Revoluția de la 1848 în România

Un document politic redactat de boierii români în 1772, care cerea abolirea regimului fanariot, unirea Moldovei cu Muntenia și modernizarea spațiului românesc.

Un alt document politic redactat de boierii români, de data aceasta în 1791, care solicita abolirea regimului fanariot, instalarea domnitorilor români și modernizarea spațiului românesc.

Un document politic redactat de intelectuali români din Transilvania în 1791, care cerea egalitate cu celelalte națiuni, drepturi civice și reprezentare în Dieta Transilvaniei.

Un document politic emis de către poporul român în 1821, în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu.

O mișcare de renaștere națională românească care a dus la apariția unor idei și politici ce promovau identitatea, cultura și limba română.

Un proiect politic propus de Tudor Vladimirescu în timpul Revoluției din 1821.

Un principiu major al programului politic al lui Tudor Vladimirescu, care susținea că puterea aparține poporului.

Un principiu al programului lui Tudor Vladimirescu, care susținea că toți oamenii sunt egali în fața legii.

Document politic creat de Ion Tăutu în 1822, care propunea un stat român modern.

Un principiu important prezentat în Constituția Carvunărilor, care susținea separarea puterilor în stat.

O mișcare revoluționară care a avut loc în 1848 în Principatele Române, având ca scop schimbarea puterii politice, unirea Țării Românești cu Moldova, obținerea independenței de sub dominația otomană și îmbunătățirea vieții țăranilor.

Un document ce solicita un program revoluționar pentru modernizarea Moldovei, fără a prezenta soluții concrete și clare.

A vrut să elimine regimul absolut și să impună un regim democratic, respectând drepturile și libertățile cetățenilor.

Au dorit unirea Țării Românești cu Moldova, obținerea independenței de sub dominația otomană și o societate românească în Transilvania cu drepturi egale cu celelalte națiuni.

Au dorit abolirea iobăgiei și implementarea unor reforme agricole pentru a oferi pământ țăranilor, cu scopul de a le îmbunătăți condițiile de viață.

Un document care a cerut o serie de reforme politice și sociale, inclusiv regimul democratic, drepturile și libertățile cetățenilor, reforma funciară fără despăgubiri și abolirea suzeranității otomane.

Un document care a cerut unirea Moldovei cu Țara Românească, un regim democratic bazat pe separarea puterilor, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor și reforma funciară cu despăgubiri.

Un document istoric care a marcat începutul revoluției române, prezentat la Islaz, care a cerut independența administrativă, egalitatea drepturilor și libertăților cetățenilor, reforma funciară cu despăgubiri și înființarea unui sistem de învățământ.

A fost un important lider revoluționar, unul dintre cei care au condus revoluția din București, și care a contribuit la abolirea rangurilor nobiliare și la naționalizarea steagului.

Unul dintre liderii revoluționari din București, care a jucat un rol important în evenimentele din 1848, inclusiv în crearea unei comisii pentru redistribuirea pământului către țărani.

Un conflict între Imperiul Otoman, Rusia și Austria pentru controlul Peninsulei Balcanice.

Un război între Rusia, Imperiul Otoman, Marea Britanie și Franța, care a dus la reintrarea Chestiei Orientale.

Un congres care a avut loc în 1856, la Paris, după Războiul Crimeii, pentru a discuta despre viitorul Principatelor Române.

Un document elaborat de Adunările ad-hoc din Moldova și Țara Românească pentru viitorul Principatelor.

O întâlnire a marilor puteri care au reorganizat Principatele, în 1858.

Revoluția Transilvaniei din 1848 a fost o luptă pentru recunoașterea identității naționale românești în Transilvania, care a început în septembrie 1848 și s-a încheiat cu intrarea armatei turcești în București și înfrângerea brigăzilor de pompieri voluntari care apărau revoluția.

Pe 3-5 mai 1848, la Blaj, a fost elaborată o petiție care solicita o serie de drepturi și libertăți pentru populația română din Transilvania. Printre cerințele petiției se numărau recunoașterea naționalității române, oficializarea limbii române, instituirea școlilor cu predare în limba română, abolirea servituții și egalitatea în drepturi și libertăți.

Între septembrie 1848 și august 1849, o armată română condusă de Avram Iancu a luptat împotriva revoluției maghiare pentru a proteja Transilvania. Cu toate acestea, în august 1849, o armată austriacă a intrat în Transilvania, înfrângând atât revoluția maghiară, cât și cea română.

Revoluția din 1848 a eșuat din cauza intervenției unor mari puteri europene: Rusia (în Moldova), Imperiul Otoman (în Țara Românească) și Austria (în Transilvania).

Revoluția din 1848 a avut o importanță majoră în conștiința națională românească, evidențiind rolul clasei politice în timpul revoluției și definind o agendă politică pentru viitorul României. Revoluția a contribuit la consolidarea ideii de unitate națională.

Unirea Moldovei cu Țara Românească, cunoscută și ca Unirea Principatelor, a fost un eveniment crucial care a pus bazele statului român modern. Procesul a început cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, Moldavia și Țara Românească.

Înainte de unirea Moldovei cu Țara Românească, existau două state separate, fiecare având propriul domnitor, guvern și parlament. Unirea a dus la formarea unui stat unificat, dar cu două șefi de stat.

Deși Unirea Principatelor a creat un singur stat, unele instituții au rămas separate la început. Au existat două guverne și două parlamente.

Cuza a fost ales domnitor al Moldovei la începutul lui 1859, urmat de alegerea sa ca domnitor al Țării Românești la sfârșitul aceleiași luni. Prin această dublă alegere, Cuza a devenit domnitorul ambelor principate.

Formarea statului român modern a fost un proces care a implicat mai mulți pași. Unirea Principatelor, urmată de alte evenimente, a dus la crearea României moderne.