Viața în Societățile Antice

În societățile antice, familia era o unitate fundamentală cu responsabilități economice, sociale, religioase și educative.

Familia antică era caracterizată de o structură patriarhală, unde tatăl avea autoritate absolută.

Femeile în societatea antică aveau un statut subordonat bărbaților, dar beneficiau de un anumit respect, mai ales în Egipt.

Căsătoriile în antichitate erau tratate ca contracte, cu mirele oferind un dar și mireasa o zestre.

Primul născut avea un statut special, devenind moștenitorul puterii tatălui.

Cultul morților era important in Egipt, iar un fiu, în special primul născut, putea să-l oficieze.

Educația băieților era prioritară în Grecia Antică, pregătindu-i să devină cetăţeni utili.

În Roma, puterea tatălui avea un caracter sacru, similar cu sistemul patriarhal.

Jocuri religioase antice ce se organizau periodic în sanctuare greceşti.

Cele mai importante jocuri panelenice, organizate în cinstea lui Zeus la Olimpia.

Unul din cele mai importante jocuri panelenice, care se desfășurau la Delfi, în cinstea lui Apollo.

Jocuri panelenice organizate la Nemeea, în cinstea lui Zeus.

Jocuri panelenice organize la Istmul, în cinstea lui Poseidon.

Perioada de patru ani dintre Jocurile Olimpice.

Normele generale acceptate, ce reglementau viața comunității, bazate pe tradiție și obiceiuri.

Codul lui Hammurabi, lege scrisă ce forma baza legislației în Mesopotamia.

Principiul moral ce sta la baza legislației indiene, care reglementează comportamentul fiecărui om.

Legile celor 12 table, o colecție de legi romane scrise, care formau baza legislației romane.

Un sistem juridic care se bazează pe interpretarea precedentelor judiciare.

O interpretare a legii care se bazează pe logică și raționament.

O ramură a dreptului care se ocupă cu stabilirea normelor legale ce reglementează relațiile dintre state.

O ramură a dreptului care se ocupă cu regulile de procedură care reglementează procesul judiciar.

O ramură a dreptului care se ocupă cu regulile ce guvernează interacțiunile dintre oamenii din societate.

În Grecia antică, soţiile, deși se aflau sub autoritatea soților, se bucurau de anumite drepturi. Ele puteau participa la evenimente familiale, banchete publice, spectacole și jocuri, fiind respectate de bărbați.

Locuințele egiptenilor simpli erau modeste, construite din cărămidă de pământ cu paie, cu acoperiș din frunze de palmier și puține mobilier. Casele celor bogați erau mai solide, decorate cu mobilier din lemn prețios, covoare și vase din sticlă multicoloră.

În Mesopotamia, templele, palatele și locuințele demnitarilor se remarcau prin lux. Fiecare suveran asirian dorea să depășească splendoarea predecesorilor săi. Palatele asiriene erau construcții impunătoare, construite din argilă și piatră, decorate somptuos.

Casele ateniene erau mici, cu pereți subțiri, și ușor de spart de hoți. Persoanele mai înstărite aveau case cu curte interioară. Lumina pătrundea prin ferestrele fără sticlă, cu obloane din lemn.

Primele locuințe romane erau formate dintr-o singură cameră, atriu, cu un orificiu în acoperiș pentru evacuarea fumului. Locuința romanilor bogați era luxuoasă, decorată cu picturi murale, mozaic, mobilier din lemn prețios.

Alimentația egiptenilor simpli se baza pe grâu, mei, legume, pește și bere. Cei bogați aveau o dietă mai variată.

Mesopotamienii consumau cereale, fructe, legume, dar și curmale și zarzavaturi.

Mâncarea grecilor era simplă: legume, cereale, măsline, pește sărat, miere și brânză. Cei înstăriți aveau un meniu mai variat. La banchete, grecii se întindeau pe paturi și beau vin amestecat cu apă.

Romanii bogați mâncau carne, pește, fructe exotice și vinuri fine. Au preluat obiceiurile grecilor de a lua masa culcați pe o canapea.

Vestimentația egiptenilor era rudimentară: copiii umblau dezbrăcați, bărbații purtau o fustă din lână, iar femeile o cămaşă lungă. Cei bogați purtau haine din stofă mai fină și mai elaborate.

Mesopotamienii înstăriți erau preocupați de bijuterii, îmbrăcați în haine lungi brodate, cu părul și barba îngrijite.

Grecii purtau o tunică numită hiton, scurtă pentru bărbați și lungă pentru femei. Din Asia Mică a fost adoptată moda țesăturilor fine și plisate.

Romanii purtau o tunică cu mîneci scurte, iar la festivități îmbrăcau toga. Femeile purtau o tunică lungă numita stola.

Toate civilizațiile antice celebrau evenimente importante din viața familiei: nașterea, majoratul, căsătoria și moartea.

La romani, un tânăr devenea major la 17 ani și primea toga de bărbat. Logodna și nunta erau marcate de cadouri, procesiuni, muzică și banchete.

Obiceiurile funerare erau puternic influențate de credința în lumea de apoi. Egiptenii construiau piramide pentru faraoni și îmbălsămau trupurile celor bogați.