Introducere în Neuropsihologie

Introducere în Neuropsihologie

• Neuropsihologia este ramura psihologiei ce investighează funcțiile, procesele și manifestările comportamentale din perspectiva structurii nervoase subiacente și a relațiilor cu sistemul structural-funcțional general al organismului.

Poziția Neuropsihologiei ca Știință

• Neuroștiințe, neurologia, psihiatria și psihologia contribuie la fundamentul interdisciplinar al neuropsihologiei.

Competențe Dobândite

• Capacitatea de a opera cu concepte relevante despre structura și funcțiile sistemului nervos.
• Abilitatea de a asocia dinamica nervoasă cu fenomenele psihice și comportamentul observables.
• Posibilitatea de a determina localizarea și mecanismele neurofiziologice ale funcțiilor psihice și ale comportamentelor.
• Înțelegerea sănătății și a bolilor mintale dintr-o perspectivă neurofuncțională.

Obiectivele Neuropsihologiei

• O abordare bio-fizio-psihologică a psihicului uman, cu noțiuni bazate pe dezvoltarea științei.
• Familiarizarea cu procesele fiziologice și genetice ce stau la baza cogniției, emoțiilor și comportamentelor.
• Cunoașterea structurilor cauzale și favorizante ale tulburărilor neurologice și psihiatrice.
• Actualizarea continuă a materialului didactic, conform noilor direcții de studiu științific psihic.

Obiectul de Studiu

• K.S. Lashley a introdus termenul de neuropsihologie, analizând relația dintre comportament și funcțiile sistemului nervos pe baza studiilor leziunilor cerebrale.
• Principalele concluzii ale lui Lashley evidențiează dependența impactului și a prognosticului de recuperare de întinderea leziunii.
• Un aspect important e abilitatea de recuperare și compensare a funcțiilor prin alte zone cerebrale.
• Nu există o legătură directă obligatorie între zona afectată și tulburarea funcțională.
• Constantin Arseni, Mihai Golu și Leon Dănăilă descriu interacțiunea neuropsihologiei cu fiziologia și anatomia SN, neurologia și neurochirurgia, psihologia, cibernetica și tehnologia informației.

Pionieri în Studiul Creierului

• Paul Broca, Karl Wernicke, J. Lordat: Studiile despre limbaj, localizarea nervoasă, și structurile lingvistice.
• Jean Lhermitte, Henry Hecaen: Funcțiile psihice elementare de la senzorialitate la motivație și cogniție.
• Mihai Ioan Botez: Afectarea lezională, tulburări funcționale.
• K.S. Lashley: Relația dintre substratul lezional și capacitatea autoreglatorie și de recuperare.
• Gheorghe Marinescu, Ion Minea, Santiago Ramon y Cajal: Neuroplasticitate și învățare, adaptabilitatea creierului.
• Constantin Arseni, Mihai Golu și Leon Dănăila: Organizarea cerebrală, nivelul de îndeplinire a funcțiilor și activității psihice.

Raportul Psihic-Creier

• Evoluția neuropsihologiei a condus la investigarea relațiilor dintre funcțiile psihice, comportament, și sursele acestora.
• Psihicul uman este alcătuit din cogniții, emoții, procese, fenomene, și funcții psihice.
• Psihicul uman răspunde de: comportamente, abilități, atitudini, valori, credințe, reflexe, și procese fizio-psihologice.
• Coordonarea funcțiilor psihice necesită implicarea sistemului nervos (central, vegetativ, periferic), sistemului endocrin, organelor de sinteză, și a sistemului circulator.
• Profilul psihocomportamental este determinat de interacțiunea dinamică dintre aceste sisteme organice.

Modelul Sinergetic al Vieții Psihice

• Sistemul nervos cerebral interacționează cu sistemul vascular și endocrin, influențând funcțiile cerebrale, experiențele de viață și filtrarea realității, care generează procese psihice și output comportamental.

Sistemul Nervos Central (SNC)

• SNC include encefalul și măduva spinării, fiind responsabil de procesarea și organizarea informației la vertebrate.
• SNC integrează informația senzorială și transmite comenzi mușchilor, organelor, și glandelor.

Funcțiile Cerebrale

• Creierul este împărțit în emisfere, cu lobi (frontal, occipital, parietal, temporal), cerebel și trunchi cerebral.
• Zonele indeplinesc funcții specifice si funcții ce pot fi preluate, la cerere, de zonele corticale.
• Activitatea cerebrală susține procesele biofizice, senzoriale, și psihologice.

Lobul Frontal

• Lobul frontal controleaza functii diverse, precum cogniția, limbajul limbajul, memoria și mișcarea.
• Este centrul rațiunii, al gândirii critice, și al standardelor socio-morale.
• Frontalul modulează acțiunile comportamentale contextual și contribuie la dezvoltarea socială.
• Structurile frontale deliberează gradul de adecvare a comportamentelor cu altor zone cerebrale.
• In sala de curs, analizarea asezarii cuiva se face cu aportul lobilor frontal, occipital si parietal, cat si a amigdalei.
• Emoțiile sunt importante in functiile executiei frontale.

Lobul Temporal

• Este distribuit pe ambele emisfere, fiind posterior analizatorilor auditivi și vizuali.
• Implicat în funcții cognitive, cum ar fi formarea de amintiri și interpretarea stimulilor vizuali familiari. Rolul funtiilor vegetative( foamea)
• Afectiuni specifice: dementa fronto-temporala, epilepsia, afazia Wernicke

Lobul Occipital

• Cortexul vizual este inamovibil și funcțiile vizuale nu pot fi transferate.
• Controleaza perceptia culorii, miscarea, forma, pozitia obiectelor si distanta.
• Afectarea cauzeaza tulburari de orientare spațiala, dificultăți de coordonare, și agnozie a culorilor.

Lobul Parietal

• Cortexul somato-senzorial primar se află în lobul parietal.
• Prelucrarea si decodarea informatiilor senzoriale tactile si gustative.
• Controleaza senzatiile de frig, cald, fierbinte si durere.
• Implicat în funcții cognitive complexe precum procesarea cuvintelor, mentalizarea, atenția, și reglarea emoțională.

Cerebelul

• Este localizat la baza creierului si are un rol important in postura corpului, echilibru, mersul, coordonarea.
• Contribuie la procesarea memoriei verbale de lucru.
• Este implicat in functiile non-motrice ale organismului: atentia, controlul executiv, invatarea, mersul.

Trunchiul Cerebral

• Trunchiul cerebral realizează conexiunea dintre telencefal și cerebel/măduva spinării.
• Alcătuit din mezencefal, punte, bulb rahidian.
• Bulbul rahidian facilitează legătura dintre funcțiile respiratorii și cardiovasculare.

Lobul Frontal

• Lobul frontal este centrul rațiunii
• Realitatea contureaza actiunile fiintelor umane in mod acordat contextual.
• De lobul frontal se leaga si limbajul, însuşirea și folosirea structurilor lingvistice, in special exprimarea verbală.

Cursul 2: Dezvoltarea Ontogenetică a Sistemului Nervos

• Dezvoltarea țesutului nervos începe în stadiul embrionar și provine din stratul embrionar extern (ectoderm).
• Placa neurală se formează în ziua 18 și se transformă în șanț neural, care se închide pentru a forma tubul neural.
• Tubul neural dă naștere canalului ependimar și prezintă o protuberanță craniană ce va da naștere lobilor cerebrali.
• Numărul de celule rămâne relativ constant, iar după formarea tubului, are loc o proliferare rapidă.
• Celulele provenite din crestele neurale migrează lateral, formând ganglionii spinali.
• Creierul elaboreaza 3 vezicule de care iau naștere encefalul.
• Tubul neural este înconjurat de țesut mezodermic, care va forma coloana vertebrală și cutia craniană.

Specializarea Celulelor Nervoase și Migrația Neuronală

• Celulele ectodermice devin celule nervoase după formarea plăcii neurale care se curbează și formează tubul neural.
• În zona ventriculară, celulele se divid rapid, iar ADN-ul celular se dublează.
• Celulele neuroblaste sunt celule stem ce divid asimetric și produc celule fiice care devin neuroni sau celule gliale.
• Deplasarea se face de-a lungul celulelor gliale radiale.
• Neuronii formând placa corticală migrează din zona creierului anterior și dau naștere neuronilor corticali.
• La finalul procesului de migrație, celulele ramase se transforma in celule epiteliale ependimare.
• Neuronii trebuie sa stabileasca legaturi cu ceilalti, proces numit agregare.

Dezvoltarea Structurilor de Comunicare și a Cortexului

• Doar unele celule ajung sa functioneze in SN->apoptoza-supravietuieste cel mai puternic.
• Cortexul se dezvolta in jurul saptamanii 8
• Intaii se formeaza preplăcuța, care apoi se împarte în zona marginală și subplacă, intre aceste doua straturi se dezvolta placa corticala.
• Sinaptogeneza si mielinizarea debuteaza in jurul celei de-a 20-a saptamana.
• Cortexul cerebral incepe sa se formeze tot in jurul saptamanii 8, iar structura de baza e definita in saptamana 20.
• Hipocampul si Ganglionii bazali apar din telencefal. Creste si se accelereaza in al doilea trimestru de sarcina -cerebelul.

Dezvoltarea Fetală a Sistemului Nervos Central

• Schelă cu imagini ilustrative ale creșterii fetale, de la 29 zile până la 9 luni.

Curs 2': Elemente introductive de genetică

• Genetica vizeaza studiul eredității și al variației caracteristicilor transmise genetic.
• Segmentele de ADN(genele) situate pe cromozomi codifică proteinele.
• Variațiile genetice genereaza diferentele fizice, susceptibilitatea la boli si structura temperamentului.
• Codul genetic se "scrie" cu "datele" furnizate de ADN parinti.
• Cromozomii sunt structuri nucleoproteice.
• In timpul conceptiei -23 seturi de cromozomi de la fiecare parinte care formeaza embrionul.
• Autozomii : numerotați de la 1 la 22- Ultimele perechi ce cromozomi sexuali.

Condiții Genetice Comune

• Tulburările genetice pot apărea in urma unor mutații ale genelor sau aberații cromozomiale.
• Sindromul Down (Trisomia 21)- copile suplimentara ce caracterizeaza aceasta conditie
• Fibroza chistică - dereglare a genelor - apare mucusul gros.
• Anemia falciformă - dereglare a globulelor rosii.
• Talasemia - dereglare genetica- productie redusa a hemoglobinei. Boala Huntington:- O tulburare autozomal -provoca neurodegenerare.
• Distrofia musculară Duchenne (DMD) -o boală severă ce cauzeaza slăbire musculară.
• Boala Tay-Sachs - Cauzată de o mutație a genei HEXA, provoaca degenerarea neurologică.
• Trisonie -prezenta unui cromozom suplimentar.
• Monosomie - absenta unui cromozom.

Aberații Structurale

• Deleții: pierderea unui segment cromozomial, cum ar fi în sindromul Cri-du-chat.
• Duplicări: Copii suplimentare ale unui segment cromozomial, observate în patologii precum boala Charcot-Marie-Tooth tip I.
• Inversiuni: Un segment al cromozomului este inversat.
• Translocații: Segmente din doi cromozomi diferiti sunt schimbate sau atașate incorect.
• Genotip =intregul material genetic (setul complet de gene) al unui organism
• Faptul că ființele umane moștenesc câte un set echivalent de cromzomi de la mama și unul de la tata reprezintă caracteristică lor de organisme diploide
• fenotip=aspectele observabile ale codului genetic.
• Neurologia, psihiatria si psihologia personalității are legaturi genetice. Se pot transmite predispozitii prin gene.
• Neurogenetica este ramura geneticii care vizează dezvoltarea genetică a sistemului nervos

Curs 3: Celulele Sistemului Nervos – Specific Și Funcții

• Neuronii reprezintă unitatea de bază a sistemului nervos, variind de la a primi semnale până la a asigura transportul informațional.
• Neuronii se găsesc în sistemul nervos central, vegetativ și periferic.
• Neurogeneza are loc în viața intrauterină, dar continuă într-o proporție mai mică pe parcursul vieții.
• Neuroplasticitatea reprezintă abilitatea de a crea circuite noi și de a interschimba funcții.

Circulația Informației

• Mesajul transportat de neuroni electric, chimic sau mixt.
• Transportul poate fi anterograd sau retrograd, cu viteze diferite (rapid 410 mm/zi, lent 0.5-10 mm/zi).
• Majoritatea neuronilor sunt multipolari avand corp celular.
• Neuronii bipolari prezintă catete o prelungire lungă la fiecare capăt, având formă ovală sau fusiformă.
• Neuronii unipolari prezintă doar axon.
• Neuronii senzitivi, aferenți sau receptori, sunt frecvent de tip pseudounipolar .

Functia neuronilor

• Pot fi motori, senzitivi. Prezentarea este specifica si in imagini.

Sinapsa

• Se transmite influxul nervos de la celula efector( butoni ai fibrei nervoase) , către celula receptor sau către mușchi, țesuturi sau glande.
• Electric/chimic.

Nevroglia

• Este alcătuită din celule gliale, țesutul interstițial dintre neuroni.
• Sprijina si are rol important in sustinerea organismului.
• Neuronii nu detin axoni/nu formează sinapse.

Tipurile De Celule Gliale

• Astrocitele: sunt dispuse în jurul vaselor sanguine cerebrale.
• Oligodendrocitele : alcătuiesc oligodendroglia și au rolul de a secreta mielină..
• Microcitele : alcătuiesc microglia, rolul fagocitar al microcitelor este de a apăra organismul împotriva agenților vrali sau bacterieni..

Metabolismul Neuronal

• Glucoza, lipidele neuronale, aminoacizi .

Cursul 4 Macrostructura Sistemului Nervos

• Sistemul nervos central -include encefal +maduva spinarii.
• Maduva spinarii tubulara /protejarea . Centru-materia cenusie /periferic e invelisul.
• Nervii spinali-conexiunea receptorilor senzoriali/materia medulara.

Funstiile Maduvei

• Arcul reflex,caiile de conducere și receptia nervoasa a stimulilor senzoriali.

Calea Aferenta

• Stimuli +centrii nervosi.
• Axioni/organ efector-Calea eferenta. Afectiuni: patologia inflamatorii, hemoragi, afectiuni genetice/ tumori.

Formatiunea Reticulara

• originea din maduva spinari + creier--fibra/nuclei- transmisie eficienta a informatie-

Functiilee-Integrare reflexa(v.corneean,ochi) perceperea, exprimarea, emotionial, etc.

• Transmisia interio/exterocep - stim intracel/receptorii.

Bulbul Rachidian

• Limitat-punte/materva cervicals.
• Are forma conica/baza mica orientate spre samrt.

Distributie

• substantaceenuisle/alba-nucleii bublui-atit motri /sensitivi/vefetativi-nucleiproprii! AfectiuniPunctii-integare/conduct.

Puntea A lui Varolio

• Intre bulbopontim si emisferele celeberoze-matia cenusie sub forma de nuclei