Exam Paper - Multi-Choice Questions on Ship Loading and Stability (PDF)

multichoice 1. Abscisa centrului de greutate al navei incarcate poate avea: a. numai valori pozitive; b. numai valori negative; c. valori pozitive sau negative; d. valori constante. Answer: c 2. Abscisele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de: a. perpendiculara pupa b. c...

multichoice 1. Abscisa centrului de greutate al navei incarcate poate avea: a. numai valori pozitive; b. numai valori negative; c. valori pozitive sau negative; d. valori constante. Answer: c 2. Abscisele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de: a. perpendiculara pupa b. cuplul maestru; c. planul neutru; d. planul de baza. Answer: b 3. Amarajul marfii va fi examinat: a. dupa terminarea incarcarii inainte de plecarea navei in voiaj b. inainte de plecarea navei in voiaj precum si pe timpul voiajului c. inainte de plecarea navei in voiaj deoarece pe timpul voiajului acest lucru implica riscuri pentru echipaj d. amarajul navei nu necesita verfificare deoarece acesta este facut si certificat de compania de amaraj Answer: d 4. Amarajul vehiculelor la bordul navei ro-ro se face functie de: a. greutatea vehiculului b. numarul locurilor de care poate fi fixat materialul de amaraj c. conditiile meteo pentru voiajul ce urmeaza d. toate cele 3 situatii Answer: d 5. Amararea marfurilor grele si agabaritice se face: a. doar cu materiale de amaraj care prezinta aceleasi caracteristici de flexibilitate si elasticitate b. pot fi folosite in combinatie materiale cu caracteristici de elasticitate si flexibilitate diferita c. doar cu lanturi d. doar cu sarme si intinzatori Answer: a 6. Aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un voiaj in siguranta, din toate punctele de vedere, pentru nava insasi, pentru echipaj si incarcatura, reprezinta: a. o calitate nautica; b. buna practica marinareasca; c. buna stare de navigabilitate; d. respectarea normelor impuse de societatea de clasificare Answer: c  7. Asieta navei este: a. o stare de inclinare transversala; b. inclinarea navei pe timpul incarcarii c. materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa; d. materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri, la centrul navei. Answer: c 8. Atunci cand o nava incarca intr-un port situat pe fluviu sau ape interioare: a. va fi permisa o afundare a navei proportionala cu consumul de combustibil si apa pana la ajungerea navei in mare b. va fi permisa o ridicare a navei proportionala cu consumul de combustibil si apa pana la ajungerea navei in mare c. nu va fi permisa nici o afundare sau ridicare suplimentara a navei d. va fi permisa o afundare suplimentara a navei datorita modificarii de asieta a navei la trecerea prin ape cu densitati diferite Answer: a 9. Atunci cand se estimeaza riscul deplasarii marfurilor pe timpul voiajului, urmatorii factori trebuiesc luati in considerare: a. proprietatile fizice ale marfii b. locatia marfii la bordul navei c. stabilitatea navei d. cele 3 situatii Answer: d 10. Atunci cand se estimeaza riscul deplasarii marfurilor pe timpul voiajului, urmatorii factori trebuiesc luati in considerare: a. zona geografica in care se va executa voiajul b. durata voiajului c. conditiile hidro-meteorologice pe durata voiajului d. toate cele 3 situatii Answer: d 11. Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin: a. centrul de carena al navei; b. centrul de greutate al navei; c. centrul de greutate al suprafetei de plutire; d. cuplul maestru. Answer: c 12. Bordul liber minim de vara, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza in functie de: a. lungimea navei; b. lungimea totala, efectiva a suprastructurilor; c. pescajul de vara in apa de mare; d. volumul carenei. Answer: b  13. Bordul liber reprezinta: a. rezerva de flotabilitate a navei; b. rezerva de stabilitate a navei c. diferenta dintre rezerva de stabilitate si rezerva de flotabilitate a navei d. diferenta dintre inaltimea de constructie si distanta pe verticala de la linia de plutire la linia puntii Answer: a 14. Bratul de redresare al navei mai este denumit si: a. bratul stabilitatii de forma; b. bratul stabilitatii statice; c. bratul stabilitatii dinamice; d. bratul stabilitatii de greutate Answer: b 15. Buna conservare a produselor alimentare in vrac, pe timpul transportului maritim, se realizeaza prin: a. separarea loturilor de marfa; b. ventilatie eficienta; c. acoperirea cu prelate sau folie de plastic d. conservarea acestor marfuri nu implica actiuni deosebite. Answer: b 16. Buna stare de functionare a instalatiilor de incarcare/descarcare de la bordul navelor se atesta prin: a. certificatul de clasa; b. certificatul de siguranta a echipamentului; c. certificatul de siguranta a constructiei; d. cartea instalatiei de ridicat marfuri. Answer: d 17. Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor cuprinde: a. etapa masuratorilor; b. etapa corectiilor; c. etapa calculelor; d. toate cele trei etape mentionate. Answer: d 18. Canarisirea datorata stabilitatii transversale initiale negative se produce: a. in bordul acostarii; b. in bordul opus acostarii; c. simetric, in oricare din borduri; d. intotdeauna in bordul din care se efectueaza operatiuni de incarcare Answer: c 19. Canarisirea navei este : a. o stare de inclinare datorata factorilor externi (vant, valuri) b. o stare de inclinare longitudinala; c. materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri, la centrul navei; d. o stare de inclinare datorata tensiunilor din paramele navei cu care este legata la cheu Answer: c 20. Canarisirea navei exercita asupra stabilitatii transversale un efect: a. pozitiv; b. negativ; c. temporar; d. canarisirea nu influienteaza stabilitatea transversala a navei. Answer: b 21. Cand natura marfurilor impune un fardaj suplimentar al magaziilor navei, acesta este efectuat uzual, in contul: a. armatorului; b. incarcatorului; c. destinatarului; d. companiei de stivatori. Answer: b 22. Cand o nava trebuie sa incarce la linia de incarcare de vara intr-un port cu apa cu densitatea mai mica decat apa sarata atunci: a. nava va incarca la linia de incarcare de vara b. nava va incarca la linia de incarcare de vara plus corectia de densitate pentru apa din port c. nava va incarca la linia de incarcare de vara minus corectia de densitate pentru apa din port d. linia de incarcare de vara nu poate fi depasita in astfel de situatii Answer: b 23. Cand pozitia centrului longitudinal al plutirii se afla intr-o pozitie spre prova sau spre pupa fata de cuplul maestru: a. variatia de asieta este aceeasi atat la prova cat si la pupa b. exista variatie de pescaj doar in directia centrului longitudinal al plutirii c. exista variatie de pescaj in directia opusa pozitiei centrului longitudinal al plutirii d. variatia pescajelor prova si pupa va fi diferita Answer: d 24. Capacitatea de incarcare a navelor containiere se exprima in: a. tdw; b. trb; c. trn; d. teu. Answer: d 25. Capacitatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa incetarea actiunii fortelor care au provocat scoaterea ei din aceasta pozitie defineste: a. flotabilitatea navei; b. stabilitatea navei; c. nescufundabilitatea navei; d. vitalitatea navei. Answer: b  26. Cargo-planul initial sta la baza: a. calcului de stabilitate si asieta; b. angajarii navei; c. calculului de eficienta a navei; d. contractului de navlosire si transport. Answer: a 27. Cargo-planul se intocmeste pe baza: a. calculului de stabilitate si asieta b. conosamentului; c. listei de incarcare; d. contractului de navlosire si transport. Answer: c 28. Cartea instalatiei de ridicat marfuri este eliberata si vizata periodic de: a. santierul constructor; b. registrul de clasificare; c. societatea de asigurare; d. autoritatile navale Answer: b 29. Cazurile tipice de incarcare a navei sunt date de: a. Codul de buna practica pentru incarcarea, stivuirea si amararea marfurilor la bordul navei b. Normele registrului naval; c. Manualul companiei de navigatie; d. Informatia de stabilitate pentru comandant. Answer: d 30. Coletele de marfuri generale care au marcajul necorespunzator sau sters se incarca: a. separat de coletele marcate corespunzator; b. la terminarea operarii; c. numai cu scrisoare de garantie; d. coletele cu marcaj necorespunzator sau sters vor fi respinse la incarcare. Answer: d 31. Conditiile tehnice-constructive si de dotare a navelor maritime sunt reglementate de: a. Conventia internationala privind constructia navelor b. Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare (SOLAS); c. Codul international privind stabilitatea tuturor tipurilor de nave d. Codul international privind incarcarea, stivuirea si amararea marfurilor la bordul navei Answer: b 32. Conform Conventiei Load Line, atunci cand o nava incarca in apa cu densitatea cuprinsa intre valoarea apei dulci si valoarea apei sarate: a. linia de incarcare aferenta zonei de navigatie nu poate fi depasita b. linia de incarcare aferenta zonei de navigatie va fi depasita cu toleranta de pescaj proportionala cu diferenta dintre densitatea apei sarate si densitatea apei in care pluteste nava c. linia de incarcare aferenta zonei de navigatie va fi deasupra liniei de plutire cu toleranta de pescaj proportionala cu diferenta dintre densitatea apei sarate si densitatea apei in care pluteste nava d. linia de incarcare aferenta zonei de navigatie poate fi depasita numai daca nava incarca la linia de incarcare de vara Answer: b 33. Conform Conventiei Load Line, atunci cand o nava incarca in apa dulce: a. linia de incarcare aferenta zonei de navigatie poate fi depasita cu valoarea tolerantei de pescaj pentru apa dulce (fresh water allowance) b. linia de incarcare aferenta zonei de navigatie nu poate fi depasita c. linia de incarcare aferenta zonei de navigatie poate fi depasita numai daca nava incarca la linia de incarcare de vara d. linia de incarcare aferenta zonei de navigatie va fi deasupra liniei de plutire cu valoarea tolerantei de pescaj pentru apa dulce (fresh water allowance) Answer: a 34. Conservarea marfurilor pe timpul transportului presupune: a. separarea eficienta a loturilor; b. ventilatia corespunzatoare a magaziilor; c. inspectarea marfurilor pe timpul voiajului d. respectarea cerintelor privind stivuirea marfurilor Answer: b 35. Constanta navei reprezinta: a. masa navei goale; b. greutatile lichide de la bordul navei c. diferenta dintre masa navei goale la un moment dat pe timpul exploatarii si masa initiala a navei goale; d. cantitatea de reziduri din tancurile navei. Answer: c 36. Containerele care prezinta avarii inainte de incarcare: a. se vor incarca la bordul navei intrun loc separat pentru a fi mai usor identificate la portul de descarcare b. se vor incarca la bordul navei dar se va face mentiune pe conosament cu privire la conditia containerului c. se vor respinge de la incarcare d. se vor incarca la bordul navei dar intotdeauna pe punte pentru a putea fi supravegheat pe timpul voiajului Answer: c 37. Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor: a. cu lungime mai mare de 24 m; b. cu TRB mai mare de 150 TR; c. cu DWB mai mic de 300 TDW; d. de pescuit. Answer: d  38. Coordonatele centrului de greutate al navei goale se calculeaza de catre: a. comandantul navei; b. registrul de clasificare; c. santierul constructor; d. se calculeaza la bordul navei pentru fiecare incarcare Answer: c 39. Corectia de asieta a sondelor efectuate la tancuri se realizeaza: a. cu scara Bonjean; b. cu graficele sau tabelele continute in tabelele de calibrare a tancurilor; c. cu graficele de asieta; d. asieta nu influenteaza citirea sondelor. Answer: b 40. Corectia de asieta se aplica ulajelor masurate prin: a. corectia de densitate si temperatura b. utilizarea graficelor de asieta; c. utilizarea tabelelor sau graficelor continute in tablele de calibrare a tancurilor; d. asieta nu influenteaza citirea ulajelor. Answer: c 41. Corectia pentru suprafete libere lichide (free surface correction) are semnul: a. semnul se modifica functie de dimensiunile tancului si de densitatea lichidului din tancuri b. semnul ei se modifica functie de cantitatea de lichid din tancuri c. semnul ei se modifica functie de pozitia pe verticala la bordul navei a tancurilor partial umplute d. are intotdeauna valoare negativa Answer: d 42. Corectiile pentru inclinarile navei aplicate masuratorilor la tancurile de marfa se gasesc la bordul navei in: a. tabele hidrostatice ale marfii b. tabele de sonda ale tancurilor de marfa c. se determina prin calcul cu ajutorul formulelor empirice d. se citesc direct pe indicatoarele nivelului de marfa din tancuri Answer: b 43. Cota centrului de greutate al navei incarcate poate avea: a. numai valori pozitive; b. numai valori negative; c. valori pozitive sau negative; d. valori constante. Answer: a 44. Cota metacentrului transversal se poate calcula: a. cu "Diagrama pentru cota metacentrului transversal"; b. cu "Scala de incarcare"; c. cu "Diagrama Bonjean"; d. din "Diagrama de pantocarene" Answer: a  45. Cota metacentrului transversal se poate calcula: a. cu "Diagrama curbelor de carene drepte"; b. cu "Diagrama de asieta"; c. din “Diagrama pentru valorile limita ale metacentrului transversal" d. cu ajutorul coeficientului de stabilitate. Answer: a 46. Cota metacentrului transversal se poate calcula: a. din inaltimea de constructie a navei; b. din valoarea bordului liber; c. din valoarea momentului de redresare; d. cu formule empirice. Answer: d 47. Cota metacentrului transversal: a. este o marime constanta b. variaza functie de pescajul navei c. variaza functie de inaltimea metacentrica d. variaza functie de raza metacentrica Answer: b 48. Cotele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de: a. planul plutirii b. cuplul maestru; c. planul neutru; d. planul de baza. Answer: d 49. Criteriul principal de apreciere a stabilitatii transversale initiale a navei il constituie: a. valoarea inaltimii metacentrice transversale; b. valoarea cotei centrului de greutate al navei; c. valoarea cotei metacentrului transversal; d. valoarea razei metacentrice transversale. Answer: a 50. Curba stabilitatii statice ilustreaza comportarea navei la unghiurile de inclinare transversala: a. mici; b. mari; c. diferite (mici si mari); d. constante. Answer: c 51. Daca centrul de greutate al navei este ridicat atunci: a. bratul de stabilitate creste si stabilitatea navei creste b. bratul de stabilitate scade si stabilitatea navei creste c. bratul de stabilitate creste si stabilitatea navei scade d. bratul de stabilitate scade si stabilitatea navei scade Answer: d 52. Deadweightul brut al navei este: a. volumul spatiilor destinat marfii; b. capacitatea totala de incarcarea a navei mai putin greutatile lichide de la bord c. capacitatea totala de incarcare a navei; d. suma greutatilor constante de la bord. Answer: c 53. Deadweightul caracterizeaza: a. deplasamentul navei la un moment dat b. deplasamentul maxim al navei la linia de incarcare de vara c. capacitatea de incarcare a navei inclusiv greutatile lichide de la bordul navei si greutatea navei goale d. capacitatea de incarcare. Answer: d 54. Deadweightul net al navei este: a. o marime constanta; b. spatiul destinat marfii; c. suma greutatilor variabile de la bord; d. capacitatea utila de incarcare a navei. Answer: d 55. Deplasamentul de plina incarcare corespunde: a. liniei de plutire de vara in apa dulce b. liniei de plutire de vara indiferent de valoarea densitatii apei in care pluteste nava c. liniei de plutire de vara, in apa sarata; d. oricarei linii de plutire indiferent de densitatea apei in care pluteste nava Answer: c 56. Deplasamentul navei goale este: a. o marime variabila calculata de santierul constructor; b. este o marime variabila si se determina la bordul navei pentru fiecare incarcare c. o marime constanta data de santierul constructor; d. este o marime variabila si se determina de fiecare data cand nava intra in santier Answer: c 57. Deplasamentul navei reprezinta: a. volumul de apa deslocuit de carena navei; b. masa incarcaturii de la bord; c. volumul total ocupat de marfa; d. masa volumului de apa deslocuit de nava. Answer: d 58. Deplasarea cherestelei incarcata pe coverta se poate datora unuia din urmatorii factori: a. slabirea amarajului, datorita compactarii marfii pe timpul voiajului b. ruliu violent al navei c. impactul cu apa de mare ambarcata pe coverta in conditii de mare agitata d. toate cele 3 situatii Answer: d 59. Diferenta dintre deadweightul brut al navei si totalitatea greutatilor de la bord (care nu constituie marfa) reprezinta: a. tonajul navei; b. tonajul registru brut; c. tonajul registru net; d. deadweightul net. Answer: d 60. Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale reprezinta: a. tonajul navei; b. deadweightul net; c. deadweightul brut; d. tonajul registru brut. Answer: c 61. Diferenta dintre deplasamentul navei la un pescaj dat si greutatile cunoscute( inclusiv greutatea navei goale) se materializeaza in: a. deadweightul net al navei; b. deadweightul brut al navei; c. tonajul navei; d. constanta navei. Answer: d 62. Distanta masurata pe verticala, de la nivelul lichidului din tanc pana la cerul tancului (sau alt punct de referinta), se defineste ca: a. sonda; b. inaltime de constructie; c. spatiu de expansiune; d. ulaj. Answer: d 63. Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre centrul de carena si metacentrul transversal, constituie: a. cota metacentrului transversal; b. raza metacentrica transversala; c. cota centrului de carena; d. pantocarena. Answer: b 64. Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre metacentrul transversal si centrul de greutate al navei, constituie: a. cota metacentrului transversal; b. raza metacentrica transversala; c. cota centrului de carena; d. inaltimea metacentrica transversala. Answer: d  65. Ducerea la indeplinire in bune conditii a transportului produselor refrigerate si congelate depinde de: a. respectarea instructiunilor primite de la incarcator b. familiarizarea membrilor de echipaj cu instalatiile frigorifice de la bordul navei c. pregatirea magaziilor de marfa la standardele cerute tipului de marfa d. toate cele 3 situatii Answer: d 66. Dunnage este denumirea data materialelor folosite pentru: a. protejarea marfii si a ambalajului acesteia impotriva umiditatii b. protejarea marfii impotriva contaminarii c. protejarea marfii impotriva avariilor d. toate cele 3 situatii Answer: d 67. Echilibrul indiferent al navei este caracterizat de: a. inaltime metacentrica pozitiva; b. inaltime metacentrica nula; c. inaltime metacentrica negativa; d. inaltime metacentrica foarte mica Answer: b 68. Echilibrul instabil al navei este caracterizat de: a. inaltime metacentrica pozitiva; b. inaltime metacentrica nula; c. inaltime metacentrica negativa; d. inaltime metacentrica foarte mica Answer: c 69. Echilibrul stabil al navei este caracterizat de: a. inaltime metacentrica pozitiva; b. inaltime metacentrica nula; c. inaltime metacentrica negativa; d. inaltime metacentrica insuficienta. Answer: a 70. Efectul asietei navei asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin: a. cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei; a. cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul aprovarii navei; c. scaderea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei; d. asieta navei nu influienteaza stabilitatea ei transversala. Answer: a 71. Efectul suprafetei libere dintr-un tanc al navei este proportional cu: a. cantitatea de lichid din tanc; b. lungimea si latimea tancului; c. sonda tancului; d. inaltimea tancului. Answer: b  72. Efectul suprafetelor libere lichide din tancurile navei se materializeaza prin: a. cresterea inaltimii metacentrice; b. mentinerea inaltimii metacentrice; c. scaderea inaltimii metacentrice; d. inaltimea metacentrica nu este afectata de suprafetele libere lichide. Answer: c 73. Efectul suprafetelor libere lichide produce: a. o scadere a inaltimii metacentrice functie de pozitia pe verticala a tancului la bordul navei b. initial o scadere a inaltimii metacentrice iar apoi o crestere a inaltimii metacentrice c. o scadere a inaltimii metacentrice datorita deplasarii virtuale a centrului de greutate vertical in sus d. o scadere sau o crestere a inaltimii metacentrice functie de gradul de inclinare al navei Answer: c 74. Factorii care influenteaza marimea efectului suprafetelor libere lichide sunt: a.latimea tancului, lungimea tancului, densitatea lichidului din tanc b.latimea tancului, lungimea tancului, starea de inclinare a navei c.latimea tancului, densitatea lichidului din tanc si pozitia pe verticala a tancului la bordul navei d.latimea tancului, densitatea lichidului din tanc si asieta navei Answer: a 75. Factorii care influenteaza TPC sunt: a.starea de inclinare a navei b.pescajul navei si suprafata plutirii c.tipul marfii care se incarca d.este constant in orice situatie Answer: b 76. Fardajul magaziilor are rol in: a.prevenirea contactului marfurilor cu peretii metalici ai navei; b.arimarea marfurilor; c.amarajul marfurilor; d.separatia marfurilor. Answer: a 77. Fresh Water Allowance reprezinta: a.modificarea de pescaj cand nava trece prin ape cu densitati diferite b.modificarea de pescaj cand nava trece prin diferite zone de navigatie c.modificarea de pescaj cand nava trece din apa dulce in apa sarata si vice versa d.modificarea de pescaj cand nava trece doar din apa dulce in apa sarata Answer: c 78. Fresh Water Allowance se determina din: a.curbele hidrostatice functie de pescajul mediu si deplasamentul navei b.este stabilita conform Conventiei Load Line pentru fiecare nava c.este o marime constanta pentru toate tipurile de nave, stabilita de santierul constructor d.se determina la bordul navei functie de densitatea apei in care se afla nava Answer: b 79. In cadrul procesului de pregatire a magaziilor de marfa pentru transportul produselor metalurgice (role, tabla foi, tevi etc) se recomanda: a.spalarea magaziilor cu apa sarata b.spalarea magaziilor cu apa sarata si apoi cu apa dulce c.spalarea magaziilor nu este necesara in aceasta situatie d.spalarea magaziilor se va face functie de natura produselor metalurgice ce urmeaza a fi incarcate Answer: b 80. In calculul bratelor de stabilitate statica se va folosi valoarea lui KG (cota centrului de greutate al navei): a.necorectata pentru efectul suprafetelor libere lichide b.corectata pentru efectul suprafetelor lichide doar din tancurile partial umplute care se vor consuma pe timpul voiajului c.corectata pentru efectul suprafetelor lichide doar pentru tancurile care nu se vor consuma pe timpul voiajului d.corectata pentru efectul suprafetelor lichide pentru toate tancurile partial umplute Answer: d 81. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, la incarcare, cantitatea incarcata se determina cu relatia: a.Q= (A-a) - ( B-b); b.Q= (B-b)-(A-a); c.Q=(A-a)-Do; d.Q=(B-b)-Do. Answer: b 82. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, constanta navei se poate determina: a.inaintea inceperii incarcarii; b.dupa terminarea descarcarii; c.inainte de inceperea incarcarii si dupa terminarea descarcarii; d.metoda pescajelor nu include calculul constantei navei. Answer: c 83. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru deformarea corpului navei se realizeaza in practica curenta: a.cu diagramele din documentatia navei; b.calculand pescajul de medie a mediilor c.prin calcul integral; d.aceasta corectie este neglijabila, indiferent de starea de incarcare a navei. Answer: b 84. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru inclinarile longitudinale ale navei se realizeaza: a.cu formule de calcul, tabele sau diagrame din documentatia navei; b.prin integrare; c.prin calcul logaritmic; d.aceasta corectie nu este necesara. Answer: a 85. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru inclinarile transversale ale navei se realizeaza: a.cu formule empirice; b.cu diagrame din documentatia navei; c.facand media pescajelor masurate in ambele borduri; d.aceasta corectie nu este necesara. Answer: c 86. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, la descarcare, cantitatea descarcata se determina cu relatia: a.Q= (A-a) - ( B-b); b.Q= (B-b)-(A-a); c.Q=(A-a)-Do; d.Q=(B-b)-Do. Answer: a 87. In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, pentru reducerea volumului marfii la temperatura standard, se utilizeaza: a.tablele de calibrare; b.tablele de sonde; c.tablele ASTM-IP; d.cantitatea de marfa nu poate fi determinata prin reducerea volumului la temperatura standard. Answer: c 88. In cazul incarcarii marfurilor grele si agabaritice se va tine cont de: a.capacitatea de incarcare a macaralelor navei b.raza de actiune a macaralelor navei c.particularitatile danei de incarcare d.toate cele 3 situatii Answer: d 89. In cazul operarii marfurilor cu instalatia de incarcare/descarcare a navei, proba instalatiei in functionare trebuie efectuata: a.zilnic; b.saptamanal; c.inaintea inceperii fiecarei etape de operare; d.inainte de intrarea navei in port Answer: c 90. In cazul situatiei de echilibru instabil, bratul de stabilitate: a.nu exista b.tinde sa aduca nava in pozitie stabila c.actioneaza ca brat de rasturnare d.creste la valoarea maxima Answer: c  91. In cazul situatiei de echilibru neutru, bratul de stabilitate: a.este mai mare b.este mai mic c.nu exista d.ramane constant Answer: c 92. In cazul unei nave incarcate cu cherestea pe coverta, inainte de plecarea navei in voiaj Comandantul navei trebuie sa se asigure ca: a.nava este in pozitie dreapta b.nava are o inaltime metacentrica adecvata c.nava indeplineste criteriile de stabilitate cerute pentru acest tip de incarcare d.nava este dotata cu camere video pe punte Answer: c 93. In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, centrul de carena se deplaseaza pe: a.o dreapta; b.un arc de cerc; c.o curba de raza variabila; d.verticala. Answer: c 94. In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, metacentrul transversal se deplaseaza pe: a.o dreapta; b.un arc de cerc; c.o curba de raza variabila; d.o evoluta metacentrica. Answer: d 95. In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca centrul de carena se deplaseaza pe: a.o dreapta; b.un arc de cerc; c.o curba de raza variabila; d.verticala. Answer: b 96. In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca intersectia a doua plutiri izocarene se face dupa o dreapta care trece prin: a.planul neutru; b.centrul lor de greutate; c.cuplul maestru; d.centrul de carena Answer: b 97. In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca metacentru transversal este: a.un punct fix; b.situat sub planul neutru; c.situat in planul neutru; d.situat deasupra planului neutru. Answer: a 98. In momentul deplasarii marfurilor la bordul navei pe timpul voiajului se pot lua urmatoarele masuri: a.schimbarea de drum a navei b.reducerea vitezei c.monitorizarea integritatii structurale a navei d.toate cele 3 situatii Answer: d 99. In situatia cand in cargo planul navei primit la nava se observa mai multe containere care depasesc greutatea admisibila: a.aceste containere se vor incarca intotdeauna in partea de jos a stivei pentru a se evita incarcarea containerelor grele peste containerele usoare b.aceste containere se vor respinge de la incarcare c.aceste containere se vor incarca intotdeauna pe punte si spre pupa pentru a asigura o asieta convenabila a navei d.se va reface cargo planul navei astfel incat aceste containere sa se incarce intotdeauna pe punte Answer: b 100. In studiul stabilitatii dinamice se iau in consideratie momentele de inclinare transversala care se aplica navei: a.lent; b.rapid; c.constant; d.variabil. Answer: b 101. In studiul stabilitatii statice se admite ipoteza ca momentele de inclinare transversala se aplica navei: a.lent; b.rapid; c.constant; d.variabil. Answer: a 102. In timpul incarcarii navelor mineraliere se urmareste: a.repartizarea uniforma a incarcaturii pe magazii; b.distributia marfii pe intreaga suprafata a magaziilor de marfa; c.asigurarea unei asiete convenabile; d.toate cele trei activitati mentionate. Answer: d 103. In transportul carbunelui pentru evitarea procesului de autoaprindere este recomandat ca: a.ventilarea sa se faca la suprafata marfii b.ventilarea marfii sa se faca atat la suprafata cat si in interior c.ventilarea sa se faca in interiorul marfii d.la acest tip de marfa nu se recomanda ventilare Answer: a 104. Inainte de incarcarea masinilor pe navele tip RO-RO se recomanda: a.numararea masinilor ce urmeaza a fi incarcate b.inspectarea masinilor inainte de incarcare pentru a vedea daca marfa este susceptibila pentru transportul in voiaj ce urmeaza precum si conditia ei c.verificarea pneurilor tuturor masinilor d.numerotarea masinilor functie de spatiul din interiorul navei unde urmeaza a fi depozitate Answer: b 105. Inaltimea metacentrica transversala se calculeaza cu relatia: a.GM = KG + KB; b.GM = BM + KB; c.GM = KG - KB; d.GM = KM - KG. Answer: d 106. Indicele de stivuire reprezinta: a.masa unitatii de volum al marfii; b.raportul dintre volumul magaziilor navei si volumul marfii; c.volumul unitatii de masa a marfii; d.raportul dintre deadweightul net si greutatea marfii; Answer: c 107. Indicele ideal de stivuire satisface: a.cantitatea minima de marfa ce poate fi incarcata b.cantitatea maxima de marfa ce poate fi incarcata c.capacitatea de incarcare a navei la linia de incarcare de vara d.capacitatea de incarcare a navei. Answer: d 108. Institutiile organizate in scopul supravegherii constructiei si exploatarii navelor, capabile sa emita certificate care sa confirme buna stare tehnica, su a.societati de asigurare; b.registre de clasificare; c.autoritatile navale d.santiere navale. Answer: b 109. Instructiunile referitoare la stivuirea si amararea marfurilor, se gasesc la bordul navei in: a.Ship's Stability Book b.Cargo Loading Manual c.Cargo Securing Manual d.Cargo Lashing Manual Answer: c  110. Intocmirea cargo-planului este sarcina si responsabilitatea: a.incarcatorului navei; b.comandantului navei; c.companiei de stivatori; d.superintendentului navei. Answer: b 111. La ambarcarea unei greutati la bordul navei, centrul de greutate al navei: a.se va deplasa in directie opusa pozitiei de ambarcare a greutatii b.se va deplasa in sus c.se va deplasa in jos d.se va deplasa in directia pozitiei de ambarcare a greutatii Answer: d 112. La amenajarea navelor in vederea transportului de cereale in vrac, puturile de alimentare au rol in limitarea efectelor: a.alunecarii cerealelor; b.tasarii cerealelor; c.incingerii cerealelor; d.umezirii cerealelor. Answer: b 113. La amenajarea navelor in vederea transportului de cereale in vrac, separatiile longitudinale au rol in limitatrea efectelor: a.alunecarii cerealelor; b.tasarii cerealelor; c.incingerii cerealelor; d.umezirii cerealelor. Answer: a 114. La bordul navei informatiile referitoare la materialele de amaraj precum si la metodele de amaraj ce se folosesc la bordul navei se gasesc in: a.Cargo Lashing Manual b.Cargo Securing Manual c.Cargo Stowing Manual d.Cargo Loading Manual Answer: b 115. La bordul navelor de transport marfuri generale, partide de acelasi tip de marfa ce urmeaza a fi descarcate in porturi diferite se separa prin: a.benzi de plastic de culori diferite b.marcaje cu vopsea de culoare diferita c.niciuna din situatii d.ambele situatii Answer: d 116. La bordul navelor se utilizeaza uneori elemente de stabilitate longitudinala, pentru: a.studiul pantocarenelor; b.studiul asietei; c.determinarea corectiei suprafetelor libere lichide d.determinarea planului neutru. Answer: b 117. La descarcarea unei greutati de la bordul navei, centrul de greutate al navei: a.se va deplasa in directie opusa pozitiei de descarcare a greutatii b.se va deplasa in jos c.se va deplasa in sus d.se va deplasa in directia pozitiei de descarcare a greutatii Answer: a 118. La intocmirea cargo planului se va tine cont de: a.greutatea maxima admisibila care poate fi incarcata pe paiolul magaziilor sau pe capacele gurilor de magazii b.greutatea maxima admisibila a mijloacelor de incarcare de la bordul navei c.numarul mijloacelor de incarcare de la bordul navei d.toate cele 3 situatii Answer: a 119. La navele care transporta cereale in vrac, prin ventilatie se urmareste limitarea efectelor: a.pierdere a umiditatii b.incoltirii marfii c.incingerii cerealelor; d.la aceste marfuri ventilatia nu este necesara. Answer: c 120. La navele care transporta marfuri lichide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan: a.transversal; b.orizontal; c.vertical; d.longitudinal-diametral. Answer: b 121. La navele care transporta marfuri solide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan: a.longitudinal-diametral; b.transversal; c.orizontal; d.vertical. Answer: a 122. La navele cargouri, inaltimea metacentrica transversala pentru nava incarcata, are valori cuprinse intre: a.0,1 - 0,2 m; b.0,4 - 0,6 m; c.0,8 - 1,2 m; d.2,5 - 4,0 m; Answer: b 123. La navele de marfuri generale, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan: a.transversal; b.orizontal; c.vertical; d.longitudinal-diametral. Answer: d 124. La navele de tip Ro-Ro inainte de inceperea incarcarii se va verifica: a.starea rampei de acces la bordul navei b.iluminatul puntilor unde urmeaza a se incarca marfa c.verificarea curateniei puntilor, acestea trebuid sa nu fie umede sau alunecoase d.toate cele 3 situatii Answer: d 125. La navele frigorifice dupa terminarea curateniei magaziilor de marfa se trece la procesul de: a.pre-racire b.ventilatie c.dezumidificare d.racire Answer: a 126. La o nava avand perioada lunga de ruliu, cu amplitudine mica, inaltimea metacentrica initiala este: a.mica; b.mare; c.negativa; d.critica. Answer: a 127. La o nava avand perioada scurta de ruliu, cu amplitudine mare, inaltimea metacentrica initiala este: a.mica; b.mare; c.negativa; d.critica. Answer: b 128. La sondele efectuate in cargotancurile incarcate cu gaze lichefiate se aplica urmatoarele corectii: a.corectia de asieta si corectia de inclinare transversala b.corectia de inclinare transversala si corectia indicatorului de nivel c.corectia de asieta si corectia indicatorului de nivel d.corectia de asieta, corectia indicatorului de nivel si corectia de inclinare transversal Answer: d  129. Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa de mare, sunt orientate spre: a.prova navei; b.pupa navei; c.linia puntii de bord liber; d.cuplul maestru. Answer: a 130. Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa dulce, sunt orientate spre: a.prova navei; b.pupa navei; c.linia puntii de bord liber; d.cuplul maestru. Answer: b 131. Marca de bord liber include: a.discul Plimsoll; b.scarile de pescaj; c.marca de tonaj; d.linia de referinta de la cuplu maestru Answer: a 132. Marca de tonaj a fost introdusa de: a.Conventia internationala asupra liniilor de incarcare (LL); b.Regulamentul pentru masuratorile de tonaj (UK); c.Lloyd's Register of Shipping; d.Registrul Naval Roman. Answer: b 133. Marca de tonaj include: a.discul Plimsoll; b.linia de incarcare de iarna; c.linia de incarcare de vara, la tropice; d.un triunghi echilateral cu latura de 300 mm. Answer: d 134. Marcajul coletelor care contin marfuri periculoase trebuie sa poata fi identificat si dupa ce coletele au stat in apa de mare timp de cel putin: a.o luna; b.doua luni; c.trei luni; d.1 an. Answer: c 135. Marfurile generale ambalate se verifica la incarcare dupa: a.greutatea coletelor; b.volumul coletelor; c.continutul coletelor; d.numarul si marcajul coletelor. Answer: d 136. Marfurile generale sunt receptionate la bord (cantitativ si calitativ) pe baza: a.greutatii coletelor b.ordinului de imbarcare; c.listei de incarcare; d.cargo-planului. Answer: b 137. Marfurile grele si agabaritice se vor stivui la bordul navei: a.in axul transversal al navei b.intotdeauna pe punte c.intotdeauna in magaziile navei d.in axul longitudinal al navei Answer: d 138. Masuratorile efectuate la tancurile de marfa, prin ulaj sau sondare, pot fi afectate de erori: a.erori datorita inclinarilor transversale (list) b.erori datorate inclinarilor longitudinale (trim) c.erori datorate atat inclinarilor transversale cat si inclinarilor longitudinale d.aceste erori sunt de cele mai multe ori foarte mici si nu se iau in calcul Answer: c 139. Momentul de inertie pentru suprafete libere lichide (free surface moment) se determina la bordul navei : a.din tablele de sonda functie de nivelul lichidului din tanc b.din tablele de sonda functie de pozitia tancului la bordul navei c.din tablele de sonda functie de densitatea lichidului din tanc d.din tablele de sonda functie de latimea tancului Answer: a 140. Momentul unitar de asieta (MCT) se determina: a.din tablele (curbele) hidrostatice functie de pescaj sau deplasament b.din tablele (curbele hidrostatice) functie de asieta navei c.din tablele (curbele) hidrostatice functie densitatea apei in care pluteste nava d.din diagrama de modificare a asietei la ambarcarea sau debarcarea de greutati Answer: a 141. Momentul unitar de asieta (MCT) se foloseste pentru: a.determinarea modificarii asietei navei la trecerea prin ape cu densitati diferite b.determinarea modificarii asietei navei la ambarcarea, debarcarea sau deplasarea de greutati la bord c.determinarea modificarii asietei navei doar la ambarcarea si debarcarea de greutati d.determinarea modificarii asietei navei doar la deplasarea de greutati la bordul navei Answer: b 142. Navele cargou sunt caracterizate de: a.dispunerea tancurilor de balast doar in dublu fund b.instalatii proprii de operare; c.imposibilitatea incarcarii marfii in vrac d.un grad mare de etanseitate la nivelul puntii principale. Answer: b 143. Navele containiere care efectueaza transporturi intercontinentale sunt denumite in mod curent: a.nave mama (mother vessels); b.nave de aprovizionare (feeders); c.nave auxiliare; d.nave universale. Answer: a 144. Navele containiere care efectueaza transporturi zonale sunt denumite in mod current: a.nave mama (mother vessels); b.nave de aprovizionare (feeders); c.nave auxiliare; d.nave universale. Answer: b 145. Navele port-container sunt caracterizate de: a.termoizolatia magaziilor in care sunt stivuite containerele frigorifice b.instalatii proprii de operare; c.imposibilitatea stivuirii containerelor frigorifice pe punte d.magazii cu structura celulara. Answer: d 146. Navele Ro-Ro sunt caracterizate de: a.instalatii proprii de operare; b.axa de operare orizontala; c.dispunerea rampei de incarcare intotdeauna in pupa d.termoizolatia peretilor si a puntilor. Answer: b 147. Navele specializate in transportul cherestelei au, in medie, o capacitate de balastare de: a.10 % din capacitatea totala de transport; b.15% din capacitatea totala de transport; c.20% din capacitatea totala de transport; d.25% din capacitatea totala de transport. Answer: a 148. Navele vrachiere sunt caracterizate de: a.gradul scazut de etanseitate al magaziilor de marfa, deoarece marfurile solide in vrac nu necesita acest lucru b.lipsa tancurilor superioare de balast c.forma magaziilor care asigura autorujarea marfii; d.magazii cu structura celulara. Answer: c  149. O crestere a centrului de greutate al navei se poate datora: a.efectului suprafetelor libere din tancurile partial umplute b.depunerilor de gheata pe suprastructurile navei c.apei ambarcata pe puntea navei pe timp de furtuna d.toate cele 3 situatii mentionate Answer: d 150. O crestere a centrului de greutate al navei se poate datora: a.descarcarea unei greutati de pe coverta cu macaraua navei b.transferului de combustibil dintr-un tanc inferior intr-un tanc superion c.cheresteaua incarcata pe punte devine saturata datorita absorbtiei de umiditate d.toate cele 3 situatii mentionate Answer: d 151. O nava canarisita ca urmare a stabilitatii initiale negative, se afla in echilibru: a.stabil; b.instabil; c.indiferent; d.stabilitatea initiala negativa nu determina canarasirea navei. Answer: b 152. O nava care are pescajul centru Tc mai mare decat pescajul mediu Tm este: a.aprovata; b.apupata; c.arcuita; d.contra-arcuita Answer: d 153. O nava care are pescajul mediu Tm mai mare decat pescajul centru Tc este: a.aprovata; b.apupata; c.arcuita; d.contraarcuita Answer: c 154. O nava cu asieta zero este: a.in pozitie dreapta; b.bandata; c.canarisita; d.pe chila dreapta. Answer: d 155. O nava cu canarisire zero este: a.pe chila dreapta; b.in pozitie dreapta; c.bandata; d.in echilibru indifferent Answer: b 156. O nava dura este caracterizata de: a.stabilitate excesiva; b.stabilitate buna; c.stabilitate redusa; d.stabilitate initiala negativa. Answer: a 157. O nava zvelta este caracterizata de: a.stabilitate initiala negativa; b.stabilitate buna; c.stabilitate excesiva d.stabilitate redusa. Answer: d 158. O stabilitate transversala initiala negativa determina: a.inclinarea navei in bordul opus directiei vantului b.inclinarea navei succesiv in ambele borduri c.canarisirea navei; d.bandarea navei. Answer: c 159. O tona deadweight are: a.100 pc; b.907 kg; c.1000 kg; d.1016 kg. Answer: c 160. O tona lunga are: a.100 pc; b.907 kg; c.1000 kg; d.1016 kg. Answer: d 161. O tona metrica are: a.100 pc; b.907 kg c.1000 kg; d.1016 kg. Answer: c 162. O tona registru are: a.1000 m cubi; b.1000 kg; c.2,83 m cubi; d.1016 kg. Answer: c 163. O tona registru este egala cu: a.1000 kg; b.100 pc; c.907 kg; d.1016 kg. Answer: b 164. O tona scurta are: a.100 pc; b.907 kg; c.1000 kg; d.1016 kg. Answer: b 165. Operatiunea de pregatire a navei pentru incarcare si transport depinde, in cea mai mare masura, de: a.ruta de navigatie; b.tipul navei; c.natura marfurilor ce urmeaza a fi incarcate; d.numarul porturilor de operare. Answer: c 166. Ordinul de imbarcare este intocmit de: a.comandantul navei; b.agentul navei c.incarcatorul navei; d.compania de stivatori. Answer: c 167. Ordinul de imbarcare este un document de baza pentru: a.intocmirea cargo-planului final; b.calculul de stabilitate c.determinarea pescajelor si a asietei d.masurile necesare ventilatiei marfurilor incarcate Answer: a 168. Ordonata centrului de greutate al navei incarcate poate avea: a.numai valori pozitive; b.numai valori negative; c.valori pozitive sau negative; d.valori constante. Answer: c 169. Pe timpul incarcarii containerelor trebuiesc verificate: a.daca exista scurgeri sau alte avarii b.daca sigiliile sunt intacte c.daca containerele care contin marfuri periculoase sunt stivuite in locatia corespunzatoare din cargo plan d.toate cele 3 situatii Answer: d 170. Pe timpul sondarii tancurilor, se recomanda ca nava sa nu fie canarisita mai mult de: a.0,5 grade; b.1 grad; c.1,5 grad; d.canarisirea nu influenteaza sondarea tancurilor. Answer: a 171. Pentru amararea containerelor, pe punte, se utilizeaza: a.zavoare de baza (base-locks) b.zavoare duble (twist-locks) c.bare metalice cu tirant (crossing bars) d.toate dispozitivele mentionate Answer: d 172. Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, citirea pescajelor se face: a.la scarile de pescaj prova si pupa; b.la scarile de pescaj de la centrul navei in ambele borduri; c.la scarile de pescaj prova, centru si pupa, in ambele borduri; d.la scarile de pescaj prova, centru si pupa in bordul acostarii. Answer: c 173. Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, greutatile lichide de la bord se determina: a.prin presarea tancurilor; b.prin sondarea tancurilor; c.prin golirea tancurilor; d.greutatile lichide se iau din documentatia navei. Answer: b 174. Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, masurarea temperaturii si densitatii apei de mare se face: a.numai in cadrul masuratorilor initiale; b.numai in cadrul masuratorilor finale; c.in cadrul masuratorilor initiale si finale; d.aceste masuratori nu sunt necesare. Answer: c 175. Pentru manipularea containerelor, in terminalele specializate, se utilizeaza: a.spreader b.graifer c.zbir d.gafe Answer: a  176. Pentru o nava avand latimea B=17,5 m si inaltimea metacentrica transversala GM=0,49m, perioada de ruliu Tr are valoarea: a.10 s; b.20 s; c.30 s; d.40 s. Answer: b 177. Pentru o nava avand latimea B=18,5 m si pescajul mediu Tm = 6,4 m, cota metacentrului transversal KM are valoarea: a.7,560 m; b.7,660 m; c.7,670 m; d.7,680 m. Answer: c 178. Pentru o nava avand latimea B=20 m si perioada de ruliu Tr = 25 s, inaltimea metacentrica transversala GM are valoarea: a.0,21 m; b.0,41 m; c.0,61 m; d.0,81 m. Answer: b 179. Pentru o nava avand latimea B=32 m si pescajul mediu Tm =12,5 m, raza metacentrica transversala BM are valoarea: a.6,50 m; b.6,55 m; c.6,60 m; d.6,65 m. Answer: b 180. Pentru o nava avand pescajul mediu Tm =8,4 m, cota centrului de carena KB are valoarea: a.4,452 m; b.4,455 m; c.4,460 m; d.4,465 m. Answer: a 181. Pentru siguranta transportului pe mare este suficient studiul stabilitatii navei in plan: a.transversal; b.longitudinal; c.atat in plan transversal cat si in plan longitudinal d.in plan longitudinal deoarece inaltimea metacentrica este mai mare Answer: a 182. Pericolele implicate in transportul de fier vechi pot include: a.deplasarea marfii care poate cauza o inclinare periculoasa a navei b.deplasarea unor bucati individuale de fier care pot cauza o avarie a peretilor magaziei de marfa sub linia de plutire fapt ce poate duce la inundarea magaziei de marfa c.posibilitatea ca nava sa se afle in conditie de echilibru instabil datorita faptului ca marfa mai grea a fost incarcata peste marfa mai usoara d.toate cele 3 situatii Answer: d 183. Planul de incarcare (bay-plan) la navele containiere este o sectiune a navei in plan: a.longitudinal-diametral; b.transversal; c.orizontal; d.vertical. Answer: b 184. Planul orizontal imaginar, pe care orice imbarcare sau debarcare de greutati nu modifica inaltimea metacentrica transversala, este denumit: a.plan de forme; b.plan neutru; c.planul diametral d.planul cuplului maestru Answer: b 185. Pozitia centrului longitudinal al plutirii (LCF) este este masurata de regula: a.intotdeauna de la perpendiculara pupa b.intotdeauna de la cuplul maestru c.de la cuplu maestru sau de la perpendiculara pupa d.intotdeauna de la perpendiculara prova Answer: c 186. Pozitia centrului longitudinal al plutirii (LCF) este influentata de: a.inaltimea metacentrica a navei pentru plutirea respectiva b.forma suprafetei plutirii a navei c.raza metacentrica pentru plutirea respectiva d.pozitia este constanta pentru orice plutire a navei Answer: b 187. Precizia calculului de stabilitate si asieta depinde de: a.natura marfurilor incarcate; b.cantitatea de materiale de separatie si amaraj; c.precizia intocmirii cargo-planului final; d.acuratetea citirii pescajelor Answer: c 188. Pregatirea magaziilor de marfa pentru incarcarea carbunelui presupune ca: a.toate cablurile electrice precum si a componentelor electrice adiacente spatiilor de incarcare trebuie sa fie in buna stare si sa nu prezinte defecte b.inchiderea tuturor gurilor de ventilatie c.lasarea deschisa a gurilor de acces in magazii pentru intrarea si masurarea nivelului de oxigen d.niciuna din cele 3 situatii Answer: a 189. Pregatirea magaziilor pentru incarcare presupune: a.inspectia echipamentelor auxiliare cum ar fi santine, tevile de sonda precum si alte tubulaturi care trec prin magaziile navei b.inspectia etanseitatii capacelor magaziilor c.inspectia gurilor de ventilatie d.toate cele 3 situatii Answer: d 190. Pregatirea magaziilor pentru incarcare presupune : a.verificarea instalatiei de incarcare b.verfifcarea instalatiei de inchidere a magaziilor c.indepartarea fardajului; d.indepartarea mirosurilor remanente. Answer: d 191. Pregatirea magaziilor pentru incarcare se face: a.functie de natura marfii care urmeaza a fi transportata b.dupa o procedura standard disponibila in documentatia tehnica a navei c.numai in cazul cand este nevoie d.doar daca urmeaza a se incarca acelasi tip de marfa Answer: a 192. Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune: a.curatarea santinelor; b.curatarea tancurilor de balast; c.spalarea zonelor adiacente spatiului de incarcare d.indepartarea fardajului. Answer: a 193. Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune: a.indepartarea fardajului; b.maturarea magaziilor si indepartatea rezidurilor de la marfurile transportate anterior; c.vopsirea locurilor acoperite cu rugina din interiorul magaziilor d.presarea tancurilor din dublu fund. Answer: b 194. Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune: a.vopsirea locurilor acoperite cu rugina din interiorul magaziilor b.curatarea tancurilor de balast; c.fardarea peretilor si a paiolului, corespunzator naturii marfurilor; d.inchiderea clapetilor de ventilatie. Answer: c 195. Pregatirea navei, corespunzator marfurilor ce urmeaza a fi incarcate si rutei de navigatie, contribuie la: a.eficienta voiajului b.atestarea bunei stari de navigabilitate; c.efectuarea voiajului intr-un timp mai scurt d.marirea vitezei de operare a marfurilor. Answer: b 196. Prin afundare pe unitate se intelege : a.variatia deplasamentului la depasarea de greutati la bordul navei b.variatia deplasamentului capabila sa produca o variatie unitara a pescajului mediu; c.momentul capabil sa creeze o variatie unitara de asieta; d.momentul capabil sa creeze o variatie unitara de banda. Answer: b 197. Prin amarajul marfurilor se urmareste: a.arimarea corespunzatoare; b.reducerea inaltimii metacentrice; c.excluderea deplasarii marfurilor pe timpul transportului; d.stivuirea cat mai compacta a marfurilor la bordul navei Answer: c 198. Prin coloritul si grafica specifica, etichetele care se aplica pe coletele marfurilor periculoase retin atentia asupra: a.riscului prezentat de marfuri; b.cantitatii compusului care da riscul primordial; c.portului de descarcare; d.etichetarea cotelor nu este obligatorie. Answer: a 199. Prin intocmirea cargo-planului se urmareste : a.excluderea manevrelor suplimentare de marfa; b.amplasarea greutatilor deasupra planului neutru; c.incarcarea cu cat mai putine macarale d.micsorarea deplasamentului navei goale. Answer: a 200. Prin intocmirea cargo-planului se urmareste : a.mentinerea constantei navei; b.evitarea incarcarii mai multor sorturi de marfa compatibile in acelasi compartiment c.pierderea minima de spatiu prin stivuire; d.evitarea amararii tuturor marfurilor Answer: c 201. Prin intocmirea corecta a cargo planului se urmareste: a.amplasarea greutatilor incarcate deasupra planului neutru; b.mentinerea constantei navei; c.reducerea la minimul necesar a materialelor de separatie si de amaraj; d.o cantitate minima de balast permanent. Answer: c 202. Prin intocmirea corecta a cargo-planului se asigura: a.un numar minim de guri de magazii la operare; b.o stabilitate longitudinala negativa; c.o constanta minima; d.un numar maxim de guri de magazii la operare. Answer: d 203. Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste: a.economia de combustibil; b.o buna stabilitate si o asieta corespunzatoare; c.ordinea de consum al lichidelor la bord; d.amplasarea greutatilor in planul neutru. Answer: b 204. Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste: a.distributia uniforma a marfurilor la bord; b.cresterea deplasamentului navei goale; c.o inclinare minima a navei d.o cantitate minima de balast permanent. Answer: a 205. Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste: a.amplasarea greutatilor in planul neutru; b.protejarea marfurilor, avand in vedere compatibilitatea lor reciproca; c.o cantitate minima de balast permanent; d.reducerea deplasamentului navei goale. Answer: b 206. Prin moment unitar de asieta se intelege: a.deplasament unitar; b.momentul capabil sa creeze o variatie unitara de asieta; c.variatia deplasamentului capabila sa produca o variatie unitara a pescajului mediu; d.momentul capabil sa creeze o variatie unitara de banda. Answer: b 207. Prin moment unitar de banda se intelege: a.deplasament unitar; b.momentul capabil sa creeze navei o inclinare transversala unitara; c.momentul capabil sa creeze navei o variatie unitara de asieta; d.o stare de inclinare transversala. Answer: b 208. Prin pantocarena se intelege: a.bratul stabilitatii de greutate b.bratul stabilitatii statice; c.bratul stabilitatii dinamice; d.bratul stabilitatii de forma. Answer: d 209. Prin rujarea marfurilor solide in vrac se intelege operatiunea de: a.tasare a marfii b.nivelare a marfii; c.separare a marfii; d.manipulare a marfii. Answer: b 210. Prin rujarea marfurilor solide in vrac se urmareste: a.limitarea deplasarii marfii; b.accelerarea procesului de tasare; c.limitarea efectelor incingerii marfii; d.la aceste marfuri nu se practica rujarea. Answer: a 211. Prin stabilitate se intelege: a.o masura constructiva; b.o calitate nautica; c.o buna practica marinareasca; d.o buna stare de navigabilitate. Answer: b 212. Prin testul de stabilitate se intelege: a.verificarea stabilitatii initiale a navei incarcate; b.determinarea pe cale experimentala a inaltimii metacentrice initiale si a coordonatelor centrului de greutate pentru nava goala; c.determinarea inaltimii metacentrice functie de perioada de ruliu; d.determinarea cotei centrului de greutate a navei goale inainte de orice incarcare Answer: b 213. Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan longitudinal, se urmareste: a.limitarea fortelor de forfecare din structura de rezistenta a navei; b.limitarea momentelor de torsionare din structura de rezistenta a navei; c.evitarea canarisirii navei; d.evitarea deplasarii marfurilor la bordul navei Answer: a 214. Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan transversal, se urmareste: a.limitarea fortelor de forfecare din structura de rezistenta a navei; b.limitarea momentelor de torsionare din structura de rezistenta a navei; c.evitarea unei asiete neconvenabile d.reducerea ruliului navei. Answer: b 215. Printr-o separare eficienta a loturilor de marfa incarcate se urmareste: a.evitarea manipularilor suplimentare de marfuri, in contul navei; b.conservarea marfurilor pe timpul transportului; c.reducerea materialelor de amaraj; d.evitarea deplasarii marfurilor la bordul navei Answer: a  216. Produsul dintre deplasamentul navei si inaltimea metacentrica initiala (considerat ca o masura a stabilitatii initiale) este denumit: a.factor de stabilitate; b.coeficient de stabilitate; c.moment de stabilitate; d.criteriu de stabilitate. Answer: b 217. Proprietatile fizico-chimice ale carbunilor, care influenteaza procesul de transport pe mare, sunt: a.umiditatea; b.emanatia de gaze inflamabile; c.autoaprinderea; d.toate cele 3 proprietati mentionate. Answer: d 218. Proprietatile fizico-chimice ale cerealelor, care influenteaza procesul de transport pe mare, sunt: a.alunecarea; b.tasarea; c.incingerea; d.toate cele 3 proprietati mentionate. Answer: d 219. Punctul de intersectie a directiei de actiune a fortei de flotabilitate a navei, cu planul ei diametral, este definit ca: a.centrul de greutate al suprafetei plutirii b.centru de carena; c.metacentru longitudinal; d.metacentru transversal. Answer: d 220. Recomandarile IMO privind trasportul, stivuirea si amararea marfurilor sunt date de: a.Code of safe Practice for Cargo Stowage and Securing b.Code of Safe Practice for Cargo Loading and Securing c.International Code of Stowage and Securing for all types of cargo d.IMDG Code Answer: a 221. Repartizarea marfurilor la bord pe magazii, loturi de marfa si porturi de descarcare, este data de: a.lista de incarcare; b.conosament c.ordinul de imbarcare; d.cargo-plan. Answer: d  222. Reprezentarea grafica a lucrului mecanic efectuat de momentul de redresare al navei, la diferite unghiuri de inclinare transversala, se materializeaza in: a.curbele de carene drepte; b.curbele hidrostatice c.curba de stabilitate statica; d.curba de stabilitate dinamica. Answer: d 223. Reprezentarea grafica a variatiei bratului de stabilitate statica, la diferite unghiuri de inclinare transversala (pentru o anumita stare de incarcare a navei), se materializeaza in: a.curbele hidrostatice b.curba de stabilitate dinamica; c.curba de stabilitate statica; d.curbele de carene drepte. Answer: c 224. Rezerva de flotabilitate a navei este determinata de: a.inaltimea pana la linia de plutire b.inaltimea de constructie; c.inaltimea de bord liber; d.inaltimea de la linia de plutire la punctul maxim al navei Answer: c 225. Rezerva de stabilitate dinamica este reprezentata de: a.bordul liber; b.aria delimitata de curba de stabilitate statica si valoarea unghiului de inundare al puntii c.aria delimitata de curba de stabilitate statica si valoarea unghiului critic de ruliu d.aria delimitata de curba stabilitatii statice si abscisa. Answer: d 226. Rujarea marfurilor solide in vrac se face cu scopul de a: a.reduce riscul deplasarii marfii la bord b.minimiza continutul de aer din marfa c.reduce riscul deplasarii marfii la bord si de a minimiza continutul de aer din marfa care pote duce la aprinderea spontana a marfii d.niciuna din cele trei situatii Answer: c 227. Sageata navei se determina facand diferenta dintre: a.pescajul centru si pescajul mediu; b.pescajul centru si pescajul prova c.pescajul centru si pescajul pupa; d.sageata navei se determina grafic. Answer: a 228. Scara liniilor de incarcare (a marcii de bord liber) se materializeaza printr-o banda metalica verticala, cu ramnificatii orizontale, dispusa fata de centrul discului Plimssol : a.la 450 mm spre prova; b.la 450 mm spre pupa; c.la 540 mm spre prova; d.la 540 mm spre pupa. Answer: c 229. Scoaterea navei din ruliu sincronizat se realizeaza eficient prin : a.reducerea vitezei; b.marirea vitezei; c.shimbare de drum in directie opusa directiei valului d.schimbarea de drum. Answer: d 230. Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand : a.temperatura marfurilor incarcate este mai mare decat temperatura aerului atmosferic; b.nava imbarca apa pe punte; c.marfa va fi descarcata in acelasi port d.ventilatia marfurilor nu depinde de factorii de mediu exterior. Answer: b 231. Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand: a.temperatura marfurilor incarcate este mai mica decat temperatura aerului atmosferic; b.marfa nu este ambalata c.se naviga cu val de pupa; d.ventilatia marfurilor nu depinde de factorii de mediu exterior. Answer: a 232. Semnificatia fizica a canarisirii navei este: a.cresterea rezervei de stabilitate statica; b.reducerea perioadei de ruliu; c.reducerea rezervei de stabilitate dinamica d.scaderea flotabilitatii navei Answer: c 233. Situatia de nava dura (stiff ship) apare atunci cand: a.marfa cu greutate mai mare este stivuita la partea superioara a magaziilor b.marfa cu greutate mai mare este stivuita pe punte c.marfa cu greutate mare este stivuita la partea inferioara a magaziilor de marfa d.marfa cu greutate usoara este stivuita la partea inferioara a magaziilor de marfa Answer: c 234. Situatia de nava moale (tender ship) apare atunci cand: a.marfa cu greutate mai mare este stivuita la partea superioara a magaziilor b.marfa cu greutate mai mica este stivuita pe punte c.marfa cu greutate mare este stivuita la partea inferioara a magaziilor de marfa d.marfa cu greutate mare este stivuita la partea inferioara a magaziilor de marfa Answer: a  235. Spalarea tancurilor de marfa la navele care trasporta produse petroliere in vrac se face cu: a.cu apa, produse petrolire sau solventi chimici b.spalarea cu apa (calda sau rece) cu ajutorul instalatiilor de spalare de la bord c.crude oil washing (COW) d.toate cele 3 situatii Answer: d 236. Stabilitatea initiala negativa se manifesta prin: a.asieta negativa datorita inaltimii metacentrice negative b.inclinarea navei datorita pozitiei foarte coborate a centrului de greutate c.cresterea bratului de redresare datorita inaltimii metacentrice negative d.reducerea pantocarenei. Answer: b 237. Standardele constructive pentru mijloacele de salvare a vietii pe mare sunt date de: a.Societatilor de Clasificare b.Conventia SOLAS; c.Codul LSA; d.Codul STCW. Answer: c 238. Standardele privind siguranta pasagerilor pe mare sunt impuse de: a.Conventia SOLAS; b.Conventia STCW; c.Codul STCW; d.Manualul companiei de navigatie. Answer: a 239. Studiul stabilitatii initiale a navei incarcate se face in scopul aprecierii comportamentului navei: a.pe vreme rea b.inainte de terminarea incarcarii navei c.la unghiuri mici si mari de inclinare transversala; d.la unghiuri mici de inclinare transversala. Answer: d 240. Suprafetele libere lichide de la bordul navei cauzeaza: a.cresterea bratului de stabilitate b.reducerea bratului de stabilitate c.atat cresterea cat si descresterea bratului de stabilitate functie de pozitia la bordul navei a suprafetelor libere lichide d.atat cresterea cat si descresterea bratului stabilitatii functie de nivelul lichidului in tancuri Answer: b 241. Temperatura standard pentru care este intocmită documentatia de incarcare de la bordul navelor este: a.0 grade C; b.+ 5 grade C; c.+10 grade C; d.+15 grade C. Answer: d 242. Teorema lui Euler poate fi aplicata in studiul stabilitatii: a.la unghiuri mari de inclinare transversala; b.la unghiuri mici de inclinare transversala; c.la orice unghi de inclinare transversala; d.la unghiuri de inclinarea care afecteaza stabilitatea navei Answer: b 243. Testarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie, cu manica de incendiu sub presiune, trebuie efectuata: a.numai la iesirea din santier; b.numai pe timpul inspectiilor registrului de clasificare; c.numai pe timpul expertizelor P&I; d.ori de cate ori este nevoie. Answer: d 244. Tevile metalice este recomandat a se incarca la bordul navei: a.doar longitudinal b.doar transversal, eliminandu-se posibilitatea deplasarii marfii pe timpul transportului c.atat longitudinal cat si transversal d.nu se pot incarca pe punte Answer: a 245. Tipul materialelor de amaraj precum si cantitatea acestora sunt dictate, in principal, de: a.costurile materialelor de amaraj b.natura marfurilor; c.ruta de navigatie; d.durata voiajului Answer: b 246. Toate operatiunile legate de asigurarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie trebuie intregistrate in: a.planul de intretinere a navei; b.jurnalul de bord; c.in anexa de la certificatul de operare al instalatiei d.inregistrarea acestor operatiuni nu este necesara. Answer: a 247. Tonajul navei reprezinta : a.volumul total al spatiilor interioare destinate exclusiv incarcarii marfii b.volumul total al spatiilor interioare exclusiv spatiile destinate cazarii echipajului c.volumul total al spatiilor interioare; d.diferenta dintre tonajul registru brut si tonajul registru net al navei. Answer: c  248. Totalitatea cunostintelor de ordin aplicativ si a deprinderilor practice necesare conducerii navei in siguranta, in orice conditii de vreme, reprezinta: a.calitatile nautice ale navei; b.buna practica marinareasca; c.buna stare de navigabilitate; d.indeplinirea normelor stabilite de conventiile internationale privind incarcarea si stabilitatea navei Answer: b 249. TPC reprezinta: a.greutatea care trebuie ambarcata sau debarcata pentru variatia pescajului mediu cu un centimetru b.greutatea care trebuie ambarcata sau debarcata pentru variatia asietei cu un centimetru c.greutatea care trebuie ambarcata sau debarcata pentru a reduce inclinarea navei cu un centimetru d.greutatea care trebuie ambarcata sau debarcata astfel incat pescajul mediu sa ramana constant Answer: a 250. Transportul marfurilor pe punte se face: a.pe riscul armatorului; b.pe riscul destinatarului marfii; c.pe riscul comandantului; d.pe riscul incarcatorului. Answer: d 251. Traversa discului Plimsoll corespunde : a.liniei de incarcare de vara in apa dulce; b.corespunde unei anumite linii de incarcare ce depinde de marimea navei c.liniei de incarcare de vara in apa sarata; d.nu corespunde nici unei linii de incarcare, la fiecare nava indicand valoarea bordului liber Answer: c 252. Un metru cub are: a.35,3 picioare cubice; b.100 picioare cubice; c.28,3 picioare cubice; d.50 picioare cubice. Answer: a 253. Unghiul critic de canarisire se considera: a.jumatatea unghiului maxim de ruliu; b.jumatatea unghiului critic de ruliu; c.jumatatea unghiului maxim de canarisire; d.jumatatea unghiului de inundare a puntii. Answer: c 254. Unghiul critic de ruliu se considera: a.unghiul critic de canarisire; b.unghiul corespunzator maximului diagramei statice; c.unghiul de inundare a puntii; d.jumatatea unghiului maxim de canarisire. Answer: b 255. Unghiul de inclinare transversala corespunzator maximului diagramei statice indica: a.unghiul maxim de canarisire; b.unghiul de inundare a puntii; c.unghiul critic de canarisire; d.unghiul maxim de ruliu. Answer: a 256. Unghiul optim pentru amararea marfurilor impotriva deplasarii pe orizontala a marfii este: a.45 de grade fata de orizontala b.35 de grade fata de orizontala c.25 de grade fata de orizontala d.60 de grade fata de orizontala Answer: c 257. Unghiul optim pentru amararea marfurilor impotriva rasturnarii a marfii este: a.intre 35 si 50 de grade fata de orizontala b.intre 45 si 60 de grade fata de orizontala c.intre 25 si 45 de grade fata de orizontala d.peste 60 de grade fata de orizontala Answer: b 258. Unghiurile de inclinare transversala se considera mici daca nu depasesc: a.15 grade b.aproximativ 10 grade c.20 grade d.10-15 grade Answer: b 259. Valoarea pantocarenelor, pentru diferite unghiuri de inclinare transversala, depinde exclusiv de: a.forma si dimensiunile corpului navei; b.pozitia centrului de greutate in raport cu metacentrul c.pozitia centrului de greutate al navei in raport cu centrul de carena d.pozitia metacentrului in raport cu centrul de carena Answer: a 260. Variatia distantei verticale dintre centrul de greutate al navei si centrul de carena, corespunzatoare unei inclinari transversale, determina: a.bratul de redresare; b.bratul stabilitatii statice; c.bratul stabilitatii dinamice; d.bratul stabilitatii de forma. Answer: c  261. Volumul spatiilor inchise de la bordul navei, destinat incarcarii marfurilor si/sau cazarii pasagerilor, reperezinta: a.tonajul navei; b.tonajul net; c.tonajul brut; d.capacitatea de incarcare a navei fara marfa pe punte Answer: b 262. Volumul specific al marfii reprezinta: a.raportul dintre volumul total al magaziilor navei si volumul marfii incarcate; b.suma dintre indicele de stivuire si spatiul mort aferent; c.volumul ocupat de o tona metrica de marfa; d.volumul ocupat de o tona lunga de marfa. Answer: b 263. Volumul specific al navei reprezinta: a.raportul dintre deadweightul net si volumul magaziilor navei; b.volumul net destinat incarcarii marfurilor; c.raportul dintre volumul magaziilor si deadweightul net al navei; d.diferenta dintre tonajul registru brut si tonajul registru net al navei. Answer: c 264. Volumul total al spatiilor permanent inchse ale navei reprezinta: a.tonajul navei; b.tonajul registru net; c.tonajul registru brut; d.capacitatea de incarcare a navei fara marfa pe punte. Answer: c