Istoria Revoluției din Transilvania 1848

Un document redactat în 1772 de boierii români care solicita: abolirea regimului fanariot, unirea Moldovei cu Țara Românească și modernizarea spațiului românesc.

Un document din 1791 care cerea: eliminarea regimului fanariot, domni români, neutralitate și independență sub protectorat austro-rus, eliminarea districtelor turcești din teritoriul românesc și modernizarea spațiului românesc.

Un document elaborat în 1791 de elita românească din Transilvania, prin care se cerea: egalitate cu celelalte națiuni, drepturi și libertăți civile, reprezentare în Dieta Transilvaniei.

Evenimentele din 1821, care au inclus o revoltă condusă de Tudor Vladimirescu, care a contribuit la intensificarea dorinței de independență și modernizare a românilor.

O perioadă din istoria României în care s-au elaborat diverse proiecte politice care vizau: eliminarea controlului străin, unirea teritoriilor românești și modernizarea societății românești.

Un document care cerea eliminarea domnitorilor fanarioți și restabilirea domnilor autohtoni, promovarea principiilor democratice și reformarea sistemului fiscal și militar.

Documentul propunea un stat modern cu puteri separate, un domn autohton și drepturi cetățenești.

Un domnitor autohton (român).

Un parlament format din reprezentanți ai poporului.

Principiile democratice promovate în Cererile Norodului Romănesc, cum ar fi suveranitatea populară, egalitatea în fața legii și eliminarea privilegiilor.

Mișcarea revoluționară din 1848 din România a avut scopul de a moderniza societatea și de a instaura un regim democratic, o Românie unitară independentă de dominația otomană și rusă.

Revoluția din 1848 a urmărit ca România să fie condusă de un sistem politic democratic, cu separarea puterilor în stat.

Unificarea Moldovei cu Țara Românească era un obiectiv major al revoluției din 1848, formând o Românie modernă și unificată.

Revoluția din 1848 din Moldova a fost moderată, cerând modernizarea Moldovei fără soluții concrete, numită Petiția de la Iași.

Vasile Alecsandri a fost un scriitor și politician român, care a avut un rol important în Revoluția din 1848 din Moldova.

Revoluția din Transilvania din 1848 a fost un eveniment important care a luptat pentru recunoașterea identității românești și a drepturilor politice.

Petiția Națională a fost un document important care a cerut recunoașterea naționalității românești în Transilvania, oficializarea limbii române, școli în limba română, abolirea iobăgiei și egalitatea drepturilor cetățenilor.

Avram Iancu a fost un lider al românilor din Transilvania care a condus o armată împotriva revoluției maghiare.

Revoluția din 1848 a fost un eșec, dar a contribuit la formarea unei agende politice pentru România.

Această revoluție a fost un moment crucial în lupta pentru recunoașterea identității românești în Transilvania și pentru obținerea unor drepturi politice egale.

Documentele redactate de Costache Negri în Brașov, care cereau un regim democratic, drepturile și libertățile cetățenilor, reforma agrară fără despăgubire, abolirea suveranității otomane și unirea Moldovei cu Țara Românească.

Documentele elaborate de Mihail Kogălniceanu în Cernăuți, care solicitau unirea Moldovei cu Țara Românească, un regim democratic bazat pe separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, o reformă agrară cu despăgubire și abolirea iobăgiei.

Un document revoluționar prezentat la Islaz de Nicolae Bălcescu, care a solicitat autonomia administrativă, drepturi și libertăți egale pentru toți cetățenii, reforma agrară cu despăgubire și înființarea unui sistem de învățământ.

Un eveniment din 11 iunie 1848, când revoluția a început în București, conducând la abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu și la formarea unui guvern revoluționar.

O serie de măsuri luate de guvernul revoluționar din București, care au inclus eliminarea rangurilor nobiliare, adoptarea steagului național și înființarea unei comisii pentru împărțirea pământului între țărani.

Unirea parțială a Principatelor Moldovei și Țării Românești, un pas crucial spre formarea României moderne. A fost aprobată prin convenție.

Nume adoptat pentru noua entitate politică formată prin unirea parțială a Moldovei și Țării Românești.

O comisie cu putere legislativă, înființată ca o instituție comună celor două principate unite.

Alexandru Ioan Cuza, ales domnitor al ambelor principate, unind oficial Moldova și Țara Românească.

Anul în care, prin alegerea lui Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, s-a realizat unirea de facto a celor două principate, punând bazele statului modern român.

Războiul dintre Imperiul Otoman, Rusia și Austria pentru controlul Peninsulei Balcanice, care a culminat cu Războiul Crimeii.

Congres care, după Războiul Crimeii, a hotărât unirea Moldovei și a Țării Românești.

Adunări ad-hoc organizate în Moldova și Țara Românească, unde s-au formulat rezoluții ce solicitau unirea principatelor și o politică externă independentă.

O conferință a marilor puteri europene care avea drept scop stabilirea unei noi structuri administrative pentru principatele române.

O serie de documente redactate de români ce reflectau aspirațiile lor pentru unire, independență și o politică externă autonomă.