Cursul 2 Consiliul Local (Romanian PDF)

**CURS 2** **CONSILIUL LOCAL**[^1^](#fn1){#fnref1.footnote-ref} 1. Primele organe colegiale de administrare a treburilor comunelor au fost reglementate prin [Regulamentele Organice] care prevedeau pentru **comunele urbane** înființarea ***sfaturilor orășenești.*** Conducerea acestora era încred...

**CURS 2** **CONSILIUL LOCAL**[^1^](#fn1){#fnref1.footnote-ref} 1. Primele organe colegiale de administrare a treburilor comunelor au fost reglementate prin [Regulamentele Organice] care prevedeau pentru **comunele urbane** înființarea ***sfaturilor orășenești.*** Conducerea acestora era încredințată unei **comisii** compuse din 6 săteni aleși de locuitorii comunei, la care se adăuga preotul satului și proprietarul local. [Legea comunală din 1864] prevedea că fiecare comună era reprezentată printr-un **consiliu comunal,** iar administrația treburilor era încredințată unei persoane numită **primar**. [Legea pentru unificarea administrativă din 1925] făcea distincția între **comune rurale,** alcătuite din unul sau mai multe sate, și **comune urbane,** privite ca centre de populație declarate astfel prin lege. Comunele erau conduse de **consilii comunale** ca organe deliberative și de **primari** ca organe de execuție. Consiliile locale alegeau din rândul consilierilor *delegația permanentă* a consiliului și pe *primarul comunei* care era capul administrației comunale. Pe fondul noului regim politic, printr-o [lege adoptată în anul 1947] au fost instituite **comisii interimare** la comune și județe, pentru ca printr-o altă [lege din anul 1949] să fie înființate **sfaturile populare** și apoi **consiliile populare** ca organe locale ale puterii de stat și **comitetele lor executive** ca organe locale ale administrației de stat. După  modelul reglementărilor din perioada interbelică, [legea adoptată în anul 1991] în vederea organizării alegerilor locale a revenit la denumirea de **consilier.** Dacă în forma inițială a [Legii nr.70/1991 privind alegerile locale] doar consiliile locale au fost alese prin vot direct, consiliile județene fiind alese prin vot indirect, [Legea nr.25/1996], de modificare și completare a Legii nr.70/1991 a generalizat principiul alegerii directe și pentru consiliile județene. Legea nr.70/1991 a fost înlocuită cu [Legea nr.67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale], aceasta, la rândul ei, fiind abrogată expres prin [Legea nr.115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale]. 2. Titlul I din  Legea nr.115/2015 privește alegerea autorităților administrației publice locale, lege care reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale - consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene. Art.1 alin.2 din Legea nr.115/2015 consacră alegerea directă a autorităților locale autonome astfel:  *"Consiliile locale și consiliile județene, primarii și președinții consiliilor județene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat"*.  Potrivit alin.3 din același articol, *"Consiliile locale și consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scurtinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale"*. Art.112 C.adm. prevede atribuția prefectului de a stabili prin ordin numărul membrilor fiecărui consiliu local în funcție de numărul locuitorilor comunei, ai orașului sau ai municipiului, conform populației raportate, în funcție de domiciliu, de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în care se organizează alegerile.   Numărul membrilor fiecărui consiliu local este stabilit prin Codul administrativ în art.112 astfel: - - - - - - - - - - Consiliul General al Municipiului București se compune din **55 de consilieri generali**, iar numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București se stabilește în funcție de numărul locuitorilor sectoarelor respective. **Condițiile de eligibilitate** pentru a fi ales consilier, dar și primar sau președinte al consiliului județean, sunt următoarele: persoana trebuie - - - Poate candida numai persoana care are domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie aleasă pentru a candida. În sectoarele Municipiului București trebuie să domicilieze în Municipiul București, indiferent de sector. De asemenea, potrivit Constituției, în condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale. Într-adevăr, legea organică - adică Legea nr.115/2015 - consacră dreptul cetățenilor U.E. care au domiciliul sau reședința în România de a alege și de a fi aleși, în aceleași condiții ca și cetățenii români, în funcția de consilier local și consilier județean, primar sau președinte al consiliului județean. Consiliul local se constituie în cel mult **60 de zile** de la data desfășurării alegerilor autorităților administrației publice locale. Anterior constituirii consiliului local, *mandatele consilierilor locali declarați aleși sunt validate.* **Validarea** este operațiunea prin care o autoritate a statului sau a administrației publice locale, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, este confirmată în vederea ocupării și exercitării funcției respective. **Validarea mandatelor** consilierilor locali se face **în cel mult 25 de zile de la data desfășurării alegerilor,** de către **Judecătoria** în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegerile, în cadrul unei proceduri necontencioase, printr-o încheiere pronunțată în camera de consiliu. Încheierea de invalidare poate fi atacată cu apel la Tribunal. Validarea presupune verificarea îndeplinirii mai multor condiții enumerate în art.114 C.adm. De asemenea, Codul reglementează o procedură prin care consilierii locali declarați aleși transmit către secretarul general al unității administrativ-teritoriale documentele doveditoare înt-un termen de maxim 15 zile, care este un termen de decădere. **Renunțarea la mandat** înainte de validare poate să aibă loc **în cel mult 10 zile de la data desfășurării alegerilor.** După validarea mandatelor de consilier local este organizată **ședința privind ceremonia de constituire** a consiliului local. Pentru ședința privind ceremonia de constituire a consiliului local **convocarea consilierilor se face de către prefect în cel mult 5 zile de la comunicarea încheierii judecătoriei,** în situația în care numărul mandatelor de consilieri locali validate este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local. La ședința de constituire participă prefectul, subprefectul sau un reprezentant al instituției prefectului. Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier local, al cărui mandat a fost validat, ajutat de 2 dintre cei mai tineri consilieri locali, ale căror mandate au fost validate. Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun jurământul prevăzut în art.117 C.adm. Dacă numărul consilierilor locali care au depus jurământul este mai mic decât majoritatea absolută, prefectul convoacă consilierii locali pentru o **a doua ședință** privind ceremonia de constituire **în termen de 20 de zile de la data primei ședințe.** În a doua ședință pot depune jurământul consilierii locali validați care au absentat de la prima ședință și supleanții ale căror mandate au fost validate, dar și consilierii locali validați care nu au fost convocați la prima ședință de constituire a consiliului local deoarece a intervenit procedura judiciară în fața Tribunalului. Consilierul local, al cărui mandat a fost validat, care nu depune jurământul nici în cea de a doua ședință, sau care refuză să depună jurământul, este considerat demisionat de drept. Dacă nu s-a reușit constituirea, Codul administrativ reglementează în art.119 o întreagă procedură de validare a mandatelor ***supleanților.*** În cadrul procedurii de constituire a consiliului local, locurile consilierilor locali care nu au fost validate, sau care sunt considerați demisionați de drept și care nu pot fi completate cu supleanți, se declară **vacante** prin ordin al prefectului, în termen de 5 zile de la prima ședință ordinară a consiliului local. Consiliul local este legal constituit dacă majoritatea absolută a consilierilor locali a depus jurământul. 3.   În ce privește incompatibilitățile funcției de consilier local sau consilier județean, Codul administrativ conține o normă de trimitere la Legea nr.161/2023. Potrivit art.88 al.1 din această lege, funcția de consilier local sau județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: a. funcția de primar; b. funcția de prefect sau subprefect; c. calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv d. funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr.31/1990, republicată cu modificările și completările ulterioare, de interes județean ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului județean, sau la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr.31/1990 de interes național, care își au sediul sau dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr.31/1990, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale, sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale, sau la care unitatea administrativ teritorială respectivă deține participație, în cazul consilierului local, respectiv la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr.31/1990 de interes local aflate sub autoritatea consiliului local, precum și la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr.31/1990 de interes național, care își iau sediul sau dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr.31/1990, a membrilor în consiliile de administrații ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale, sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale, sau la care unitatea administrativ-teritorială respectivă deține participație, în cazul consilierului județean; e. funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociațiilor la o societate de interes local reglementată de Legea nr.31/1990, ori la o societate de interes național reglementată de Legea nr.31/1990, care își are sediul sau care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; f. funcția de reprezentant al statului la o societate reglementată de Legea nr.31/1990, care își are sediul, ori care deține filială în unitatea administrativ-teritorial respectivă; g. calitatea de deputat sau senator; h. funcția de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora. Legea nr.161/2003 mai adaugă precizarea expresă că o persoană nu poate exercita în același timp un mandat de consilier local și un mandat de consilier județean. Între funcția de consilier și funcțiile menționate mai sus există *incompatibilitate,* dar nu *neeligibilitate.* Asta înseamnă că persoanele care dețin respectivele funcții pot candida la funcția de consilier și pot fi alese în această calitate cu condiția de a renunța, după validarea mandatului, la una din cele două funcții incompatibile. 4. Potrivit art.128 C.adm., **mandatul consiliului local este de 4 ani** și se exercită de la data la care consiliul local este legal constituit, până la data la care consiliul local nou ales este legal constituit. Prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă, ori alte situații expres prevăzute de lege, atunci când din cauza acestor situații nu pot fi organizate alegeri, mandatul consiliului local se prelungește. Art.202 alin.1 C.adm. are în vedere și ipoteza unor *noi aleși locali* pe parcursul mandatului de 4 ani, stabilind o normă tranzitorie și anume: consiliul local sau consiliul județean, primarul, precum și președintele consiliului județean, aleși în cursul unui mandat ca urmare a dizolvării unui consiliul local sau a unui consiliu județean, respectiv a vacanței funcției de primar ori de președinte al Consiliului Județean, încheie mandatul precedentei autorității a administrației publice locale. În ipoteza reorganizării administrativ-teritoriale pe parcursul unui mandat, consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul sau președintele consiliului județean, aleși în urma organizării unei noi unități administrativ-teritoriale își exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale. După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, în termenul stabilit prin regulamentul de organizare și funcționare al consiliului local, un **președinte de ședință** pe o perioadă de **cel mult 3 luni,** care conduce ședințele consiliului și semnează hotărârile adoptate de acesta. Președintele de ședință este ales prin vot deschis cu majoritate simplă. Înlăturarea din funcție a președintelui de ședință se poate face la inițiativa unei treimi din numărul consilierilor în funcție prin hotărâre adoptată cu majoritatea absolută. După constituire, consiliul local își organizează **comisii de specialitate** pe principalele domenii de activitate, în termenul stabilit prin regulamentul de organizare și funcționare. Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali. Art.124 C.adm. reglementează organizarea comisiilor de specialitate, art.125 stabilește atribuțiile acestora, iar art.126 se referă la președintele și secretarul comisiei de specialitate. Aceștia sunt aleși prin votul deschis al majorității absolute a consilierilor locali ce compun comisia. Art.141 reglementează în detaliu funcționarea comisiilor de specialitate. Pe lângă comisiile de specialitate, consiliile locale pot organiza **comisii speciale de analiză și verificare,** formate din consilieri locali, pe o perioadă determinată, la propunerea unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție sau a primarului sau **comisii mixte,** formate din consilieri locali, funcționari publici și alți specialiști, pe perioadă determinată, din propria inițiativă sau din inițiativa primarului, în condițiile prevăzute de art.127 C.adm. 5. Potrivit art.121 alin.2 din Constituție, consiliile locale și primarii funcționează în condițiile legii ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și orașe. Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale. Codul administrativ detaliază aceste atribuții după cum urmează: a. atribuții privind unitatea administrativ teritorială, organizarea proprie, precum și organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de interes local și ale societăților și regiilor autonome de interes local; b. atribuții privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului; c. atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului; d. atribuții privind cesionarea serviciilor de interes local; e. atribuții privind cooperarea inter instituțională pe plan intern și extern. 6. Consiliul local se întrunește în **ședințe ordinare** cel puțin **o dată pe lună** la convocarea primarului și se poate întruni și în **ședințe extraordinare** la convocarea primarului, a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție, sau a primarului, ca urmare a solicitării prefectului în situații de urgență. Convocarea consiliului local se face prin dispoziția primarului, sau prin convocare semnată de către consilierii locali care au această inițiativă. Convocarea efectivă se face prin grija secretarului general al unității-administrativ teritoriale. Data ședinței consiliului local este stabilită în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziției de convocare pentru ședințele ordinale, sau în termen de 3 zile pentru ședințele extraordinare. În caz de forță majoră și sau de maximă urgență, pentru rezolvarea intereselor locuitorilor, convocarea consiliului local pentru ședința extraordinară se face de îndată. Documentul de convocare cuprinde obligatoriu mai multe informații despre ședință, cum ar fi: data și ora desfășurării, modalitatea de desfășurare, locul desfășurării - în cazul șendințelor desfășurate cu participarea fizică a consilierilor locali - sau aplicațiile electronice folosite în cazul ședințelor desfășurate prin mijloace electronice, proiectul ordinii de zi, materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi, modalitatea prin care puse la dispoziția consilierilor etc. Proiectul ordinii de zi se aduce la cunoștința locuitorilor prin mass media, prin afișarea pe pagina de internet sau prin orice alt mijloc de publicitate. Ordinea de zi a ședinței se aprobă de consiliu cu majoritatea simplă. În comunele, orașele sau în municipiile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, proiectul ordinii de zi se aduce la cunoștință publică și în limba minorității naționale respective. Ședințele consiliului local se desfășoară legal în prezența majorității consilierilor locali în funcție, iar prezența acestora este obligatorie, cu excepția cazului în care aceștia absentează motivat. Se consideră prezenți la ședință și consilierii locali care participă prin utilizarea oricăror mijloace electronice. Ședințele consiliului local sunt publice, existând posibilitatea locuitorilor de a asista la acestea și/sau de a le urmări pe internet, de a avea acces la procesele verbale ale ședințelor, la proiectele de hotărâri, la hotărâri, precum și la instrumentele de motivare ale acestora, în condițiile legii. Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale, în care consilierii locali aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin 20% din numărul total, la ședințele consiliului local se poate folosi și limba minorității naționale respective. În toate cazurile, documentele ședințelor de consiliu local se întocmesc și se aduc la cunoștință publică în limba român. Sinteza dezbaterilor din ședințele consiliului local, precum și modul în care și a exercitat votul fiecare consilier local în parte, se consemnează într-un proces verbal semnat de președintele de ședință și de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, prin aceste semnături aceștia asumându-și responsabilitatea veridicității celor consemnate. 7. Potrivit art.139 C.adm., în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă ***hotărâri*** cu **majoritate absolută sau simplă**, după caz. Prin excepție, hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate, în cazul bunurilor imobile, se adoptă de consiliul local cu **majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție** Hotărârile privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, în condițiile legii, prin care se stabilesc impozite și taxe locale, participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului, asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine, administrarea patrimoniului, participarea cu capital sau cu bunuri, precum și alte hotărâri necesare bunei funcționari a consiliului local, stabilită prin legi special sau regulamentul de organizare și funcționare al consiliului local, se adoptă cu **majoritatea absolută a consilierilor locali în funcție.** Votul consilierilor locali este individual și poate fi *deschis* sau *secret,* consiliul local putând stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret, cu precizarea că *hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane sunt luate întotdeauna prin vot secret,* potrivit art.136 alin.1 C.adm. Proiectele de hotărâri pot fi inițiate de primar, de consilierii locali sau de cetățeni. Elaborarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului general al unității/subdiviziuni administrativ-teritoriale și a compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului. Potrivit art.140 C.adm., după desfășurarea ședinței, hotărârile consiliului local se semnează de către președintele de ședință și se contrasemnează pentru legalitate de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale. În cazul în care președintele de ședință refuză, în scris, să semneze hotărârea consiliului local, aceasta se semnează de cel puțin 2 consilieri locali, dintre cei care au participat la ședință. Modalitatea de desemnare a celor 2 consilieri se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare al consiliului local. Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu contrasemnează hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală. În acest caz, în următoarea ședință a consiliului local, depune în scris și expune în fața acestuia opinia sa motivată, care se consemnează în procesul verbal al ședinței. Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale are obligația de a comunica actele autorităților locale prefectului în cel mult **10 zile lucrătoare** de la data adoptării, respectiv emiterii. Hotărârile consiliului local sunt **acte administrative**, care pot avea **caracter individual** sau **normativ.** Potrivit art.198 C.adm., hotărârile și dispozițiile **cu caracter normativ** devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștință publică, care se face în termen de **5 zile de la data comunicării oficiale către prefect**. Comunicarea hotărârilor și dispozițiilor cu **caracter individual** către persoanele cărora li se adresează se face în cel mult **5 zile** de la data comunicării oficiale către prefect și produc efecte juridice de la data comunicării către persoanele cărora li se adresează. 8. Suspendarea mandatului de consilier local și de consilier județean este prevăzută în art.203 C.adm., care prevede că mandatul de consilier local, respectiv de consilier județean, se suspendă în următoarele situații: a. a fost dispusă măsura arestării preventive; b. a fost dispusă măsura arestării la domiciliu; c. a fost însărcinat de către consiliul din care face parte, de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în țară sau în străinătate. În primele două cazuri, măsura luată se comunică de îndată de către instanța de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunică consilierului local, respectiv consilierului județean, în termen de maximum 48 de ore de la emitere, iar suspendarea durează până la încetarea situației mai sus prevăzute, iar dacă consilierul local sau consilierul județean este găsit nevinovat, el are dreptul la despăgubiri, în condițiile legii. A treia situație de suspendare este o noutate legislativă, iar documentele corespunzătoare trebuie comunicate de către emitent, în termen de 5 zile lucrătoare de la desemnare, secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și primarului, respectiv președintelui consiliului județean, pentru ca în prima ședință ulterioară să ia act de această situație prin hotărâre. Suspendarea durează până la încetarea situației care a determinat-o. 9. Potrivit art.204 alin.2 C.adm., calitatea de consilier local, respectiv cea de consilier județean, încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandantului în următoarele cazuri: a. demisie; b. constatarea și sancționarea, în condițiile Legii nr.176/2010, a unei stări de incompatibilitate; c. schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia; d. lipsa nemotivată de la mai mult de 3 ședințe ordinare și/sau extraordinare consecutive ale consiliului, desfășurate pe durata a 3 luni calendaristice; e. lipsa nemotivată de la 3 întruniri ale consiliului convocate pe durata 3 luni calendaristice, care determină imposibilitatea desfășurării, în condițiile legii, a ședințelor ordinare și/sau extraordinare; f. imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege; g. condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei; h. punerea sub interdicție judecătorească; i. pierderea drepturilor electorale; j. pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales; k. condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru săvârșirea unei infracțiuni electorale pe durata procesului electoral în cadrul căruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicată și de modalitatea de individualizării a executării acesteia; l. deces. 10. În mod tradițional, doctrina a identificat următoarele forme de răspundere a unui consilier local: a. o răspundere administrativ-disciplinară; b. o răspundere administrativ-patrimonială, care constă în repararea prejudiciului cauzat prin hotărârea consiliului local declarată ilegală de instanța de contencios administrativ și c. o răspundere penală. Art.231 C.adm. consacra o **răspundere administrativă civilă sau penală,** după caz, a aleșilor locali pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în timp ce, potrivit art.232 C.adm., consilierii răspund *în nume propriu* pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului precum și *în solidar* pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat. Codul administrativ enumeră în art.233 sancțiunile disciplinare aplicabile consilierilor locali și consilierilor județeni astfel: a. avertismentul; b. chemarea la ordine; c. retragerea cuvântului; d. eliminarea din sala de ședință; e. excluderea temporară de la lucrările consiliului și ale comisiei de specialitate; f. diminuarea indemnizației lunare cu 10% pentru maximum 6 luni; g. retragerea indemnizației lunare pentru una sau două luni. În ce privește răspunderea consiliului local, Codul administrativ reglementează într-o secțiune distinctă dizolvarea consiliului local. Astfel, potrivit art.143 alin.1 C.adm., consiliul local se **dizolvă de drept** sau **prin referendum local.** Consiliul local se dizolvă de drept: a. în cazul în care acesta nu se întrunește cel puțin într-o ședință ordinară sau extraordinară pe durata a 4 luni calendaristice consecutive, deși a fost convocat potrivit prevederilor legale; b. în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în trei ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe durata a 4 luni calendaristice consecutive; c. în cazul în care numărul consilierilor locali în funcție este mai mic decât jumătatea numărului membrilor consiliului și nu a putut fi completat cu supleanți. Primarul, viceprimarul, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesantă sesizează instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile care atrag dizolvarea de drept a consiliului local, iar instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului. O a doua modalitate de dizolvare a consiliului local constă în organizarea unui **referendum local,** în condițiile legii. Referendumul se organizează, ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului, de cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot, înscriși în Registrul Electoral, cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială. Referendumul local se organizează de către o comisie, numită prin ordin al prefectului, compusă dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului local și al consiliului județean și un judecător de la judecătoria pe a cărei rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială în cauză. Secretariatul comisiei este asigurat de instituția prefectului. Referendumul local este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin 30% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscriși în Registrul Electoral, cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate, iar rezultatul votului a fost validat, în condițiile legii. Organizarea alegerilor după dizolvarea consiliului local, sau după validarea rezultatelor referendumului, intervine în termen de maxim 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local, sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului. Până la constituirea noului consiliu local, primarul, sau, în absența sa, secretarul general al localității, rezolvă problemele curente cu respectarea competențelor și a atribuțiilor ce-i revin, potrivit legii. Dacă și primarul se află în imposibilitatea exercitării atribuțiilor sale, iar funcția de secretar general este vacantă, prefectul numește, prin ordin, o persoană prin detașare, în condițiile legii, care va exercita atribuțiile de secretar general. ::: {.section.footnotes} ------------------------------------------------------------------------ 1. ::: {#fn1} Prezentul curs reprezintă un rezumat al Prelegerii XII "Consiliul local" din "Drept administrativ", volumul I, Dana Tofan, Editura C.H. Beck, București 2024[↩](#fnref1){.footnote-back} ::: :::