Podcast
Questions and Answers
Care a fost principala cauză a conflictului dintre Franța și Anglia, cunoscut sub numele de Războiul de 100 de Ani?
Care a fost principala cauză a conflictului dintre Franța și Anglia, cunoscut sub numele de Războiul de 100 de Ani?
- Dorința Angliei de a se extinde în Peninsula Iberică.
- Rivalitatea pentru controlul teritoriilor franceze și succesiunea la tronul Franței. (correct)
- Conflictul comercial privind taxele vamale.
- Disputele religioase dintre cele două țări.
Războiul de 100 de Ani a durat exact 100 de ani.
Războiul de 100 de Ani a durat exact 100 de ani.
False (B)
Numește două dintre cele mai importante bătălii câștigate de englezi în prima parte a Războiului de 100 de Ani.
Numește două dintre cele mai importante bătălii câștigate de englezi în prima parte a Războiului de 100 de Ani.
Crécy și Poitiers
Ioana d'Arc a convins pe regele _______ să își salveze regatul și a eliberat orașele Orléans și Reims.
Ioana d'Arc a convins pe regele _______ să își salveze regatul și a eliberat orașele Orléans și Reims.
Asociază evenimentele cu anul în care au avut loc:
Asociază evenimentele cu anul în care au avut loc:
Care dintre următoarele a fost o consecință majoră a Războiului de 100 de Ani?
Care dintre următoarele a fost o consecință majoră a Războiului de 100 de Ani?
În timpul Războiului de 100 de Ani, arcașii englezi nu au avut un rol semnificativ.
În timpul Războiului de 100 de Ani, arcașii englezi nu au avut un rol semnificativ.
Care au fost cele două case nobiliare implicate în Războiul celor Două Roze?
Care au fost cele două case nobiliare implicate în Războiul celor Două Roze?
În 1453, ________ a ocupat tot teritoriul francez cu excepția portului Calais.
În 1453, ________ a ocupat tot teritoriul francez cu excepția portului Calais.
Care a fost principala strategie militară utilizată de englezi în Războiul de 100 de Ani, care le-a adus victorii inițiale?
Care a fost principala strategie militară utilizată de englezi în Războiul de 100 de Ani, care le-a adus victorii inițiale?
Flashcards
Războiul de 100 de Ani
Războiul de 100 de Ani
Conflict armat între regii Franței și Angliei, care a durat mai mult de un secol (1337-1453).
Cauzele Războiului de 100 de Ani
Cauzele Războiului de 100 de Ani
Cauzele generale includ rivalitatea pentru teritorii și supremație, precum şi chestiuni legate de succesiunea la tronul Franței.
Bătălia de la Crécy
Bătălia de la Crécy
Prima victorie importantă a englezilor a avut loc la Crécy în 1346, urmată de altele, datorită arcașilor englezi.
Jeanne d'Arc
Jeanne d'Arc
Signup and view all the flashcards
Moartea Jeannei d'Arc
Moartea Jeannei d'Arc
Signup and view all the flashcards
Recucerirea franceză
Recucerirea franceză
Signup and view all the flashcards
Războiul celor Două Roze
Războiul celor Două Roze
Signup and view all the flashcards
Tipuri de războaie
Tipuri de războaie
Signup and view all the flashcards
Cauzele războaielor
Cauzele războaielor
Signup and view all the flashcards
Study Notes
Funcții
- O funcție este o corespondență între două mulțimi, domeniul și codomeniul, astfel încât fiecărui element din domeniu îi corespunde exact un element din codomeniu.
- O funcție primește o valoare de intrare și produce o singură valoare de ieșire.
- Funcțiile pot fi reprezentate prin ecuații, grafice, tabele sau descrieri verbale.
Domeniul
- Domeniul unei funcții $f(x)$ este mulțimea tuturor valorilor de intrare posibile (valori ale lui x) pentru care funcția este definită și rezultă o valoare de ieșire reală.
- Pentru a găsi domeniul:
- Funcțiile polinomiale au domeniul format din toate numerele reale, $(-\infty, \infty)$.
- Dacă funcția are un numitor, valorile lui x care fac numitorul zero trebuie excluse din domeniu.
- Exemplu: $f(x) = \frac{1}{x-2}$, Domeniu: $(-\infty, 2) \cup (2, \infty)$
- Pentru funcțiile cu radicali de ordin par, expresia din interiorul radicalului trebuie să fie mai mare sau egală cu zero.
- Exemplu: $f(x) = \sqrt{x+4}$, Domeniu: $[-4, \infty)$
- Pentru funcțiile logaritmice, argumentul logaritmului trebuie să fie mai mare decât zero.
- Exemplu: $f(x) = \ln(x-3)$, Domeniu: $(3, \infty)$
Codomeniul
- Codomeniul unei funcții $f(x)$ este mulțimea tuturor valorilor de ieșire posibile (valori ale lui y) pe care funcția le poate produce.
- Pentru a găsi codomeniul:
- Reprezentați grafic funcția și observați valorile posibile ale lui y.
- Rezolvați ecuația pentru x în termeni de y, apoi găsiți domeniul expresiei rezultate; acest domeniu este codomeniul funcției originale.
- Alternativ, utilizați tehnici de calcul (calculând puncte critice) pentru a determina codomeniul.
Exemple de calcul al domeniului:
- Pentru $f(x) = \frac{\sqrt{x+5}}{x-3}$:
- Numeratorul: $x+5 \geq 0 \Rightarrow x \geq -5$
- Numitorul: $x-3 \neq 0 \Rightarrow x \neq 3$
- Domeniu: $[-5, 3) \cup (3, \infty)$
- Pentru $f(x) = \sqrt{25-x^2}$:
- Domeniu: $25-x^2 \geq 0 \Rightarrow x^2 \leq 25 \Rightarrow -5 \leq x \leq 5$, Domeniu: $[-5, 5]$
- Codomeniu: Deoarece $f(x)$ este o rădăcină pătrată, $f(x) \geq 0$. Valoarea maximă apare la $x=0$, $f(0) = \sqrt{25} = 5$. Astfel, codomeniu: $[0, 5]$
- Pentru funcția $f(x) = x^2 - 4x + 7$:
- Completați pătratul: $f(x) = (x-2)^2 + 3$.
- Deoarece $(x-2)^2 \geq 0$, valoarea minimă a lui $f(x)$ este 3.
- Codomeniu: $[3, \infty)$
Funcții definite pe porțiuni
- O funcție definită pe porțiuni este definită de mai multe sub-funcții, fiecare aplicându-se unui anumit interval al domeniului.
- Exemplu:
- $f(x) = \begin{cases} x^2, & x < 0 \ x+1, & 0 \leq x \leq 2 \ 3, & x > 2 \end{cases}$
- Pentru a evalua o funcție definită pe porțiuni, determinați în ce interval se află valoarea de intrare și utilizați sub-funcția corespunzătoare.
- $f(-1) = (-1)^2 = 1$
- $f(1) = 1+1 = 2$
- $f(3) = 3$
Compunerea funcțiilor
- Compunerea funcției $f$ cu $g$ este notată ca $(f \circ g)(x) = f(g(x))$.
- Pentru a evalua o funcție compusă, evaluați mai întâi funcția interioară $g(x)$, apoi utilizați rezultatul ca intrare pentru funcția exterioară $f(x)$.
- Exemplu:
- $f(x) = x^2$ și $g(x) = x-3$
- $(f \circ g)(x) = f(g(x)) = f(x-3) = (x-3)^2$
- $(g \circ f)(x) = g(f(x)) = g(x^2) = x^2 - 3$
Rezolvarea Algoritmică a Problemelor
Ce înseamnă "Rezolvarea Algoritmică a Problemelor"?
- Utilizarea algoritmilor computerizați pentru a rezolva probleme.
- Accent pe eficiență.
- Proiectarea algoritmilor și a structurilor de date.
- Transformarea ideilor în cod.
Modalitate de evaluare
- Exerciții de laborator săptămânale (20%).
- Două teme (40%).
- Examen final (40%).
Exerciții de laborator săptămânale
- O serie de probleme mici de rezolvat în fiecare săptămână.
- Termen de predare: Duminică, ora 23:59.
- Valorează 2% din nota finală fiecare.
Teme
- Două teme mai mari.
- Un amestec de proiectare și implementare a algoritmilor.
- Valorează 20% din nota finală fiecare.
Examen final
- Nu se admit materiale ajutătoare.
- Un amestec de teorie și implementare.
- Valorează 40% din nota finală.
Ce este un algoritm?
- O procedură bine definită.
- Primește o anumită intrare.
- Produce o anumită ieșire.
- Exemplu:
- Intrare: O listă de numere
- Ieșire: Aceeași listă, sortată în ordine crescătoare
Descrierea algoritmilor
- În limba engleză
- Ușor de înțeles, dar nu precis.
- Pseudocod
- Mai precis decât engleza, dar mai ușor de înțeles decât codul.
- Cod
- Cel mai precis, dar mai greu de înțeles.
Subșir maxim
- Intrare: Un tablou de numere, de exemplu, $[-2, 1, -3, 4, -1, 2, 1, -5, 4]$.
- Ieșire: Suma maximă a oricărui subșir contiguu, de exemplu, $6$ (pentru $[4, -1, 2, 1]$).
Algoritmul 1: Forța brută
- Pentru fiecare subtablou posibil, se calculează suma sa.
- Se urmărește suma maximă observată până acum.
- Se returnează suma maximă.
Algoritmul 2: Divide și cucerește
- Se împarte tabloul în două jumătăți.
- Se găsește recursiv subtabloul maxim în fiecare jumătate.
- Se găsește subtabloul maxim care traversează punctul de mijloc.
- Se returnează maximul dintre cele trei.
Algoritmul 3: Programare dinamică
- Se urmărește suma maximă care se termină la fiecare poziție.
- Suma maximă este maximul acestor valori.
Analiză
- Forța brută: $O(n^2)$
- Divide și cucerește: $O(n \log n)$
- Programare dinamică: $O(n)$
De ce contează eficiența
- Problemele din lumea reală pot fi foarte mari.
- Un algoritm lent poate dura zile, săptămâni sau ani pentru a rula.
- Un algoritm eficient poate rezolva aceeași problemă în câteva secunde.
Căutare
- Intrare: O listă de numere și o valoare țintă.
- Ieșire: Adevărat dacă valoarea țintă se află în listă, Fals altfel.
- Dacă lista este sortată, putem folosi căutarea binară: $O(\log n)$
- Dacă lista nu este sortată, trebuie să folosim căutarea liniară: $O(n)$
Sfaturi pentru rezolvarea algoritmică a problemelor
- Înțelegeți problema.
- Proiectați un algoritm.
- Implementați algoritmul.
- Testați algoritmul.
- Analizați algoritmul.
Descompunerea problemelor
- Împărțiți problema în subprobleme mai mici.
- Rezolvați fiecare subproblemă independent.
- Combinați soluțiile la subprobleme pentru a rezolva problema inițială.
Tehnici algoritmice comune
- Divide și cucerește
- Programare dinamică
- Algoritmi grafici
- Backtracking
- Branch and Bound
Nu reinventați roata
- Utilizați algoritmi și structuri de date existente.
- Biblioteci precum STL și Boost.
- Resurse online precum Stack Overflow.
Practică, practică, practică
- Rezolvați multe probleme.
- Participați la concursuri de codare.
- Citiți codul altor persoane.
Studying That Suits You
Use AI to generate personalized quizzes and flashcards to suit your learning preferences.