Curs 11.1AM_doc_2623e1e5e0f2000d10f61ac80ef04821 PDF

PLEXURI NERVOASE SOMATICE a. PLEXUL CERVICAL Plexul cervical este format din unirea ramurilor ventrale a primilor patru nervi cervicali, prin bifurcarea acestora formând 4 anse nervoase ce se situează intre procesele transversare cervicale (posterior ) si lama prevertebrala si muschiul scale...

PLEXURI NERVOASE SOMATICE a. PLEXUL CERVICAL Plexul cervical este format din unirea ramurilor ventrale a primilor patru nervi cervicali, prin bifurcarea acestora formând 4 anse nervoase ce se situează intre procesele transversare cervicale (posterior ) si lama prevertebrala si muschiul scalen anterior (anterior). Topografic, plexul cervical este aşezat înapoia muşchiului sternocleidomastoidian, între muşchii profunzi ai gâtului, fiind acoperit ventral de manunchiul vasculo-nervos al gâtului. Distribuţie Ramurile plexului brahial se împart în: - ramuri superficiale(senzitive), ce se exteriorizeaza la nivelul marginii postero-laterale a muşchiului sternocleidomastoidian, trecând superficial de aceasta şi împrăştiindu-se radiar. RAMURI TERITORIU SENZITIV 1. N. occipital mic ia nastere din al treilea - regiunea mastoidiană şi occipitală nerv cervical 2. N. auricular mare - pavilionul urechii 3. N. transvers al gâtului - regiunea anterioară a gâtului 4. Nn. Supraclaviculari (3-5) - regiunea infraclaviculară - regiunea axilară - regiunea deltoidiană - ramuri profunde ( musculare): 1. N. frenic (C3- C5) a.Traiect, raporturi Nervul frenic coboară pe faţa anterioară a muşchiului scalen anterior şi pătrunde în torace, trecând intre vena subclavie(anterior) si artera subclavie(posterior). - la nivelul gâtului are raporturi cu : - lateral: - artera cervicală ascendentă; - artera tiroidiană inferioară; - medial: - mănunchiul vasculo-nervos al gâtului; - simpaticul cervical. - la nivelul toracelui are: - posterior: - domul pleural; - medial dreapta: - vena cavă superioară< - medial stânga: - arcul aortic La nivelul toracelui, nervul frenic coboara între pericard şi pleura mediastinală (împreuna cu artera pericardofrenică), trecând anterior de pediculul pulmonar şi ajuns la diafragmă, cel drept o străbate în vecinătatea venei cave inferioare, iar frenicul stâng anterior de foliola stângă. b.Distribuţie În torace dă câteva ramuri la pleură / pericard şi se termină prin numeroase ramuri musculare pentru diafragmă, având un rol principal în inspiraţie. 2.Ansa cervicală (ansa hipoglosului) rezultă din anastomoza ramurii descendente a plexului cervical (C2 - C3 = rădăcina inferioară) cu ramura descendentă a hipoglosului (ce de fapt contine fibre ale plexului cervical C1-C2 ce s-au alipit nervului hipoglos = rădăcină superioară), ce formează o ansă la nivelul tendonului intermediar al omohioidianului (vezi « Nerv hipoglos »). Plexul cervical b. NERVII INTERCOSTALI (TORACICI) Nervii intercostali reprezintă ramurile ventrale ale nervilor spinali din regiunea toracică. a.Traiect si raporturi Nervul intercostal se desprinde din trunchiul nervului spinal la nivelul găurii intervertebrale, trecând între muşchiul intercostal extern şi fascia endotoracică. De la nivelul unghiului costal se situează între cele două fascicule de inserţie ale muşchiului intercostal intern ocupând şanţul costal, nervul reprezentând elementul inferior, iar vena elementul superior în mănunchiul vasculo-nervos intercostal. Primii şase nervi intercostali străbat spaţiul intercostal până la nivelul sternului unde devin superficiali şi se termină ca ramuri cutanate anterioare pectorale. Ultimii şase nervi intercostali, după ce au străbătut spaţiile intercostale, pătrund între muşchiul oblic intern şi muşchiul transvers ai abdomenului şi ajung la nivelul liniei albe, unde devin superficiali şi se termină ca ramuri cutanate anterioare abdominale. b. Distribuţie -ramuri musculare : - mm. intercostali interni şi externi; m. transvers al toracelui; m. drept abdominal; m. oblic intern; m. transvers abdominal; m. dintat superior şi posterior; m. dintat inferior si posterior; - ramuri cutanate : - laterale, ce inervează pielea peretelui postero-lateral şi anterior al trunchiului; - anterioare, ce se distribuie pielii din vecinătatea sternului şi a liniei albe abdominale; c. Plexul brahial Inervaţia membrului superior este asigurată de plexul brahial, exceptând pielea umărului care pe lângă nervul axilar, ramură a plexului brahial, este inervată si de ramuri descendente ale plexului cervical. Plexul brahial este format din ramurile ventrale ale nervilor spinali C5 - T1 , care se unesc în trunchiuri. Astfel : -ramurile anterioare din C5 – C6 formează trunchiul superior(TS) - ramura anterioară a lui C7 formează trunchiul mijlociu (TM) - ramurile anterioare C8 şi T1 se unesc în trunchiul inferior (TI). Din fiecare trunchi se desprind ramuri anterioare şi posterioare, formând fascicule : - toate diviziunile posterioare se unesc în fasciculul posterior (FP) - diviziunile anterioare ale trunchiurilor superior şi mijlociu se unesc în fasciculul lateral (FL)  - diviziunea anterioară a trunchiului inferior formează fasciculul medial (FM) Din punct de vedere topografic, plexului brahial i se descriu două părţi : - partea supraclaviculară situată în regiunea laterală a gâtului (lateral de muşchiul scalen anterior şi ssuperior de vena subclavie) fiind reprezentată de ramurile trunchiurilor plexului brahial şi de câteva ramuri colaterale. - partea infraclaviculară, ce are ca limite superior clavicula (fiind situat posterior de aceasta) şi inferior regiunea axilară.Fasciculele plexului brahial se dispun în jurul arterei axilare Formarea plexului brahial Distribuţie Ramuri colaterale Teritoriu motor de inervaţie  N. dorsal al scapulei m. ridicător al scapulei (C4 – C5) m. romboid mare m. romboid mic  N. suprascapular m. supraspinos (C5 – C6) m. infraspinos  N. toracal lung m. dinţat anterior (C5 – C7)  N. pectoral medial m. pectoral mic (C7 – T1)  N. pectoral lateral m. pectoral mare (C5 – C7)  N. subclavicular m. subclavicular (C4 – C6)  Nn. subscapulari m. subscapular (C5 – C6)  N. toraco-dorsal m. latissimus dorsi (C6 – C8) m. rotund mare  Ramurile terminale pornesc din fasciculele plexului brahial şi asigură inervaţia motorie senzitivă şi vegetativă (pentru efectorii vegetativi din teritoriul somatic-vezi ramura comunicantă cenuşie a nervului spinal) a membrului superior : - fasciculul medial : o n. ulnar (C8 – T1) o n. cutanat brahial medial (C8 – T1) o n. cutanat antebrahial medial (C8 – T1) o rădăcina medială a nervului median (C5 – T1) - fasciculul lateral : o rădăcina laterală a nervului median (C5 – T1) o n. musculocutan (C5 – C7) - fasciculul posterior: o n. radial (C5 – C8) o n. axilar (C5 – C6) NERVUL MEDIAN N. median este un nerv senzitiv-motor şi se formează prin unirea rădăcinilor medială şi laterală din fasciculele respective. Alături de nervii ulnar şi musculocutan face parte din sistemul ventral al plexului brahial ce inervează muşchii flexori ai membrului superior. I. TRAIECT ŞI RAPORTURI 1. În axilă: Anterior: - m. pectoral mare cu fascia lui; Posterior: - artera axilară; - fasciculul posterior şi ramurile sale, nervii radial şi axilar; - m. subscapular(mai inferior tendoanele muşchilor latissimus şi rotund mare); Lateral: - m. coracobrahial; Medial: - n. ulnar; - n. cutanat brahial medial; - n. cutanat antebrahial medial; - vena axilară; 2. La braţ (se află alături de artera şi venele brahiale în şanţul bicipital medial) Posterior: - muşchiul triceps brahial (posterior) şi brahial (inferior) Lateral: - m. coracobrahial (proximal); - m. biceps brahial (distal); Medial: - mănunchiul vasculo-nervos al braţului este situat superficial Nervul median se află lateral de artera brahială în porţiunea superioară a braţului, ca apoi să o încrucişeze prin anterior, plasându-se medial de aceasta. În această poziţie va ajunge la antebraţ, pătrunzând printre capetele de inserţie ale muşchiului rotund pronator. 3. La plica cotului: Anterior: - expansiunea aponevrotică a m. biceps brahial; Posterior: - m. brahial; Lateral: - artera brahială; - tendonul m. biceps brahial; Medial: - originea muşchilor epicondilieni mediali (m. rotund pronator) 4. La antebraţ Proximal Anterior: - m. flexor superficial al degetelor; Posterior: - m. flexor profund al degetelor; Lateral: - artera interosoasă anterioară; - m. flexor lung al policelui; Medial: - artera ulnară şi nervul ulnar; - m.flexor ulnar al carpului; Distal devine superficial şi pătrunde în regiunea palmară pe sub retinaculul flexorilor. 5. În canalul carpian este elementul cel mai superficial:  Anterior: - retinaculul flexorilor Posterior: - tendonul flexorului superficial al indexului; Lateral: - tendonul flexorului superficial al mediusului; Medial: - tendonul m.lung flexor al policelui; 6. La mână – nervul median dă ramuri terminale: nervii digitali palmari superficiali comuni (3), situaţi sub aponevroza palmară, arcada arterială palmară superficială şi anterior de tendoanele muşchilor flexori ai degetelor. II.DISTRIBUŢIE RAMURI COLATERALE TERITORIU DE INERVAŢIE MOTOR SENZITIV Rr. musculare antebraţ - m. rotund pronator - m. flexor radial al carpului - m. palmar lung - m. flexor superficial al degetelor n.interosos anterior - m. flexor lung al policelui - cele două fascicule laterale ale m. flexor profund al degetelor - m. pătrat pronator Rr. cutanate - eminenţa tenară - regiunea mijlocie RAMURI TERMINALE Rr. musculare - mm.eminenţei tenare : - m. opozant al policelui - m. abductor scurt al policelui - fasciculul superficial al m. flexor scurt al policelui Nervii digitali comuni (3), - primii doi muşchi lombricali - pielea degetelor I – III din care se desprind nervii - jumătatea radială a inelarului Digitali palmari proprii Ramură comunicantă cu - ramuri dorsale pentru ultimele nervul ulnar din n. digital două falange ale degetelor II – palmar comun al spaţiului III şi jumătatea laterală a III inelarului III. ROLUL MOTOR  pronaţia antebraţului: - m. rotund pronator - m. pătrat pronator  flexia mâini: - m. flexor radial al carpului - m. palmar lung  flexia degetelor: - mm. lombricali pentru falanga proximală a degetelor I şi II - m. flexor superficial al degetelor pentru falanga medie - m. flexor profund al degetelor pentru falanga distală  opoziţia policelui: - mm. eminenţei tenare Aplicaţii practice :LEZIUNI NEUROLOGICE Nervul median este un nerv esenţial al prehensiunii şi al pensei polici-digitale care opune policele celorlalte degete. În leziunea nervului median nu se poate realiza pronaţia, flexia ultimilor două falange ale indexului şi mediusului, flexia şi opoziţia policelui. Flexia mâinii este parţial compromisă. Mâna ia o atitudine particulară ,, mâna simiană ,, , policele se situează în planul celorlalte degete. Neurologic, în cazul lezării nervului median, poate fi evidenţiat SEMNUL CLAUDE: la strângerea pumnului degetul mare nu poate flecta falanga a doua şi nu poate face opoziţia policelui pe index. Bolnavul se încheie greu, nu poate lua un ac, nu poate atinge cu degetul mare degetul mic. Comprimarea nervului median într-un canalul carpian îngust poate duce la SINDROMUL CARPIAN tradus prin amiotrofii tenare cu tulburări de sensibilitate şi limitarea mişcărilor.În paralizia ischemică Volkmann, după fractura oaselor antebraţului apar retracţii musculo-tendinoase cu schiţă de grifă. NERVUL ULNAR N. ulnar este un nerv senzitivo-motor, care aparţine alături de nervul median şi nervul musculocutan sistemului ventral al plexului brahial (sistemul flexiei). I.TRAIECT ŞI RAPORTURI 1. În axilă se află în raport : Posterior: - artera şi vena subscapulară; Lateral: - artera axilară; Medial: - vena axilară; n. cutanat brahial medial; n. cutanat antebrahial medial; 2. La braţ are ca raporturi: Posterior: - septul intermuscular pe care îl perforează în treimea mijlocie a braţului trecând în loja posterioară (sprijinindu-se pe capul medial al muşchiului triceps brahial Lateral: - artera brahial Medial: - artera colaterală ulnară superioară, ce însoţeşte nervul în şanţul nervului ulnar 3. La plica cotului se află în şanţul nervului ulnar (epitrohleolecranian, pe faţa posterioară a cotului). Nervul ulnar pătrunde printre capetele de inserţie ulnar şi humeral ale muşchiului flexor ulnar al carpului, ajungând în loja anterioară a antebraţului. 4. La antebraţ are următoarele raporturi: Medial: - m.flexor ulnar al carpului (satelitul nervului); Lateral: - vasele ulnare; Distal: - nervul devine superficial şi se aşează între tendoanele muşchilor flexor ulnar al carpului şi flexor superficial al degetelor. 5. La nivelul gâtului mâinii are ca raporturi: Posterior: - retinaculul flexorilor; Medial: - osul pisiform; 6. La mână nervul pătrunde în regiunea palmară unde dă ramuri terminale : nervii digitali palmari comuni (2), în raport cu arcul arterial superficial, cât şi ramura profundă musculară situată peste bazele metacarpienelor în raport cu arcul palmar arterial profund. II. DISTRIBUŢIE TERITORIU DE INERVAŢIE RAMURI COLATERALE MOTOR SENZITIV Rr. musculare - m. flexor ulnar al carpului - cele două fascicule mediale ale m. flexor profund al degetelor Rr. vasculare - artera ulnară r. dorsală a mâinii - cinci nn. digitali dorsali ce inervează jumătatea medială a feţei dorsale a mâinii şi faţa dorsală a ultimelor trei degete RAMURI TERMINALE r. superficială -3 ramuri digitale: faţa palmară deget mic şi jumătatea medială a inelarului r. profundă - mm.eminenţei hipotenare : - mm.interosoşi palmari şi dorsali - cei doi muşchi lombricali mediali - m. adductor al policelui - fasciculul profund al m. flexor scurt al policelui III. ROLUL MOTOR  flexia mâinii şi adducţia mâinii : - m.flexor ulnar al carpului  flexia falangei distale a inelarului şi auricularului - m. flexor profund degetelor  abducţia şi adducţia degetelor - mm. interosoşi (mişcarea în evantai)  adducţia policelui - m.adductor al policelui  flexia primei falange a policelui - fasciculul profund al m. flexor scurt al policelui  flexia policelui  flexia articulaţiei metacarpo-falangiene şi extensia celor două articulaţii interfalangiene - mm. interosoşi Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE În leziunea nervului ulnar diminuă mişcările de flexie şi adducţie a mâinii. Nu se poate face flexia ultimilor două degete şi nici adducţia policelui. Mâna ia o atitudine caracteristică de ‘’grifă ulnară’’ (ghiară ulnară), caracterizată prinextensia primei falange şi flexia celorlalte două (datorită paraliziei mm. interosoşi şi acţiunii antagoniste a mm. extensori ai degetelor).  NERVUL MUSCULOCUTAN Nervul musculocutan este un nerv senzitivo-motor, care are un traiect oblic lateral la brat. I. TRAIECT ŞI RAPORTURI 1. În axilă are ca raporturi: Medial - artera axilară; - n. median; Lateral: - originea muşchiului coracobrahial 2. La braţ: Proximal - coboară pe marginea medială a muşchiului coracobrahial după care îl perforează Distal: - coboară intre: Anterior: - m. biceps brahial Posterior: - m. brahial; 3. La plica cotului nervul musculocutan perforează fascia brahială lateral de muşchii biceps brahial şi brahial pătrunzand in ţesutul subcutanat 4. La antebraţ nervul are localizare superficială, inervând tegumentul feţei anterolaterale a antebraţului II.DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE MOTOR SENZITIV rr. musculare - m.coracobrahial - m. biceps brahial - m. brahial n.cutanat lateral antebrahial - tegumentul fetei antero – laterale a antebraţului (partea radială) III. ROLUL MOTOR  flexie al antebraţului - m.brahial - m.biceps brahial  supinatie - m.biceps brahial Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE În leziunea nervului musculocutan nu mai poate fi realizată flexia antebraţului pe braţ. În paralizie antebraţul atârnă, iar reflexul bicipital este abolit NERVUL CUTANAT BRAHIAL MEDIAL Nervul cutanat brahial medial, cea mai medială ramură a plexului brahial, este un nerv senzitiv. I.TRAIECT ŞI RAPORTURI 1. În axilă are următoarele raporturi: Lateral: - vena axilară şi celelalte formaţiuni ale axilei ; 2. La braţ nervul perforează fascia brahială sub baza axilei, devenind superficial. II.DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE SENZITIV Senzitive - tegumentele de la baza axilei şi din regiunea medială a braţului  NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL I.TRAIECT ŞI RAPORTURI 1. În axilă are: Lateral: - artera axilară; - n. ulnar; Medial: - nervul cutanat brahial medial - vena axilară 2. La braţ nervul coboară pe faţa medială a acestuia (şantul bicipital medial) sub fascia brahială, iar în treimea distală perforează fascia brahială devenind, superficial si însoţind vena bazilică. II.DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE SENZITIV r.anterioară - pielea de pe faţa antero- medială a antebraţului până la nivelul articulaţiei pumnului r.ulnară - pielea de pe faţa medială a antebraţului NERVUL RADIAL Nervul radial este un nerv senzitivo-motor, care aparţine sistemului dorsal al plexului brahial (extensie şi supinaţie). I.TRAIECT ŞI RAPORTURI 1. În axilă are următoarele raporturi: Anterior: - artera axilară; n. median; Posterior: - muşchiul supscapular (şi mănunchiul vasculo-nervos corespunzător) - n. toraco-dorsal; Lateral: - n. axilar; n. musculocutan; Medial: - vena axilară; - n. ulnar; n. cutanat brahial medial; 2. La braţ nervul coboară pe faţa anterioară a tendoanelor muşchilor latissim şi rotund mare,iar la marginea inferioara a muşchiului rotund mare pătrunde pe faţa posterioară a braţului printre capetele lung si lateral ale tricepsului. Parcurge şanţul nervului radial de pe faţa posterioară a humerusului, (însoţit de artera brahială profundă şi venele satelite), localizat intre: Postero-superior: - cap lateral muşchi triceps brahial Infero-medial: - cap medial muşchi triceps brahial La acest nivel emite nervul cutanat posterior al braţului. În treimea inferioară nervul perforează septul intermuscular lateral, ajungând în loja anterioară (în şanţul bicipital lateral), fiind in raport cu: Medial: - m. biceps brahial; Lateral: -m. brahioradial; 3. La plica cotului nervul se află în şanţul bicipital lateral, însoţit iniţial de artera colaterală radială (din artera brahială) şi apoi de artera recurentă radială. La acest nivel se afla in raport cu: Posterior: - m. brahial; Lateral: - m. brahioradial; m. lung extensor radial al carpului; Medial: - tendonul muşchiului biceps brahial. De la nivelul şanţului bicipital lateral din nervul radial se desprinde nervul cutanat antebrahial posterior ce perforează septul intermuscular lateral şi se distribuie tegumentelor feţei posterioare a braţului, antebraţului şi a mâinii. 4. La antebraţ se afla ramurile sale terminale ce se desprind de la nivelul plicii cotului: Ramura superficială, senzitivă, desprinsă la nivelul articulaţiei cotului, trece prin interstiţiul dintre muşchiul brahioradial şi muşchiul rotund pronator. În treimea mijlocie este acoperit de muşchiul brahioradial şi i se alătură artera radială. În treimea inferioară se îndreaptă lateral, pe sub tendonul brahioradialului, spre faţa dorsală a mâinii unde devine superficială şi furnizează trei nervi digitali dorsali şi ramura comunicantă pentru nervul ulnar. Ramura profundă, motoare, după un scurt traiect străbate muşchiul supinator şi înconjoară colul radiusului în sens antero-posterior, ajungând în loja posterioară a antebraţului între muşchii superficiali şi profunzi. În ultima porţiune capătă numele de nerv interosos posterior care se termină în muşchii profunzi ai antebraţului. II.DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE COLATERALE MOTOR SENZITIV n. cutanat posterior al - pielea feţei posterioare a braţului braţului n. cutanat posterior al - pielea feţei posterioare a antebraţului antebraţului şi mâinii rr. musculare - m. triceps brahial - m. anconeu - m.brahioradial - m. lung extensor radial al carpului - m. scurt extensor radial al carpului RAMURI TERMINALE r. superficială - jumătatea radială a feţei nervii digitali dorsali dorsale a mâinii (3) - tegumentul fetei laterale a policelui până la vârf - faţa medială a policelui până la vârf, cât şi faţa laterală a indexului în dreptul primei falange - faţa medială a indexului şi faţa laterală a mediusului în dreptul primei phalange r. profundă - muşchii superficiali şi profunzi ai - rr.musculare lojei posterioare a antebraţului - muşchii profunzi ai antebraţului - m. lung abductor police - m. scurt şi lung extensor police -n. interosos posterior - m. extensor propriu al indexului III. ROLUL MOTOR  extensia antebraţului - m.triceps - m. anconeu  flexia antebraţului - m.brahioradial  extensia mâinii - mm.lung şi scurt extensor radial al carpului  adducţia mâinii - m. extensor ulnar al carpului  supinaţia - m.supinator  abducţia policelui - m. lung abductor al policelui  Aplicatii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE În leziunea nervului radial nu se mai poate realiza extensia antebraţului pe braţ, extensia mâinii şi a degetelor. De asemenea, nu pot fi executate supinaţia si abducţia mâinii, antebraţul se găseşte în flexie şi pronaţie. Reflexul tricipital este abolit. Paralizia muşchilor din regiunea posterioară şi acţiunea antagonistă a muşchilor din regiunea anterioară determină o hiperflexie a mâinii realizând «mâna în gât de lebădă». În sindromul iritativ compresiv (calus, eschile, hematoame, tumori) poate apărea o paralizie fără atrofie, cu şanse de remisiune, ca în paralizia cârjarilor, şoferilor şi cea din timpul somnului. Traumatismele în porţiunile humerale înalte dau paralizii de extensie a antebraţului şi a degetelor. Paraliziile joase (după fractura capului radiusului) iau aspect pseudocubital, fără căderea mâinii. Dintre toxice plumbul dă frecvent paralizii radiale. NERVUL AXILAR I. TRAIECT ŞI RAPORTURI 1. În axilă -de la originea sa din fasciculul posterior al plexului brahial, nervul axilar coboară pe faţa anterioară a muşchiului subscapular, lateral de nervul radial. 2. Trece prin patrulaterul humerotricipital (spaţiul axilar lateral), însoţit de vasele circumflexe humerale posterioare. Acest spaţiu este delimitat de: Superior: - m. rotund mic; Inferior: - m. rotund mare; Lateral: - colul chirurgical al humerusului; Medial: - capul lung al tricepsului brahial; Nervul axilar inconjoara colul chirurgical al humerusului şi se termină prin câteva ramuri în muşchiul deltoid, care pătrund în muşchi pe faţa sa profundă. II. DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE MOTOR SENZITIV n. cutanat brahial lateral - pielea feţei laterale a umărului şi a superior braţului în partea sa superioară rr. musculare - m.rotund mic - m. deltoid III. ROLUL MOTOR  abductia braţului - m.deltoid  flexia braţului - m.deltoid – fibre anterioare  extensia braţului - m. deltoid – fibre posterioare  rotaţia laterală a braţului - m. rotund mic Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE În leziunea nervului axilar nu se mai poate realiza abducţia braţului. Braţul atârnă flasc şi balant, umărul este căzut, cu aspect ‘’de epolet’’. Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE Leziunile totale ale plexului se întâlnesc în traumatisme sau în procese invadante locale (neurinoame izolate sau în cadrul maladiei Recklinghausen ; tumori de vârf pulmonar sau ale gâtului ; extinderea secundară a neoplasmelor tiroidian, laringian, cutanat). Se produc astfel mai multe sindroame:  DUCHENNE-ERB apare când leziunea interesează C5 şi C6, adică porţiunea superioară a plexului brahial. Se caracterizează clinic prin rotirea medială a braţului, extensia cotului, supinaţie, flexia mâinii şi extensia degetelor. Reflexul bicipital este abolit. Apare amiotrofia umărului, braţului, abolirea mişcărilor umărului fără interesarea mişcărilor pumnului.  KLUMPKE-DEJERINE au descris sindromul inferior al plexului brahial interesând C8 şi T1. Bolnavul prezintă sindrom ipsilateral CLAUDE-BERNARD-HORNER (mioză, ptoză palpebrală, enoftalmie) şi deficit, atrofie a muşchilor mâinii, rezultând mâna ‘’în ghiară’’. Reflexul tricipital este diminuat. Inervaţia senzitivă a membrului superior – regiune anterioară 1. nervi supraclaviculari (plex cervical); 2. nerv cutanat brahial lateral (nerv axilar); 3. nerv cutanat brahial posterior (nerv radial); 4. nerv cutanat antebrahial lateral (nerv musculocutan); 5. ramura superficială a nervului radial; 6. nervi digitali palmari (nerv median); 7. nervi digitali palmari (nerv ulnar); 8. nerv antebrahial medial (plex brahial); 9. nerv cutanat medial (plex brahial); 10. nervi intercostali Inervaţia senzitivă a membrului superior – regiunea posterioară 1. nervii supraclaviculari (plex cervical); 2. nerv cutanat brahial lateral (nerv axilar); 3. nerv cutanat antebrahial posterior (nerv radial); 4. nerv cutanat lateral (nerv musculocutan); 5. nervi digitali dorsali (nerv radial); 6. nervi palmari proprii (nerv median); 7. nervi digitali dorsali (nerv ulnar); 8. nerv cutanat antebrahial medial (plex brahial); 9. nerv cutanat brahial medial (plex brahial); 10. nerv cutanat brahial posterior (nerv radial); 11. ramuri cutanate laterale (nervi toracici)