuale se împart în: ​ Proprietate industrială: invenții, mărci, desene industriale, indicații geografice. ​ Drepturi de autor și conexe: opere literare, artistice, științifice, interpretări. ​ Alte bunuri: secrete comerciale și nume comerciale. 6. Descrieți evoluția istorică a dreptului de proprietate intelectuală. Dreptul de proprietate intelectuală a apărut odată cu necesitatea protejării creațiilor umane. Primele forme juridice datează din perioada Renașterii (ex. Statute of Monopolies, 1623), fiind legate de invenții și tipar. În Moldova, prima reglementare privind drepturile de autor a fost adoptată în 1862. 7. Determinați din ce se compune sistemul dreptului de proprietate intelectuală. Sistemul include: 1.​ Dreptul de autor și conexe: opere literare, artistice, interpretări, înregistrări. 2.​ Dreptul proprietății industriale: brevete, mărci, desene industriale, indicații geografice. 8. Identificați bunurile protejate de dreptul de autor. Dreptul de autor protejează: opere literare, artistice, științifice, creații muzicale, cinematografice, software și baze de date, fără a necesita formalități administrative. 9. Identificați bunurile protejate de dreptul proprietății industriale. Sunt protejate invențiile, mărcile comerciale, desenele și modelele industriale, indicațiile geografice și soiurile de plante, prin înregistrare oficială. 10. Determinați elementul comun al domeniului dreptului de autor și al proprietății industriale. Ambele protejează rezultatele activității intelectuale umane, oferind creatorilor drepturi exclusive și stimulând inovarea și contribuția culturală. 11. Identificați scopul acordării protecției juridice obiectelor de proprietate intelectuală. Scopul este: ​ Stimularea inovării și progresului economic. ​ Recunoașterea drepturilor patrimoniale și morale ale creatorilor. ​ Transformarea creațiilor în mărfuri comercializabile. 12. Identificați drepturile dobândite de titularul dreptului de proprietate intelectuală ca urmare a obținerii protecției. Titularul beneficiază de dreptul exclusiv de utilizare, de a dispune de obiect și de a interzice folosirea neautorizată de către terți. 13. Identificați clasificarea izvoarelor interne ale DPI. Izvoarele interne includ: ​ Constituția Republicii Moldova. ​ Legislația primară: legi privind protecția invențiilor, mărcilor, dreptului de autor. ​ Acte normative secundare: hotărâri guvernamentale, regulamente. 14. Identificați izvoarele internaționale ale DPI. Izvoarele includ: ​ Convenții: Berna (1886), Paris (1883), TRIPS (1994). ​ Tratate administrate de OMPI. ​ Directive europene în domeniul dreptului de autor. 15. Identificați și descrieți principiile fundamentale ale DPI. Principiile fundamentale: ​ Egalitatea în fața legii. ​ Exercitarea drepturilor cu bună-credință. ​ Neretroactivitatea legilor. ​ Tratamentul național al cetățenilor statelor membre. 16. Identificați și descrieți principiile generale ale DPI. Principiile generale: ​ Libertatea de creație: dreptul la creație artistică și științifică. ​ Îmbinarea intereselor creatorilor și societății: echilibrul între protecția autorilor și accesul publicului. ​ Inalienabilitatea drepturilor morale: drepturi personale, precum paternitatea operei, nu pot fi transferate. tema 4 1. Explicați conceptul subiect de drept. Subiectul de drept reprezintă orice persoană fizică sau juridică ce are capacitatea de a deține drepturi și obligații civile și de a participa la raporturi juridice. Este elementul principal al raportului juridic, având drepturi și îndatoriri stabilite de lege. 2. Definiți noțiunea persoană fizică și explicați rolul ei în cadrul raporturilor juridice. Persoana fizică este omul, privit individual, ca titular de drepturi și obligații civile. În cadrul raporturilor juridice, persoana fizică acționează ca subiect de drept, fiind motorul vieții juridice și având capacitatea de a participa activ la realizarea drepturilor și obligațiilor sale. 3. Identificați deosebirea dintre conceptul capacitate de folosință și capacitate de exercițiu. ​ Capacitatea de folosință: aptitudinea de a avea drepturi și obligații civile, dobândită din momentul nașterii și pierdută la deces. ​ Capacitatea de exercițiu: aptitudinea de a exercita drepturi și de a-și asuma obligații prin propriile acțiuni, dobândită la vârsta majoratului sau în anumite condiții legale (ex. căsătorie anticipată). 4. Identificați și descrieți trăsăturile capacității de folosință. Capacitatea de folosință este: ​ Universală: recunoscută tuturor persoanelor. ​ Inalienabilă: nu poate fi cedată sau restrânsă decât prin lege. ​ Generală: permite deținerea tuturor drepturilor și obligațiilor stabilite de lege. 5. Identificați și descrieți caracterele juridice ale capacității de folosință. Capacitatea de folosință este caracterizată prin: ​ Legalitate: reglementată de lege. ​ Egalitate: este acordată tuturor în mod egal. ​ Intangibilitate: nu poate fi limitată decât în condițiile legii. 6. Descrieți rolul capacității de exercițiu pentru persoana fizică. Capacitatea de exercițiu permite persoanei să încheie acte juridice, să-și exercite drepturile și să-și asume obligațiile în mod direct și liber, contribuind astfel la autonomia și responsabilitatea sa juridică. 7. Identificați beneficiile pe care le conferă capacitatea de exercițiu persoanei fizice. ​ Posibilitatea de a încheia acte juridice personal. ​ Libertatea de a desemna un reprezentant pentru anumite situații. ​ Capacitatea de a participa activ în raporturile juridice. 8. Identificați clasificarea capacității de exercițiu în legislația civilă. ​ Deplină: dobândită la majorat, prin căsătorie înaintea majoratului sau emancipare. ​ Restrânsă: pentru minori între 14 și 18 ani. ​ Lipsă: pentru minori sub 14 ani sau persoane sub ocrotire judiciară. 9. Definiți noțiunea persoană juridică și explicați rolul ei în cadrul raporturilor juridice. Persoana juridică este o entitate organizată, având patrimoniu propriu și scop bine definit, recunoscută de lege ca subiect de drept distinct de membrii săi. În raporturile juridice, persoana juridică acționează în nume propriu pentru realizarea intereselor colective sau publice. 10. Identificați și descrieți elementele de bază ale persoanei juridice. ​ Organizare proprie: structură internă stabilită prin acte constitutive. ​ Patrimoniu distinct: bunuri separate de cele ale membrilor. ​ Scop propriu: lucrativ sau nelucrativ. ​ Capacitate juridică: aptitudinea de a avea drepturi și obligații. 11. Identificați clasificarea persoanei juridice în legislația civilă. ​ De drept public: statul, unități administrativ-teritoriale, autorități publice. ​ De drept privat: societăți comerciale, asociații, fundații. 12. Identificați deosebirile și asemănările dintre persoana juridică de drept public și persoana juridică de drept privat. ​ Deosebiri: ○​ Drept public: scopuri administrative sau publice. ○​ Drept privat: scopuri comerciale sau nelucrative. ​ Asemănări: Ambele sunt subiecte de drept cu patrimoniu distinct și capacitate juridică. 13. Identificați formele de organizare a societăților comerciale. ​ Societate cu răspundere limitată (SRL). ​ Societate pe acțiuni (SA). ​ Societate în nume colectiv. ​ Societate în comandită. 14. Identificați forma sub care se constituie persoana juridică fără scop lucrativ. ​ Asociații: ex. asociații obștești, religioase, politice. ​ Fundații: cu patrimoniu propriu pentru scopuri necomerciale. ​ Instituții private. 15. Determinați rolul și importanța AGEPI în promovarea și protecția creației intelectuale. AGEPI promovează și protejează obiectele de proprietate intelectuală, sprijină inovația și dezvoltarea economică, coordonează politici publice și asigură respectarea legislației în domeniu. 16. Determinați funcțiile și atribuțiile AGEPI. ​ Examinează cererile pentru titluri de protecție. ​ Gestionează registrele de proprietate intelectuală. ​ Oferă consultanță și mediere în litigiile DPI. ​ Promovează educația și conștientizarea în domeniul proprietății intelectuale. Sarcina de autoevaluare – Tema 5 1. Definiți esența dreptului de autor și natura juridică a acestuia.​ Dreptul de autor protejează creațiile intelectuale originale din domeniul literaturii, artei și științei, fiind un drept complex format din drepturi morale (inalienabile și imprescriptibile) și drepturi patrimoniale (transmisibile și limitate în timp). 2. Determinați obiectele dreptului de autor.​ Obiectele includ opere literare, artistice și științifice, cum ar fi: romane, poezii, programe pentru calculator, opere de artă plastică, opere dramatice, fotografice, muzicale, audiovizuale, arhitecturale și baze de date. 3. Identificați subiecții dreptului de autor.​ Subiecții includ: ​ Autorii primari – persoanele fizice care creează opera. ​ Titularii derivați – persoanele fizice sau juridice ce dobândesc drepturi prin cesiune, moștenire sau contracte. 4. Explicați condițiile generale de protecție a operelor.​ Condițiile includ: originalitatea operei, existența unei forme obiective de exprimare și crearea operei printr-un efort intelectual propriu. Protecția nu depinde de îndeplinirea formalităților precum înregistrarea. 5. Indicați drepturile morale ale autorului.​ Drepturile morale includ: ​ Dreptul la paternitate. ​ Dreptul la nume. ​ Dreptul la respectarea integrității operei. ​ Dreptul la divulgare. ​ Dreptul la retractare. 6. Indicați drepturile patrimoniale ale autorului.​ Drepturile patrimoniale includ: ​ Reproducerea operei. ​ Distribuirea.  ​ Închirierea. ​ Comunicarea publică. ​ Adaptarea și transformarea. 7. Identificați categoriile de opere protejate prin dreptul de autor.​ Operele protejate includ opere literare, științifice, artistice, fotografice, audiovizuale, muzicale, dramatice, coregrafice, opere de artă aplicată și baze de date originale. 8. Explicați noțiunea de operă derivată și regimul juridic al acesteia.​ Operele derivate sunt transformări ale unor opere originale, cum ar fi traducerile, adaptările sau aranjamentele muzicale. Acestea beneficiază de protecție dacă nu prejudiciază opera originală și dacă adaugă o contribuție intelectuală proprie. 9. Explicați noțiunea de operă colectivă și regimul juridic al acesteia.​ Opera colectivă este realizată prin colaborarea mai multor autori, coordonată de o persoană juridică sau fizică. Drepturile patrimoniale sunt deținute de coordonator, iar fiecare autor păstrează drepturi asupra contribuției proprii dacă aceasta este individualizată. 10. Indicați termenele de protecție a dreptului de autor.​ Drepturile patrimoniale sunt protejate pe toată durata vieții autorului și timp de 70 de ani după deces. Drepturile morale sunt protejate pe termen nelimitat. 11. Explicați modalitățile de transmitere a drepturilor patrimoniale.​ Drepturile patrimoniale pot fi transmise prin contracte de cesiune (transmiterea totală sau parțială a drepturilor) sau licențe (exclusive sau neexclusive). Transmiterea trebuie să respecte prevederile legale și să fie însoțită de o remunerație echitabilă. 12. Identificați măsurile juridice împotriva încălcării dreptului de autor.​ Măsurile includ sancțiuni civile (despăgubiri materiale), penale (amenzi sau închisoare) și administrative (confiscarea materialelor piratate). Autorii pot solicita daune și interzicerea utilizării neautorizate a operelor.