Supraclasa Tetrapoda: Clasa AMPHIBIA

Vertebrate cu patru membre (picioare, aripi, lopeți înotătoare) și care includ amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele.

Vertebrate tetrapode care ocupă un loc intermediar între peștii și vertebratele terestre, multe dintre ele trăiesc în apă și pe uscat în stare adultă.

Grup de amfibieni fără coadă, cu membrele posterioare mai lungi decât cele anterioare, adaptate la deplasarea pe uscat - de exemplu, broaștele.

Familie de anuri cu limbă redusă, neretractilă, cu un aspect de disc, multe specii având tegumentul cu negi și glande cu secreții iritante pe spate.

Specie de amfibieni din familia Discoglossidae, cu tegument negelat, burta roșie cu pete negre și întâlnită la altitudini joase.

Specie de amfibieni din familia Discoglossidae, cu tegument negelat, burta galbenă cu pete negre și întâlnită la altitudini înalte.

Familie de anuri care trăiesc în galerii săpate în soluri nisipoase sau afânate. Se caracterizează prin tegumentul neted, pupila verticală și un pinten cornos (tubercul metatarsal) pe latura externă a tarsului.

Specie de amfibieni din familia Pelobatidae, cu culoare cenușie măslinie cu pete mari și un tubercul metatarsal semircular, cornos, cu care sapă gropi în pământ.

Grup de broaşte fără coadă adaptate la viaţa arboricolă cu degete lăţite, cu aspect de discuri aderente.

Specie de broască din familia Hylidae, cu degete terminate cu discuri adezive ce acţionează ca niște ventuze. Are o homocromie schimbătoare, își schimbă culoarea în funcție de mediul în care trăiește.

Broaşte fără coadă cu negi tegumentari, glande parotoide în spatele ochilor ce secretă bufonină, o substanță toxică. Prezintă pupila orizontală, nu au dinți și formează amplexus axilar.

Specie de broască din familia Bufonidae, cu tegumentul acoperit cu negi și de culoare verde. Prezintă glande cu o secreție toxică în spatele ochilor.

Specie de broască din familia Bufonidae, cu tegumentul negelat și de culoare brună. Este o specie comună în pădurile de la altitudini joase.

Grup de broaşte ce nu prezintă glande cu secreţii veninoase, au pupila orizontală, dinți pe maxilarul superior și vomer, formează amplexus axilar, iar masculii au doi saci vocali.

Specie de broască din familia Ranidae, cu tuberculul metatarsal înalt, turtit sau ca un pinten cu marginea rotunjită, coapse de culoare galbenă. Masculul are doi saci vocali albi.

Specie de broască din familia Ranidae, cu tuberculul metatarsal cilindric, scurt, saci vocali negricioşi, coapse albe și primul deget de la membrele posterioare lung.

Tritonul comun, Lissotriton (Triturus) vulgaris, are abdomenul galben-portocaliu cu pete circulare mari, ca niște buline. Masculul prezintă o creastă dorsală înaltă și neîntreruptă, întâlnit în zonele de șes și dealuri.

Tritonul de munte, Mesotriton (Triturus) alpestris, are abdomenul portocaliu fără pete, cu o culoare albăstrui pe flancuri în perioada de reproducere.

Proteul, Proteus anguineus, este o specie de amfibian care trăiește în peșteri, cu corpul depigmentat, ochii ascunși sub tegument și membrele posterioare cu două degete, cele anterioare cu trei.

Ordinul Gymnophiona cuprinde amfibieni cu corp serpentiform și fără picioare, cu ochii reduși și tentacule tactile.

Un scormonitor inelat, Syphonops annulatus, este un exemplu de Gymnophiona. Se hrănește cu viermi și insecte, are corpul inelat datorită plăcilor dermice dispuse transversal.

O specie de broască care poate fi găsită la altitudini mai mici de 200 m în Europa, în apropierea liziera pădurilor. Articulaţia tibio-tarsală, când piciorul este întins, depăşeşte linia botului. Are un colorit brun și nu prezintă saci vocali la mascul.

O specie de broască care se găsește în lanțurile muntoase din Eurasia, la altitudini cuprinse între 600-2200m. Este o specie acvatică, trăind în apropierea apei și ieșind pe pajiști doar în timpul verii. Are un colorit brun, cu articulația tibio-tarsală atingând timpanul sau nara. Membrul posterior este mai scurt.

O specie de broască care trăiește în regiuni mlăștinoase și turbării din Europa și Turcia. Devine acvatică doar în perioada de reproducere. Are un colorit brun și articulația tibio-tarsală poate depăși vârful botului când piciorul este întins. Masculul devine gri-bleu în perioada de reproducere.

Un ordin de amfibieni care se caracterizează prin prezența unei cozi, de unde numele de urodele (uro - coadă). Membrele lor sunt de obicei egale. La unele specii, branhiile se mențin tot timpul vieții.

O familie de urodele care prezintă cel mai frecvent fenomenul de neotenie. Ochii au pleoape. Indivizii neotenici se deosebesc de adulți prin dimensiuni, morfologie externă și colorit, precum și prin prezența branhiilor externe.

O specie din familia Ambystomidae, care prezintă larve cu branhii externe și coadă comprimată lateral. Adulții au plămâni și o coadă cilindrică. Este o formă neotenică care poate reproduce atât în stadiul de larvă cât și în stadiul de adult. Larvele trăiesc în zonele muntoase și se găsește în America de Nord.

O familie de urodele care cuprinde majoritatea speciilor de urodele europene la care nu se manifestă fenomenul de neotenie.

O specie de salamandră întâlnită în zona de deal. Are corpul negru, cu pete roșii portocalii. În spatele ochilor prezintă glande parotoide care au o secreție toxică.