Evaluarea calitșii vieții pacienţilor / clienţilor PDF

doa r p ent ru Evaluareauzucalității vieții l s tud pacienților / clienților ent ilo r  Factori ai sănătății doFactori...

doa r p ent ru Evaluareauzucalității vieții l s tud pacienților / clienților ent ilo r  Factori ai sănătății doFactori ar care pot constitui cauzele îmbolnăvirilor biologiapumană: ent ru procesele de maturizare, îmbătrânire, moștenirea genetică, uzu geriatrice. tulburările cronice, degenerative, mediul: l s apa potabilă, medicamentele, poluarea u tatmosferei, den salubrizarea, boli transmisibile, schimbări sociale rapide. til stilul de viață: or hrana, activitățile fizice, sedentarism, tabagism, alcoolism. Factor centrat pe resursele necesare pentru menținerea sănătății organizarea asistenței medicale.  Modul de viață = elementele obiective ale traiului (condițiile materiale, economico- sociale) doa ▪ natura muncii și durata ei; r p ▪ educația, calificarea profesională și accesibilitatea subiectului la acestea; ent ▪ rezidența și circulația (timpul afectat deplasării între cele două și ru mijloacele de locomoție); uzu ▪ locuința ( m2/persoană) și echipamentul acesteia (gradul de confort); l s tud ▪ condiții de igienă și asistenta sanitară (accesibilitatea lor); ▪ mijloace de comunicare; ent ▪ informație și cultură; ilo ▪ timpul liber (durată, folosire). r = elemente subiective ▪ sistemul tradițiilor, obiceiurilor, ▪ sistemul de criterii morale, ▪ configurația profesionale a populației.  Stilul de viață aspectul subiectiv al modului de viață, – = o strategie de viață pentru care individul optează. doa are la bază: credințe, imagini și reprezentări ale individului despre lume și viață, – r p presupune decizii, acțiuni și condiții de viață, – ent care-l vor conduce la succes sau la eșec. – ru uzu care afectează sănătatea persoanei. l s ex: tabagism, abuz de droguri, alimentație excesivă/subnutriție, conducere auto tud imprudentă, sedentarism, workaholic. caracteristici: ent – ilo constă din practici și deprinderi comportamentale – r condiții de mediu ce reflectă modul de viață, – influențat de antecedente familiale, condiții culturale și socio-economice ale persoanei. – comportament repetitiv, habitual, condiționat de nivelul de cultură, nivel de trai, în cadrul impus de resursele economice ale societății. Conceptul de calitate a vieții Concept multi-dimensional complex doa r p Abordări și definiții variate ent ru a oamenilor Preocupare permanentă Perspectivă culturală u zul stu Caracter obiectiv și subiectiv den t ileconomice Condiție prioritară pentru politicile sociale, de sănătate, or  Calitatea vieții (QOL) caracterizează bunăstarea generală a indivizilor și a societăților, evidențiind doa caracteristicile negative și pozitive ale vieții. r peinclude: Satisfacția vieții ntr – sănătatea fizică și mintală, – familia, u uzu – recreerea și timpul liber l s – – apartenența socială, tud – educația, ent – angajarea, convingerile religioase, ilo – finanțele r – mediul. NU trebuie confundată cu conceptul de standard de viață, care se bazează în primul rând pe venit. Potrivit OMS: = "percepția indivizilor asupra poziției lor în viață în contextul culturii și a sistemelor de valori în care trăiesc și în funcție de scopurile lor  Calitatea vieții (QOL) dMăsoară/ evaluează: o– aItemi r care țin de individ și familie p stareaedensănătate tru fizică, mintală și socială; instruirea și nivelul deu educație si cultură z condițiile de trai (acasă și înumediu); l s familia tud nivelul si structura venitului; entil – Itemi care țin de societate or bunăstarea generală, nivelul si structura consumului calitatea mediului înconjurător; starea demografică; calitatea condițiilor de muncă și odihnă;  Calitatea vieții (QOL) versus fericire? Fericire calitate a vieții doa r pensentimentul de stare-afect, adică are în vedere condițiile care produc și împlinire, satisfacție,tdeplinătate ru contribuie la dezvoltarea stării de uzu fericire este un concept etic-individual l stu asociat cu o perspectiva sociologică- fiecare poate activa pentru a atinge colectivă den această stare; til stă la baza unei politici, or întreaga societate trebuie să activeze pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale tuturor membrilor să  Definirea calității vieții legate de sănătate La nivel individual, include – percepții asupra doa r p sănătății fizice și psihice (de exemplu nivelul energiei, starea de spirit) ent și corelațiile acestora - inclusiv riscurile și condițiile pentru sănătate, ru uzu statutul funcțional, l s sprijinul social și tud statutul socio- economic. ent La nivel comunitar, include ilo r – resursele, condițiile, politicile și practicile la nivel comunitar care influențează percepțiile populației asupra sănătății și statutul funcțional.  Definirea calității vieții legate de sănătate Centers for Disease Control and Prevention (CDC) doa – "percepția sănătății fizice și mentale a unui individ sau grup în timp". r p ent – permite factorilor din sănătate ru să abordeze zonele mai largi ale politicii publice sănătoase uzu în jurul unei teme comune, l s în colaborare cu tud ent – partenerii din sănătate, ilo – inclusiv agenții de servicii sociale, r – planificatori comunitari și – grupuri de afaceri. – este un predictor mai puternic al mortalității și morbidității  Dimensiunile calității vieții (QOL) Ioan Zanc, Iustin Lupu, “Indicatorul Libertății umane”, 2004 doa 4. Afirmarea 5. Bunăstarea r p personală fizică ent 3. Bunăstarea 6. materială ru Independența uzu l s 2. Relațiile t ude 7. Integrarea interpersonale nti socială lor 8. Asigurarea 1. Bunăstarea Dimensiunile drepturilor emoțională calității vieții fundamentale sau psihică ale omului  Dimensiunile calității vieții (QOL) Ioan Zanc, Iustin Lupu, “Indicatorul Libertății umane”, 2004 1. Bunăstarea emoțională sau psihică: 3. Bunăstarea materială: do –fericirea, mulțumirea de sine, ar identității personale, – proprietate, –sentimentul – siguranța locului de muncă, loc de muncă, – peexcesiv, evitarea stresului ntr – venituri adecvate, –stima de sine, u u – hrană potrivită, posesie de bunuri, – bogăția vieții spirituale, zul locuință, – sentimentul de siguranță. stu – status social. 2. Relațiile interpersonale: den 4. Afirmarea personală: – a te bucura de intimitate, afecțiune, – til competență profesională, prieteni și prietenii, contacte sociale, – promovare profesională, or suport social – activități intelectuale captivante, – abilități/deprinderi profesionale solide, – împlinire profesională, – niveluri de educație adecvate profesiei.  Dimensiunile calității vieții (QOL) Ioan Zanc, Iustin Lupu, “Indicatorul Libertății umane”, 2004 5. Bunăstarea fizică: 7. Integrarea socială: do – sănătate, – a – – Prezența unui status și rol social, r padecvată, mobilitate fizică, – alimentație – acceptarea în diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, etimpului – disponibilitatea n t liber, – climat de muncă stimulativ, ru de bună – asigurarea asistenței medicale – participarea la activități comunitare, calitate, – asigurări de sănătate, u zul – apartenența la o comunitate spiritual- religioasă. – activități preferate interesante în timpul s8.tAsigurarea u drepturilor liber (hobbyuri și satisfacerea lor), denale omului: fundamentale – formă fizică optimă – Dreptul la vot,t 6. Independența ilo – dreptul la proprietate, – autonomie în viață, – la intimitate, r – posibilitatea de a face alegeri personale, – accesul la învățătură și cultură, – capacitatea de a lua decizii, – dreptul la un proces rapid și echitabil. – autocontrolul personal, – prezența unor valori și scopuri clar definite, – auto-conducerea în viață.  Calitatea vieții pacienților Îndo studiul calității vieții, urmărim o serie de ar particularități: pen tru – de a dezvolta personalitatea uzu socială a individului, – efectele socializării, l st ude – modul de viață, nti lor – stilul de viață și aspirațiile – de auto-realizare 9 dimensiuni ale calității vieții (EU, OECD): Siguranța – fizică și doa economică Educația Interacțiune socială și r p recreere ent Starea de ru Drepturile fundamentale sănătate uzu și guvernarea l s tud Angajarea în ent Mediul natural și muncă / i lomediul de activitate rviață Condițiile Experiența Dimensiunile materiale de generală de trai calității vieții viață Indicatorii de apreciere a stării de sănătate doa r p ent morbiditatea indicatori ru uzu tradiționali: l s tudmortalitatea ent ilo r calitatea vieții Instrumente noi: legată de sănătate  Indicatori ai calității vieții Rebedeu, Zamfir, 1982 1.1 nivel de trai doa r p 1.2 Materialul bunăstarea ent ru 1.3 Venitul mediu Indicatori ai calității vieții uzu 1.4 muncă și timp 1. indicatori obiectivi l s tudmedicală 1.5 asistență e ntaipopulației 1.6 stării de sănătate lor 1.7 Gradul de acess la serviciile sociale 1.8 Forma și nivelul de asistență socială 2.1. fericirea individuală 2. indicatori subiectivi 2.2. satisfacția în muncă 2.3. grad de auto-realizare, etc  Calitatea politicilor vieții și sănătății Calitatea vieții este utilizată în doa – evaluarea programelor de sănătate, r p ent – construcția politicilor de sănătate, ru – practica clinică curentă uzu – evaluarea performanța sistemului sanitar l s tud entserviciilor de Indicatorii de calitatea vieții utilizați în analiza eficienței sănătate ilo r – mai puțin obiectiv decât cele de morbiditate și mortalitate, – mai aproape de viziunea pacienților asupra bunăstării; Indicați în măsurarea subiectivă a eficienței programelor de sănătate și de îngrijire medicală, – în special în ceea ce privește pacienții cronice.  Calitatea vieții - OMS corelează calitatea vieții cu modul în care indivizii percep doa r p lor social, – statutul e ntr culturale – raportul valorilor u u – standardelor proprii zu l s – aspirațiile. tud – OMS 2008 e ncf.. tiEtlall Campian pentru calitatea vieții (WHOQOL) identifică or – 6 domenii cu – 24 dimensiuni, – propune 100 de itemi pentru a analiza calitatea vieții corelată cu sănătatea.  Calitatea vieții – importanță permite factorilor de decizie din domeniul sănătății publice și doade sănătate: politici r p ent în analiza cost-beneficiu, să crească precizia ru să proiecteze politici deu zul privind terapiile care permit sănătate stvieții, prelungirea vieții / creșterea calității ude să evalua necesitățile de finanțare în domeniulntsănătății, ilo să stabilească protocoale terapeutice noi, etc r  Dimensiunile calității vieții: Campian et all 2006, Lupu, 2004, 2006, Zanc, Lupu, 2004, Rumboldt, 1997). Starea de sănătate fizică do oboseală, somn ar disconfort, Durere, pen mintală Starea de sănătate stima de sine, tru uzucognitive: gândire, învățare, memorare și încrederea în propriile forțe și capacități focalizare. l s aderenta la tratament tud ent Gradul de autonomie (independență) ilo disponibilitate la mobilitate fizică, r îndeplinirea activităților de zi cu zi, gradul de dependență față de medicamente și dispozitive medicale Starea de sănătate socială Mediul de viață al individului Calitatea vieții spirituale  Dimensiunile calității vieții: Campian et all 2006, Lupu, 2004, 2006, Zanc, Lupu, 2004, Rumboldt, 1997). Starea de sănătate fizică dStarea oar de sănătate mintală pen (independență) Gradul de autonomie tru Starea de sănătate socială uz ul relațiile inter-personale de suport social stu Mediul de viață al individului den til resursele financiare, libertatea de mișcare, or satisfacția muncii, accesibilitatea și calitatea serviciilor medicale și de îngrijire socială, loc de trai, Educația accesul la formare profesională. Calitatea vieții spirituale religia și practicile religioase în funcție de preferințele Calitatea vieții-criteriu de clasificare a țărilor lumii Index compozit, rezultat din: doa – puterea de cumpărare, r p ent – siguranța, ru – îngrijirile de sănătate, – costul vieții, uzu l s tud – raportul prețuri imobiliare - venituri, ent – timpul petrecut în trafic, ilo r – poluare, – climă Țările cu cel mai înalt nivel al calității vieții, – România = locul 42 (2023). Calitatea vieții-criteriu de clasificare a țărilor lumii doa r p ent ru uzu l s tud ent ilo r  Parțial: indicele dezvoltării umane (HDI) Index compozit, rezultat din: doa – speranța de viață la naștere, r p – nivel educațional, ent – nivel venituri / capita (parțial QoL) ru uzu l s tud ent ilo r  Speranța de viață sănătoasă (HLE) (HLE)QALY = anii de viață ajustați cu calitatea acesteia, doa unde r p – 0=deces și ent – 1=stare de sănătate perfecta speranța de viață la ru naștere se ajustează cu – calitatea vieții uzu – disabilitățile și l stu – decesele premature den til Țara Speranța de viață la naștere olarnaștere Speranță de viață sănătoasă România 75,54 66,8 Germania 81 71,3 Japonia 83 74,9  Calitatea vieții pacienților Două abordări: în fapt și în percepție doa 1. Evaluare obiectivă –a profesioniștilor: r p – prezența și severitatea unei/unor afecțiuni, ent tulburări, boli, disabilități, ru – măsurate prin parametri și indicatori obiectivi 2. Autoevaluare (subiectivă)u – azpacientului / familiei: ul s – percepții privind starea fizică, psihică și rolultu social; den – durere, til – agitație, or – frică, – panică etc.  European Health Consumer Index Perspectivă diferită, inclusiv a pacientului, pe lângă indicatori doa obiectivi de evaluare a sistemelor de sănătate r p Criterii: ent si informare (12 indicatori); – Drepturile pacienților r – Accesibilitate, timpiuașteptare – Rezultate (8); u z ul (6); stu(8); – Gama de servicii si disponibilitatea acestora – Prevenție (7); den – Medicamente (7). til 2017: o r – România = loc 34 (cu 439 p) din 34 state! (Bulgaria loc p, Grecia loc p). – Primele locuri: Olanda (924p), Elveția (898p), Danemarca (864p) Măsurarea calității vieții pacienților - autoevaluare Prin instrumente standardizate introduse de organizații doa specializate, (incl. OMS), pentru: r p practicii medicale (în evaluarea/ reevaluarea – îmbunătățirea e înainte pacientului,n truși după tratament/ episod de spitalizare) uzu l tratamente – evaluarea eficacității diferitelor s și abordări terapeutice tud – îmbunătățirea relației medic-pacient ent ilo – analiza și evaluarea serviciilor de sănătate furnizate r – cercetare, – evaluarea tehnologiilor medicale – fundamentarea unor politici și programe de sănătate.  Instrumente standardizate de măsurare a calității vieții pacienților - autoevaluare WHOQOL – cu 4 dimensiuni doa – versiuni pt. pacienții cu HIV, cu tulburări mintale etc., r p ent – tradus în peste 20 limbi EuroQol EQ-5D ru uzu – 5 dimensiuni: mobilitate, autoîngrijire, activități uzuale, durere/disconfort, anxietate/ depresie, l s EUSF-36 tud ent – chestionar autoevaluare a sănătății 36 întrebări AQoL ilo – 4-8 dimensiuni r – viața independentă, fericire, sănătate mintală, coping, relații, stima de sine, durere, simțuri Chestionare specifice bolii – ex. EORTC QLQ-C30 în cancer (alte vers. pt. boli rare, sechelari posttraumatisme vertebro-medulare etc.) Chestionare specifice unui grup populațional – ex. CHQ pentru copii, vers. cu 28, 45, 50 sau 87 întrebări  Calitatea vieții pacienților Localizarea riscurilor erorilor de medicație do–aSpitale r pen complexitatea serviciilor tru prezenta / absenta echipamentelor tehnice uzu gradul înalt de solicitare a serviciilor l s – Serviciile ambulatorii tud ent – Servicii comunitare / de îngrijire domiciliu i iau, Educație pacient / aparținători (ce medicamentel or aspectul lor. Modul de administrare, precauții) lipsa informării medicului asupra erorilor de administrare (lipsa doze, overdoze, apariția de efecte secundare). – Farmacii  Calitatea vieții pacienților Tipuri de erori preventibile Prevenție doa Diagnostic – Lipsa tratamentului profilactic atunci când – r p Greșeli sau întârzieri in diagnosticare este cazul (ex. Profilaxia trombozei) – ent recomandarea unor analize inadecvate, nerelevante – lipsa monitorizării după inițierea – ru neutilizarea analizelor adecvate, importante pentru un tratamentului uzu Alte cauze diagnostic diferențial – l s interpretarea incorectă a rezultatelor (orgoliu – comunicare deficitară a personalului tud clinician)anamneza incompletă (alergii, afecțiuni medical (intern / extern) ent medicale asociate si medicații concomitente, intervenții – infecții asociate actului medical ilo chirurgicale)lipsa monitorizării pacientului (clinic, – – ignorarea altor afecțiuni comorbide paraclinic, terapeutic) r – probleme ce țin de echipamente medicale probleme de organizarea sistemului de Tratament servicii medicale – Erori de prescriere / tratament inadecvat – probleme legate de resursa umana – întârzierea in inițierea unui tratament adecvat – erori de administrare a tratamentului (doze, timp, cale de administrare) – ignorarea contraindicațiilor si a interacțiunilor medicamentoase  Impactul erorilor de medicație Pacienți / aparținători – Pierderea încrederii pacienților în sistemul de sănătate doa – diminuarea satisfacției si calității vieții pacienților r p ent – prelungirea spitalizării ru – dizabilități, handicap uzu – disconfort psihologic l s – tulburări psihiatrice (anxietate, depresie) tud Profesioniștii in domeniul sănătății ent – Plătesc cu pierderea moralului si a probității profesionale ilo – frustrarea de a nu fi oferit cea mai bună îngrijire posibilă. r – Penalizării administrative, acuzația de malpraxis Societatea – Productivitatea angajaților pierduți, concedii medicale – reducerea participării la școală de către copii – niveluri mai scăzute ale stării de sănătate a populației – costurile totale (inclusiv cheltuielile cu îngrijirea medicala suplimentară impusa de erori, veniturile pierdute și productivitatea societății, handicapul) se ridica in SUA la miliarde dolari pe an, la nivel național.