Explorarea metabolică a glucidelor

Study Notes

Explorarea metabolică a glucidelor

Menținerea nivelului normal al glucozei în plasmă este o funcție vitală a sistemului endocrin.
Echilibrul dintre insulina (hormon hipoglicemiant) și hormonii hiperglicemianți (de exemplu, glucagonul) reglează nivelul glicemiei.
Insulina joacă un rol esențial în menținerea homeostaziei glucozei.
Primul test pentru evaluarea dereglării homeostaziei glucozei este determinarea glicemiei bazale, recoltată dimineața pe nemâncate, după minim 10 ore de repaus alimentar.
Interpretarea glicemiei bazale depinde de mai mulți factori, inclusiv metoda de dozare, proveniența sângelui și vârsta pacientului.
Metodele enzimatice de dozare a glicemiei sunt mai specifice și oferă valori mai scăzute decât metodele chimice.
Glicemia arterio-capilară este mai ridicată cu aproximativ 5-15mg% față de glicemia venoasă.
Valorile glicemiei bazale cresc cu aproximativ 10mg% pe decadă.
O glicemie bazală mai mare de 110mg% în sângele venos și 126mg% în sângele arterial, mai ales la măsurători repetate, sugerează un diabet.
Valorile glicemiei bazale sub 50-60mg% indică o hipoglicemie.
Hemoglobina glicozilată reflectă nivelul glicemiei din ultimele săptămâni.
Glicozilarea neenzimatică a proteinelor, inclusiv a hemoglobinei, este proporțională cu creșterea glicemiei.
Fracțiunile hemoglobinei glicozilate (A1a, A1b, A1c) sunt determinate prin cromatografie.
Valoarea normală a hemoglobinei A este de aproximativ 8%, iar a hemoglobinei A1c este între 4-5,9%.
O valoare crescută a hemoglobinei A1c (peste 15%) indică un dezechilibru metabolic major și prelungit.
Glicozilarea hemoglobinei este un proces lent, dar continuu, pe tot parcursul vieții eritrocitelor.
Determinarea HgbA1c este obligatorie pentru monitorizarea echilibrului metabolic.
Testul de încărcare cu glucoză orală se efectuează pentru a identifica diabetul zaharat latent, când glicemia bazală este normală.
Se determină glicemia la 2 ore după administrarea a 75 grame de glucoză dizolvată în 300 ml apă.
Interpretarea rezultatelor testului de încărcare cu glucoză orală se bazează pe valorile glicemiei bazale și la 2 ore.
Valorile glicemiei de peste 200mg% la 2 ore de la administrare indică un diabet.
Anomalii ale funcției imunologice pot contribui la distrugerea celulelor beta-insulare.
S-a observat o creștere a raportului celulelor T helper/T supresor, care ar favoriza agresiunea imunologică.
Au fost identificați anticorpi antiinsule pancreatice (ICA), anticorpi anti-GAD (decarboxilaza acidului glutamic), anticorpi antiinsulină și anticorpi citotoxici.

Explorări imunologice

Anomalii ale funcției imunologice pot favoriza acțiunea unor agenți distructivi ai celulelor beta pancreatice.
S-a raportat o creștere a raportului celulelor T helper/T supresor, care ar favoriza agresiunea imunologică.
Au fost identificați o serie de anticorpi antiinsule pancreatice (ICA - Islet Cell Autoantibodies), anticorpi anti-GAD (decarboxilaza acidului glutamic), anticorpi antiinsulină, anticorpi citotoxici.